Flacăra, iulie-septembrie 1982 (Anul 31, nr. 26-38)

1982-07-02 / nr. 26

CEAUŞESCU—„Om al anului 1981". Preşedintelui României i-a fost conferită prestigioasa distincţie internaţională a Adunării pentru Integrarea Naţională din India PENTRU SERVICIILE VALOROASE ŞI EXCEPŢIONALE ADUSE OMENIRII Şl SECURITĂŢII INTERNAŢIONALE. Actul medical nu suportă mediocritatea - Interviu cu tovarăşul EUGEN PROCA, ministrul sănătăţii­­— Se pare că pentru a-şi rezolva unele din marile probleme, medicina are nevoie şi de elaborarea unor planuri pe termen lung. Care este părerea dv. ? — Planurile pe termen lung sunt indis­pensabile pentru dezvoltarea medicinei noastre. In momentul de faţă, nevoile de perfecţionare continuă a ocrotirii sănătă­ţii, şi care decurg din directivele Congre­sului al­ XII-lea al partidului, s-au­ con­cretizat pînă in prezent in şase planuri pe termen lung referitoare îndeosebi la maladiile cardio-vasculare, neoplazice, diabet, bolile provocate de alimentaţia neraţională, tuberculoza, educaţia şi cul­tura sanitară şi la problemele recuperării. — Ce conţin ele ". — Evidenţa tuturor bolnavilor respec­tivi, deci posibilitatea planificării bazei materiale, urmărirea eficientă a măsuri­lor adoptate, posibilitatea formarii şi dez­voltării corespunzătoare a cadrelor ; în­­tr-un cuvint crearea condiţiilor necesare prevenirii şi combaterii eficiente a afec­ţiunilor cu pondere mare în morbiditate, pe de altă parte experienţa altor ţări arată că adoptarea şi urmărirea perseve­rentă a unor asemenea programe are re­zultate nesperate. Aş vrea numai să sub­liniez scăderea numărului de infarcte de miocard în urma aplicării unor metode simple dar moderne de prevenire, depis­tare şi tratament. Dealtfel, asemenea pro­(Continuare în pagina 18) N. GRIGORE MARĂŞANU : Nota redacţiei Prima parte a interviului a apărut in numărul trecut. Semănătorii de lumini Am celebrat, la 16 iunie, Ziua în­văţătorului. Copiii noştri şi copilul din noi, care nu moare niciodată, au adre­sat din nou, în această zi, omagiul dragostei şi al recunoştinţei lor învă­ţătorilor şi profesorilor, acestor eroi ai celei mai trudite şi mai nobile dintre breslele ce zidesc edificiul culturii neamului. Erau, cîndva, foarte puţini, apariţia şcolii fiind pe atunci, după cum spunea Sadoveanu, mai rară şi mai scurtă decît ivirea stelelor cu coadă. Şi totuşi, observa un alt scriitor-cărturar, aceste comete au vestit, pe cerul unor epoci întunecate, apariţia acelor soli eterni ai culturii noastre, punînd o cunună de foc pe fruntea marilor noştri oa­meni, marcîndu-le începuturile, spri­­jinindu-le devenirile. Pe fruntea lui Tudor, amintea acelaşi, recunoaştem lumina lui Gheorghe Lazăr, pe fruntea lui Eminescu lumina lui Aron Pumnul, pe frontispiciul unei întregi culturi lu­mina lui Maiorescu. Purtători de lu­mini prin noaptea secolelor, trecîndu-şi din mină în mină acea cunună ce tre­buia să intraurească frunţile generaţi­ilor, aceşti educatori ai sufletului na­ţiunii au ars ei înşişi cu întreaga lor fiinţă în sacra operă a dăltuirii min­ţilor şi conştiinţelor, mistuindu-se deseori, mistuindu-şi existenţele pînă la cenuşă, nemaiştiind de nimic altceva decît de trudnica şi de nobila lor la-Continuare in pagina 15) HIE PURCARU­L Luciditatea alianţei cu viitorul La Bucureşti, timp de două zile, al doilea Congres al­­educaţiei politice şi , culturii socialiste a prilejuit o aplicată­­dezbatere asupra puterii de cuprindere a culturii, asupra menirii culturii în socie­tatea noastră. Opiniile afirmate, attt în plen cit şi in­secţii, au acreditat o remar­cabilă unitate de vederi in jurul ideilor generoase ale recentei plenare lărgite a C.C. al P.C.R., ale expunerii tovarăşului­­Nicolae Ceauşescu rostite atunci , şi se poate spune că distanţa de la gînd la faptă, astăzi, cînd ne referim la puterea de înm­urire a conştiinţelor ţarii, ne este tuturor mult mai limpede. Debutind prin caldul cuvint de salut al tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, forumul de la Bucureşti a procedat la o necesară trecere in revis­tă a momentelor de altitudine înregistrate de spiritualitatea românească în ultimii ani, fără să se evite, fireşte, nici neîm­­plinirile, nici domeniile în aria cărora re­zultatele au fost sub aşteptări. Şi rapor­tul Consiliului Culturii şi Educaţiei So­cialiste, privit prin perspectiva dezbate­rii ulterioare la care a fost supus, a con­stituit o bună introducere pentru interven­ţii de substanţă, diversificate şi construc­tive. O unitate de vederi care se reali­zează prin confruntare lucidă fiind mereu preferabilă consensului circumstanţial şi pasiv........Au fost formulate numeroase şi importante propuneri cu privire la îm­bunătăţirea activităţii din toate domeni­ile de educaţie şi cultură. Toate acestea — recomanda tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea din încheierea lucrărilor Congresului — vor trebui studiate temei­nic de Consiliul Culturii şi Educaţiei So­cialiste, de organismele şi organele de partid şi de stat, pentru a reţine tot ceea ce va considera că poate contribui la îm­bunătăţirea activităţii“. Aceste concluzii (Continuare în pagina 2) MIHAI PELIN ■ V I ■■ I ­ Tata Odată sau de doua ori pe an se uită lung la mine un ţăran ; la mina mea-nvăţatâ drept să ţie creionu-ngindurârii pe hîrtie... şi nu-i pot spune (glasul meu e rău) câ-î mulţumesc din suflet de privire, că m-a văzut cum strădui in neştire spre-ngâduirea sufletului său... ADRIAN PINTEA­N ".................. 4 .605,%. Pentru o gospodărire judicioasă a energiei şi a combustibililor Miercuri, 30 iunie, a apărut Decretul privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă şi reducerea în continuare a consumului de energie elec­trică, energie termică, gaze naturale şi alţi combustibili. Un decret impus de ne­cesitatea asigurării condiţiilor necesare dezvoltării economiei naţionale, in ve­derea extinderii bazei de materii prime şi de resurse energetice, prin amplificarea programului de extracţie a cărbunelui, ţiţeiului şi gazelor naturale şi prin accen­tuarea programului energetic. Un complex de măsuri derivat din orientările stabilite de Congresul al XII-lea al P.C.R. privind promovarea unei politici ferme de gos­podărire raţională şi de reducere a con­sumurilor de resurse energetice, de eco­nomisire strictă a combustibililor şi ener­giei în toate sectoarele de activitate. Măsuri care impun, de asemenea, recon­siderarea atentă a tuturor soluţiilor de îmbunătăţire a structurii producţiei in­dustriale şi descoperirea de înlocuitori pentru principalele surse de materii prime cu caracter energetic. Decretul, apărut în ziua de miercuri, (Continuare în pagina 7) ANDREI PETRESCU : Vacanţă !... Dar undeva, intr-un cotlon al sufletului, păstrăm, chiar şi atun­ci cind ne jucăm un avid de dragoste pentru 30 iunie - Ziua educatorilor noştri. Fotografie de SORIN POSTOLACHE Щ

Next