Flacăra, iulie-septembrie 1991 (Anul 81, nr. 27-39)

1991-07-03 / nr. 27

„ Nimeni nu e bun! „Ce, ar fi fost mai bine dacă erau Raţiu sau Câmpeanu la putere ?" — se intreabă ţi e ajutat să gindească aşa fesenistul nostru cel de toate zi­lele. „Alianţa Civică" e un moft. Cei de la „Româ­nia liberă" se ţin numai de afaceri. Partidele isto­rice sunt bune numai pentru muzeu. Plus că, aproa­pe toţi cei din opoziţie vor să vadă ţara. Sunt plătiţi cu dolari grei. Sunt ori evrei, ori spioni. E drept, nici puterea nu stă mai bine. Iliescu este dacă nu spion sovietic, oricum cineva de-al ruşilor. Petre Roman s-a îmbogăţit cumpănind avioane, are, prin soţie şi alte rude, tot felul de proprietăţi , o vilă ţi o maşină la New York, reţeaua de magazine „Tri­dent", un bar lingă Sala Palatului, e amestecat în afaceri cu Ţiriac etc. etc. Cam toţi miniştrii se ţin de afaceri, liderii politici ai P.S.N. fac trafic de in­fluenţă, prefecţii ţi primarii fură de sting. Despre Rege ce să mai vorbim ? E peltic, are cinci fete se­toase să se mărite pe baza zestrei din averea României, i-a impuşcat pe ţărani la 1907, pe mun­citori in 1933, pe Antonescu in 1946 şi, dacă nu fugea ca un laţ, îl impuşca­ţi pe Ceauţescu în 1989. Atunci, cine e, totuşi, bun pentru conducerea ţârii ? Păi, in primul rind, toţi morţii de la Decebal la Ştefan Cel Mare, de la Mircea cel Bătrin la Alexandru Ioan Cuza - demni reprezentanţi ai tra­diţiei republicane româneşti. Buni­­i patrioţi sunt, la nevoie, ţi Groza, Dej sau­­ de ce nu ? — Nicolae Ceauţescu. Ei sunt buni, in primul rind, pentru că nu mai au nici o şansă să candideze la eventua­lele alegeri care or să aibă loc un pic mai încolo. Apoi, sunt buni pentru că, deşi au suferit de mor­bul protocronismului, n-au apucat să critice stările de lucruri de azi şi nici pe cei ce sunt acum la pu­tere. Adică nu destabilizează. Realitatea noastră politică, destul de pipernicită In fond, ne ingdduie să gindim, totuşi, cu calm asu­pra unui fapt evident : nimeni nu e perfect (Doam­ne fereşte, l-am avut pe „genialul" !), dar mulţi dintre oamenii noştri politici sunt apţi să facă po­litică. Sigur, dl. Raţiu nu este chiar cel mai apropiat cunoscător al realităţilor româneşti actuale, dar are o experienţă şi orice s-ar spune, ştie să facă afaceri, să ciţtige bani, chestie care ne cam lip­seşte acum. Dl. Câmpeanu a făcut destule gafe, dar rămine un om politic credibil, de marcă am spune (amintiţi-vă liniştea care se crea chiar ţi in „circul C.P.U.N." cînd intervenea d-lui). Oricum, nu ţi-a mincat copiii ţi nici amantul doamnei Cornea sau cumnat cu Regele nu este. D-nii Nicolae Mano­­lescu, Ioan Mămicii Marian Mun­eanu şi alţii, afir­maţi la „Alianţa Civică" nu sint nici oligofreni, nici duşmani ai ţării ţi d­in afara păcatului de-a fi in­telectuali, mai au şi calităţi. Nici dl. Iliescu, de numele căruia s-au legat atî­­tea speranţe vreme de peste un deceniu, nu este paraşutat de K.G.B. in politica românească, n-a venit pe 22 cu pijamaua in servietă de la Amba­sada Sovietică. Nici dl. Roman, un politician extrem fie abil, cu mare influenţă in Vest (nu la fel de abilitat in chestiuni economice) nu este un borfaş incompetent. D-sa rămine un om politic important si in cazul cind nu va mai fi (poate doar pentru o vreme) prim-ministru. Dacă va ieşi inteligent (ceea ce e foarte greu !) din capcana pe care in bună măsură singur ţi-a creat-o, s-ar putea să devină o serioasă candidatură la funcţia de pre­şedinte. Nici Mihai I nu este un mecanic eligofren, un t­rântoc care aşteaptă să sugă singele ţârii. Me­ritele sale istorice sunt incontestabile. Intenţiile sale politice sunt absolut apreciabile. Desigur, toate aceste personalităţi — ţi multe clţele­­ sunt discutabile şi discutate. Politica asta şi înseamnă : o viaţă publică a protagoniştilor, o licitaţie a valorilor şi a ideilor. Ca să alegem mai bine, trebuie să cunoaştem mai bine. Considerin­­du-i pe aproape toţi oamenii noştri politici nişte infractori, nerecunoscind nimănui dreptul de a face politică, încurajăm fie haosul, fie dictatura. Sigur, actuala situaţie serveşte Puterii : dacă nimeni nu e bun, atunci de ce să-i mai schimbăm pe cei care conduc ? Dar, cu vremea, acest tip de judecată deteriorează nu doar imaginea Puterii actuale, ci însăţi ideea de Putere politică. E cineva care ţine strins la piept un carnet mic ţi roşu ţi aşteaptă ca această «criză profundă să ră­sucească istoria ? CONSTANTIN DUMITRU ■ Homo politicos Conferinţa filialei Bucureşti a Alianţei Civice Duminică, 30 iunie a.c. s-au desfăşurat, la sala Poli­valentă din Capitală, lucrările conferinţei filialei Bucu­reşti a Alianţei Civice. Această întrunire, asemenea celor din judeţe desfăşurate zilele trecute, are o importanţă decisivă pentru viitorul binecunoscutei organizaţii înfiin­ţate in toamna anului 1990. In urma sondajului făcut în timpul conferinţei a fost evidentă opţiunea participanţilor pentru formarea unui or­ganism politic al Alianţei Civice. Procentul celor care au­­ fost „pentru" s-a ridicat la 83 la sută. „Dar decizia finală o va lua congresul Alianţei Civice", a declarat dl. Iulian Cornăţeanu, unul dintre liderii Alinţei. Pentru conducerea filialei bucureştene au fost alese 21 de persoane. Au fost stabiliţi, totodată, 57 de delegaţi pentru congresul Alianţei Civice ale cărui lucrări vor avea loc la Opera Română in zilele de 3, 6 şi 7 iulie 1991. P­LUR­ALIS­MUT* IMPOTRI­­V­A EXTREMISMULUI. Sîm­­bătă, 29 iunie 1991, la sediul din Bucureşti al Uniunii Scriitori­lor (Casa Vernescu) s-a desfă­şurat, în organizare­a PXT-CD şi MER, masa rotundă „Perico­lul extremismului in Româ­nia". Au participat lideri ai unor partid­ politice (PNŢ­­C.D., MER, PDAR, PNL, UCD etc), personalităţi ale vieţii cul­tural­­ naţionale, reprezentanţi ai Forumului Antitotalitar Ro­mân. Deşi au fost invitaţi, nu au participat reprezentanţii gu­vernului şi ai partidului FSN. In fotografie, trei dintre par­ticipanţi : domnii Corneliu Co­­posu, Tom­i Georg­,­ Maiorescu şi Dolfi Drimer. (E.M.). -------------------------------- ---------------------------|_____________________ Chimica şi petrochimica Dacă te-ai lua după tonul conferinţei de presă de vineri, 28 iunie 1991, desfă­şurate la Ministerul Indus­triilor în custodia Departa­mentului Chimiei, ai putea crede cu toată seninătatea că raiul însuşi s-a pogorît peste „biata noastră ţărişoară“ şi noi n-am observat încă. Un rai, cu amoniac, negru de fum, fabrici de anvelope, u­­zine de fire şi fibre sinteti­ce, instalaţii de cracare şi alte asemenea mnari capaci­tăţi de producţie ce­ au de­lectat şi vor delecta viaţa ro­mânului cu tot felul de o­­trăvuri. Am mai aflat, prin­tre altele, că rafinăriile şi pe­trochimia, care ne cocoşează de cit petrol trebuie să im­portăm ca să le dăm de lu­cru (peste 30 milioane tone!), „au fost gîndite intr-un an­samblu bine închegat“. Şi noi care credeam cu totul altceva... (EM.). Ministru român pentru teritoriile de peste Prut Se pare că Declaraţia Par­lamentului României privind pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele acestuia pen­tru ţara noastră a dat un plus de curaj şi guvernului, foarte precaut in chestiuni privind Basarabia, Bucovina de Nord şi Herţa, teritorii a­­flate sub dominaţie străină. Potrivit declaraţiei domnu­lui Mihnea Constantinescu, urmaşul domnului Bogdan Baltazar la cuvîntul guver­nului, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Ro­mâniei va fi creat Subsecre­tariatul de Stat pentru Re­publica Moldova. E şi acesta un pas. Mic, dar e. (E. MI- JIAESCU). Sindicatele propun locuri de muncă pentru tineri Uniunea Confederativă Naţională a adresat preşe­dintelui Ion Iliescu, precum şi preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, o scrisoare deschisă prin care solicită adoptarea — printr-o procedură de ur­genţă — a unei legi care să cuprindă obligativitatea pensionării femeilor după 25 de ani de muncă şi a bărbaţilor după 30 de ani de muncă, indiferent de virstă. Valabilitatea legii ar urma să fie de cel putin 1 an, fără a depăşi 2 ani. Scopul promulgării unei a­­semenea legi ar consta in disponibilizarea unui nu­măr cit mai mare de locuri de muncă, pentru a dimi­nua presiunea şomajului în rindul tinerilor. Partidul Liber Democrat oferă o alternativă Răspunzînd unei întrebări referitoare la poziţia Parti­dului Liber Democrat faţă de actuala situaţie economi­că a ţării, dl. Nica Leon, preşedintele acestui partid, a făcut următoarele preci­zări : „Situaţia economică este foarte gravă, nefiind un secret pentru nimeni cine a produs acest dezastru. Noi, oricînd, avem pregătită o alternativă, atît economică, dar şi politică. Dacă este nevoie, şi miine pot con­voca şedinţă de guvern. Am guvernul gata format. Con­ducerea ţării trebuie lăsa­tă pe mina tinerilor care au făcut revoluţia. S-au băgat tot felul de politi­cieni să ne înveţe. Dacă nu mureau tinerii, in revoluţie, partidele istorice putrezeau neştiute. Avem nevoie de un partid al tinerilor, care să pună țara asta pe picioa­re !“. Boris Efţin la Bucureşti Surse ale Ministerului A­­facerilor Externe au infor­mat în legătură cu intensi­ficarea programului vizite­lor oficiale în si dinspre România. Astfel, pină în septembrie, vor sosi in România , secretarul gene­ral al NATO, preşedintele Turciei, primul ministru al Greciei preşedintele Fede­raţiei Ruse, ministrul fl­ex­terne al Italiei, ministre, de externe al Federaţiei Ruse. Preşedintele Ion Iliescu va efectua vizite de prietenie in Maroc, Vene­zuela, costa Rica si Israel. LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI In ceea ce priveşte vinzarea bunu­rilor naţionale, guvernul format de partidul Frontul Salvării Naţionale foloseşte verificata şi relativ sigura metodă a­ „paşilor mărunţi". Prea a combătut F.S.N.-ul chestiunea vînză­­rilor (de ţară) în campania electorală din primăvara anului 1990, pentru a mai avea, acum, în 1991, curajul unei tăieri de nod gordian. Refuzind să împroprietărească populația conform „variantei Cojocaru", prin procedura titularilor de proprietate (T.D.P.), gu­vernul F.S.N. alege calea vînzării directe, sperînd ca din aceste vînzări făcute mai pe nimic să scoată oarece bani pentru viitoarea campanie elec­torală. Un calcul extrem de defavora­bil nouă şi guvernului totodată care nu are curajul unei împroprietăriri generale. Altfel spus, guvernul Roman nu doreşte să fim o ţară de proprietari, ci o ţară de sclavi. Afirmaţia nu e nicidecum „tare“. Iată şi argumente­le : In ziua de 16 iunie 1991, dl. prim­ministru Petre Roman a semnat Hotă­­rirea nr. 419 care prevede vinzarea unor subunităţi ale regiilor autonome, vinzare făcută, spune hotărirea gu­vernamentală, in scop de „reabilitare". O nouă iobăgie este o probă de cinism, ingenios pusă la cale , golirea regiilor autonome de dreptul de proprietate prin vinzarea treptată a subunităţilor lor. Este vorba de compartimente a căror valoare de­păşeşte 10 milioane lei şi care n-au putut fi vindute la licitaţie. In aceste condiţii o comisie face o analiză va­lorică a bunurilor şi declară o nouă valoare, fireşte mult diminuată. Şi din nou sunt invitaţi cumpărătorii — adică tot cei care in anii regimurilor Ceauşescu şi Iliescu, puternici ai zilei fiind, securişti şi nomenclaturişti fiind, s-au îmbogăţit. Ei in primul rind, dar şi alţii asemenea lor din afară veniţi, adesea cu atit de puţini bani incit în­cap într-un simplu portofel. In condi­ţiile in care nici de data asta nu se găsesc amatori de chilipir, ministerul de resort „va aproba, spune Hotărî­­rea Guvernului, casarea, dezmembra­rea şi înstrăinarea prin vinzare a bu­nurilor subunităţii respective". Dar oamenii, oamenii care au lucr şi lucrează în acea subunitate ce face în hăţişul acestor proceduri me­dievale ? Vor rămine pe drumuri sau, in cel mai bun caz, vor lucra la stăpin. EUGEN MIHAESCU ■ Un nou cotidian ! In aceste zile a ieşit de sub tipar un nou ziar. Este vorba de cotidianul „Alian­ţa Civică“, editat de orga­nizaţia cu acelaşi nume. Re­dactat de un colectiv de zia­rişti profesionişti, ziarul „Alianţa Civică“ are ambi­ţia de a fi scris de cititori. Citeva date „tehnice" : „A­­lianța Civică" apare In 4 pagini, format mare, și cos­tă 4 lei. Succes ! Nr. 27 — miercuri, 3 iulie

Next