Flacăra, iulie-septembrie 1988 (Anul 37, nr. 26-39)

1988-07-01 / nr. 26

Viaţa României 2 Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi şi prieteni, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democratiei şi Uni­tăţii Socialiste — organismul po­litic larg democratic al socie­tăţii noastre socialiste , a dez­bătut problemele înscrise la or­dinea de zi, îndeosebi activita­tea şi contribuţia organizaţiilor membre a­le Frontului, in ve­derea realizării programelor şi planurilor de dezvoltare eco­nom­ico-socială a României, de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregii noastre naţiuni — ţelul suprem al politicii partidului nostru, al societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pe care o edificăm cu succes in România. (Aplauze puternice, îndelungate). In unanimitate, plenara a a­­doptat propunerile privind ma­jorarea retribuţiilor şi a pensii­lor, care urmează să fie pre­­zentate Marii Adunări Naţiona­le. Majorarea retribuţiei tu­turor oamenilor muncii, înce­­pînd îndeosebi cu majorarea re­tribuţiilor miei, precum şi a pensiilor, incepînd, de aseme­nea, cu majorarea pensiilor mici, reprezintă o expresie a înaltului umanism şi democra­tism al orinduirii noastre socia­liste, a faptului că, în realizarea noii orînduiri sociale , în care poporul este adevăratul stăpin al destinelor sale, făuritorul conştient al prezentului şi vii­torului său luminos, liber şi in­dependent — toate măsurile şi intreaga activitate au drept scop de a asigura creşterea con­tinuă a bunăstării poporului. De fapt, au rămas in afara creşterii retribuţiei un singur grup de oameni. Nu am vorbit la plenara Comitetului Central al partidului — dar doresc să arăt acum, la plenara Consiliu­lui Naţional al Frontului Demo­craţiei — că aceasta se referă la cadrele conducătoare ale partidului şi statului, incepînd de la miniştrii secretari de stat, pînă la preşedintele Republicii Socialiste România. Nu am con­siderat necesar să acordăm un spor şi acestei categorii de oa­meni ai muncii, deoarece am acţionat şi acţionăm în spiritul principiilor clicii şi echităţii so­cialiste şi ne-am preocupat, in primul rînd, de majorarea, in mod deosebit, cu 33 la sută, a retribuţiilor mici, iar a unor pensii mici, cu peste 40 la sută. Aceasta, tocmai pentru a asigura unei mari categorii de oameni, condiţii din cele mai bune de viaţă, cu atît mai mult, cu ci­ aceasta se referă, in primul rind, la tineretul care intră, in primii ani, in activitatea din diferite domenii. (Aplauze pu­ternice). Aţi studiat materialele, de a­­ceea nu doresc acum să mă opresc asupra lor. Este, insă, necesar să avem permanent in vedere că am putut adopta a­­ceste hotărîri in condiţiile ac­tuale ale crizei economice mon­diale, datorită faptului că in prima jumătate a acestui cinci­nal, — cu toate greutăţile pe care le-am avut şi le avem — am reuşit să obţinem o dezvol­tare importantă a economiei noastre, să ridicăm nivelul ge­neral de dezvoltare economico­­socială. Am putut să înfăptuim toate acestea, ca rezultat, insă, al întregii politici din anii con­strucţiei socialiste şi, mai cu seamă, in anii de după Con­gresul al IX-lea al partidului, rind am alocat circa o treime din venitul naţional pentru dezvoltarea forţelor de produc­ţie, a industriei, agriculturii, a ştiinţei, învăţămîntului, culturii, a tuturor sectoarelor de activi­tate. Am aplicat ferm orientarea stabilită încă de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţio­nală din 1967 cu privire la re­organizarea teritorială-adminis­­trativă şi la sistematizarea loca­lităţilor, la dezvoltarea Indus­triei, in toate regiunile ţării. Aşa au apărut sutele de noi cen­tre industriale, aproape 100 de noi oraşe. Aşa a fost posibil să asigurăm condiţii de muncă şi viaţă in deplină egalitate pen­tru toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, pen­tru întregul nostru popor ! (Aplauze puternice, prelungite). Prin adoptarea măsurilor pri­vind creşterea retribuţiilor şi pensiilor, practic in toate fami­liile de oameni ai muncii se vor reflecta creşterea veniturilor, ridicarea nivelului de trai mate­rial şi spiritual. Nu am inaintat pe un drum neted — şi m-am referit de multe ori la aceasta. Dimpotrivă, am mers pe un drum greu, cu multe obstacole, am învins multe greutăţi. Dar am mers ferm înainte, avind în­crederea deplină in justeţea cauzei construcţiei socialiste, in forţa poporului nostru, liber şi stăpin pe destinele sale. (Aplauze puternice, îndelun­gate). Fără îndoială, o politică ge­nerală justă este esenţială pen­tru a asigura mersul înainte, dar aceasta reprezintă numai inceputul. Rolul hotăritor îl au clasa muncitoare, ţărănimea, in­telectualitatea, întregul popor ! Iată de ce, doresc — şi la ple­nara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Uni­tăţii Socialiste — să aduc un omagiu activităţii întregii noas­tre naţiuni, întregului popor, care este adevăratul făuritor al socialismului, al bunăstării şi fericirii, al independenţei Româ­niei! (Aplauze şi urale puterni­ce; se scandează îndelung „Ceauşescu şi poporul!“). Teza construirii socialismului cu poporul şi pentru popor nu reprezintă o noţiune abstractă, generală, ci o realitate a demo­craţiei noastre muncitoreşti-re­­voluţionare, a faptului că toţi cetăţenii patriei, indiferent de naţionalitate, de convingeri, ac­ţionează in deplină unitate, spre binele şi bunăstarea întregii na­ţiuni, spre înflorirea continuă a civilizaţiei şi întărirea inde­pendenţei patriei noastre. A­­ceasta constituie cea mai puter­nică forţă pe care o reprezintă astăzi naţiunea noastră, statul nostru — România! (Aplauze puternice, prelungite , se scan­dează îndelung „Ceauşescu, România — stima noastră şi minciuna!“). Orice om de bună credinţă apreciază înfăptuirile României — şi trebuie să declar şi de a­­ceasta dată că, in numeroasele intîlniri, şi în străinătate, şi în ţară, de la mulţi vizitatori, as­cult declaraţii de preţuire şi a­­precieri deosebite privind mun­ca şi realizările poporului ro­mân. Şi aceste aprecieri nu sunt de complezenţă, sunt rezultatul constatărilor pe care oameni de diferite convingeri politice le fac cu privire la munca po­porului nostru, preţuind activi­tatea sa, politica sa de pace şi de colaborare internaţională. A­­ceasta constituie un factor care ne întăreşte încrederea în jus­teţea politicii noastre, convinge­rea că trebuie să întărim co­laborarea internaţională, de pace, cu toate naţiunile şi sta­tele lumii, fără deosebire de orinduire socială (Aplauze pu­ternice, prelungite). Acum, este necesar ca toate organizaţiile componente ale Frontului Democraţiei şi Unită­ţii Socialiste să acţioneze cu in­treaga răspundere — fiecare in domeniul său de activitate — pentru înfăptuirea programelor de dezvoltare economico-socia­­lă, pentru perfecţionarea şi mo­dernizarea întregii activităţi, pentru dezvoltarea continuă a democraţiei muncitoreşti-revo­­luţionare, pentru buna func­ţionare a noilor organisme democratice şi conlucrarea lor tot mai strinsă cu organele de stat, ca una din condiţiile de importanţă deosebită pentru buna desfăşurare a întregii noastre activităţi. In perioada premergătoare plenarei noastre, in organizaţiile componente ale Frontului De­mocraţiei şi Unităţii Socialiste s-au dezbătut pe larg proble­mele pe care le-am discutat şi astăzi. Ieri, în consiliile oa­menilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, s-au dez­bătut, de asemenea, aceste pro­bleme. In dimineaţa aceasta, programele au fost dezbătute in cadrul Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii Socialiste, care ii cu­prinde pe cetăţenii ce nu sunt membri ai Partidului Comunist Român — peste 4 milioane de membri — şi care, in deplină unitate, sub conducerea partidu­lui nostru comunist, forţa poli­tică conducătoare a societăţii, acţionează in mod ferm, adu­­cînd o contribuţie importantă la toate realizările ce se înfăp­tuiesc în România. De fapt, toate organizaţiile şi organismele, toţi participanţii la Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste — intr-o formă sau alta, corespunzătoare activităţii lor — contribuie şi au un rol activ la dezvoltarea generală a patriei noastre. De altfel, istoria de peste două milenii a poporului nostru este plină de multe şi multe învă­ţăminte. întotdeauna, oamenii care au fost legaţi de popor, de glie şi au dorit să asigure dez­voltarea limbii române, a na­ţiunii române, a culturii şi for­marea statului naţional ron­ân, şi-au făcut, intr-o formă sau alta, datoria. Şi, după cum se spune, cind a fost nevoie, au pus la o parte orice fel de in­strumente şi au luat in mină sabia pentru a-şi apăra glia, independenţa patriei, pentru a lupta împotriva dominaţiei străine. Trăim, desigur, în alte împre­jurări. Acum trebuie să punem mina să muncim cu toţii, indi­ferent unde am fi, să ridicăm patria pe noi culmi de progres şi civilizaţie, să asigurăm un loc demn, liber, naţiunii noastre in rindul naţiunilor libere ale lu­mii. Să lăsăm la o parte totul şi să acţionăm pentru pace, pentru colaborare, pentru dez­armare, pentru că numai in condiţii de pace asigurăm vi­itorul naţiunii noastre, viitorul tuturor popoarelor şi naţiunilor lumii ! (Aplauze puternice, pre­lungite , se scandează : „Ceauşescu — pace !"). Stimat! tovarăşi şi prieteni. Republica Socialistă România a dezvoltat şi dezvoltă larg re­laţiile sale cu toate statele lu­mii, fără deosebire de orinduire socială. Participăm şi vom par­ticipa activ şi in viitor la solu­ţionarea gravelor şi complexe­lor probleme ale lumii contem­porane, în interesul tuturor na­ţiunilor, al independenţei şi su­veranităţii lor, al păcii şi pro­gresului economic şi social al fiecărei naţiuni. In acest cadru, aş dori să mă refer foarte succint la schimbul de scrisori dintre Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Am vorbit puțin mai larg despre aceasta in plenara Comitetului Central, de aceea nu doresc să reiau aceste lu­cruri. Am pornit, cind am adresat scrisoarea conducerii Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, de la necesitatea de a se ajunge la discuţii între delegaţiile celor două partide, în vederea stabi­lirii, de comun acord, a renun­ţării la orice activitate îndrep­tată împotriva României socia­liste, de a se pune capăt acti­vităţii şoviniste, naţionaliste şi de dezinformare sistematică a poporului ungar cu privire la realităţile din ţara noastră. Am primit răspunsul spre sfirşitul lunii iunie, prin care conduce­rea Partidului Muncitoresc So­cialist Ungar se declară de acord să se înceapă discuţii, in dife­rite etape. Am considerat că este un pas important in această pro­blemă, dar, din păcate, nu au trecut prea multe zile, şi în Ungaria au continuat să se facă declaraţii, să se publice tot felul de materiale cu pri­vire la politica României, cu caracter naționalist-şovin, iar ieri, în problema aceasta, s-a organizat o demonstrație în fața ambasadei noastre. Este greu de înţeles de la ce jude­cată au pornit organizatorii acestei demonstraţii. Se pare că lipsa unei demascări ferme a politicii horthyste, mai mult chiar, admiraţia unor cercuri din Ungaria pentru politica horthysta, constituie o sursă de inspiraţie pentru acei care sunt pătrunşi de ură faţă de măre­ţele realizări ale poporului ro­mân, faţă de programele de dezvoltare socialistă a patriei noastre. Nu este un secret pentru ni­meni că, în edificarea socialis­mului, există deosebiri de a­­bordare a problemelor. Dar noi am pornit şi pornim de la fap­tul că realizarea socialismului se înfăptuieşte intr-o diversi­tate de condiţii, de la o ţară la alta, de la o etapă la alta, şi că fiecare partid şi popor işi alege calea dezvoltării pe care o crede cea mai corespunză­toare. Adevăratul judecător trebuie să fie poporul din fie­care ţară, realitatea, viaţa care demonstrează şi vor demonstra in ce măsură o cale sau alta au răspuns realităţilor şi năzu­inţelor de bunăstare, de liber­tate ale poporului. Nu dorim in nici un fel să ne amestecăm în treburile al­tor state şi, deci, nici ale Un­gariei vecine. Problemele ac­tuale din această ţară trebuie să le soluţioneze forţele condu­cătoare, poporul ungar, iar, por­nind de la aceasta, nu putem admite in nici un fel, nimă­nui, să se amestece în trebu­rile noastre interne, să con­sidere că este bine sau nu este bine ca o problemă să se solu­ţioneze intr-un fel sau altul. Şi noi avem multe păreri despre ce se intîmplă în lume şi în diferite ţări. Inclusiv în Ungaria. Dar nu considerăm că trebuie să ne referim la aces­tea, să ne amestecăm in trebu­rile interne ale altor state. Dar, mai cu seamă, nu putem admi­te să se declare din nou intr-o comisie a parlamentului ungar că politica constantă a Unga­riei este ca toţi cetăţenii din alte ţări care au strămoşi cil de îndepărtaţi de origine un­­gară să aparţină naţiunii un­gare şi că Ungaria îşi asumă răspunderea de a se ocupa de ei şi de a le dirija activitatea. Este o concepţie străină drep­tului internaţional, pe care nici Horthy nu a îndrăznit s-o formuleze. Dar se pare că s-au găsit oameni care vor să depă­şească tot ceea ce a fost mai rău in istoria omenirii, in acest domeniu. De problemele cetăţenilor ro­mâni — indiferent care a fost originea părinţilor lor — se ocupă partidul şi statul nostru. De altfel, practic, este foarte greu să identificăm ce s-a în­­timplat de veacuri. Un lucru este clar: că poporul român s-a născut pe aceste meleaguri, şi-a cucerit independenţa, s-a for­mat ca naţiune în luptă, a con­lucrat cu vecinii, inclusiv cu oamenii înaintaţi din rindurile naţiunii ungare. Pe aceste me­leaguri au conlucrat şi oamenii muncii români, şi maghiari, şi de altă naţionalitate. Tot ceea ce s-a realizat în România re­prezintă munca comună,­­ iar toţi cei ce locuiesc în România sunt cetăţeni români, cu ace­leaşi drepturi, dar şi cu ace­leaşi obligaţii ! Nimeni din a­­fară nu poate emite pretenţia de a se ocupa de un grup sau altul de cetăţeni români ! De toţi cetăţenii patriei noastre se ocupă conducerea statului­­ şi partidului nostru, societatea noastră, se ocupă poporul nos­tru însuşi, care, in mod demor­­ratic, îşi hotărăşte dezvol­tarea sa, viitorul socialist şi comunist ! (Aplauze puternice, urale prelungite , se scandează îndelung „Ceauşescu şi po­porul !“). Sperăm şi dorim si se renunţa cu­ mai grabnic la asemenea manifestări şi concepţii şi să se înţeleagă că interesul poporului român şi poporului ungar este de a trăi in bună vecinătate, de a conlucra activ in toate dome­niile, pentru construcţia socia­lismului, pentru ridicarea ni­velului lor de viaţă, pentru asi­gurarea independenţei fiecărei naţiuni. Aşa se vor servi in cele mai bune condiţii interesele, atît ale naţiunii române, cit şi ale naţiunii ungare, interesele păcii şi colaborării internaţio­nale. (Aplauze şi urale puterni­ce, prelungite). Sunt multe probleme Interna­ţionale grele. Suntem­ profund preocupaţi de situaţia gra­vă economică existentă in lume, de agravarea situa­ţiei ţărilor in curs de dez­voltare. Ne pronunţăm ferm pentru o nouă ordine economi­că mondială, pentru asigurarea condiţiilor necesare progresului economico-social al ţărilor în curs de dezvoltare, pentru dez­voltarea echilibrată a economiei mondiale, pentru relaţii noi, de deplină egalitate, intre toate na­ţiunile, bazate pe respectul in­dependenţei, suveranităţii si ne­amestecului in treburile inter­ne, pe respectul dreptului fie­cărui popor de a-şi alege calea dezvoltării pe care o doreşte, fără nici un amestec din afară. (Aplauze puternice, prelungite). Suntem­ ferm hotâriţi să parti­cipăm şi in viitor, cu toate for­ţele, la dezvoltarea prieteniei şi colaborării cu toate popoarele şi forţele progresiste, cu toţi cei care se pronunţă pentru pace, pentru libertate, pentru dezar­mare, pentru independenţa fie­cărei naţiuni. Avem convinge­rea că, acţionind unite, forţele progresiste, popoarele de pretu­tindeni dispun de forţa necesară şi vor impune, pină la urmă — chiar dacă vor fi necesare lupte grele — o nouă gindire, o nouă politică, vor impune dezarma­rea, vor asigura realizarea unei lumi a păcii şi colaborării, fără arme şi războaie ! Pentru a­­ceasta lume trebuie să acţio­năm cu toţii, cu toată hotă­­rîrea ! (Aplauze şi urale pu­ternice ; se scandează „Ceauşescu, România — pacea şi prietenia !“). Stimaţi tovarăşi şi prieteni. Acum este necesar să ne în­toarcem fiecare la locurile de muncă cu hotărirea fermă de a acţiona cu toate forţele, in de­plină unitate, in vederea înfăp­tuirii planului pe acest an, pen­tru realizarea in cele mai bune condiţii a cincinalului actual asigurind astfel înfăptuirea o­­biectivelor strategice de trecere a patriei noastre la un nou sta­diu de dezvoltare, de ridicare a României pe noi culmi de pro­gres şi civilizaţie. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Doresc să adresez tuturor or­ganizaţiilor şi organismelor Frontului Democraţiei şi Uni­tăţii Socialiste, Consiliului Na­ţional, întregului nostru popor cele mai bune urări de noi şi noi realizări, de noi succese in toate domeniile, multă sănătate şi fericire ! (Urale şi aplauze puternice, prelungite , se scan­dează îndelung „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu, Româ­nia — stima noastră şi mîn­­dria !“. Se intonează ,,E scris pe Tricolor unire“. Intr-o pu­ternică unitate, toţi cei prezenţi în sală se ridică in picioare şi aclamă îndelung pentru Parti­dul Comunist Român — forţa politică conducătoare a naţiunii noastre —, pentru secretarul ge­neral al partidului, președintele Republicii, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU). Flacăra - anul XXXVII - Nr. 26 (1­723) - 1 iulie 1988

Next