Flamura, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 1857-1881)
1970-11-25 / nr. 1877
^K^^!TETUIU! JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN LUnGU. ANUL XVII —NR. 1877 MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI, 30 BANI IMPOZITELE ȘI TAXELE DE LA POPULAȚIE Sub imperativul echității sociale Legata de existența statului, impozitele sunt în același timp subordonate funcțiilor acestuia, activitatea lui fiind astfel de neconceput. In tara noastră, impozitele de la populație reprezintă plăți obligatorii făcute la bugetul local de către cetățeni într-o anumită mărime și la termene fixate prin lege, în conformitate cu cerințele legii economice fundamentale ale statului socialist, cu nevoile curente și de perspectivă al acestuia, în vederea redistribuirii venitului național. Este știut, în acest sens, că în statul nostru socialist impozitele pe venituri se aplică in mod progresiv. Concentrate în bugetul local, impozitele de la populație sunt apoi redistribuite, tot pe bugetului, pentru susținerea calea diferitelor acțiuni economice și social-culturale, a căror beneficiar sunt înseși masele populare. Deși impozitele plătite de cetățeni nu fac să apară imediat, direct și egal prestarea unui serviciu din partea statului către respectiv, totuși acestea cetățeanul se întorc, in cele din urmă, tot în folosul maselor populare, pe calea acțiunilor statului. Astfel, în bugetul municipiului Reșița impozitele și taxele de la populație în anul 1970 reprezintă numai 9 la sută din cheltuielile totale locale și doar 12 la sută din cheltuielile social-culturale municipale, restul de 91 la sută (respectiv 88 la sută) din cerințele respective fiind finanțate de stat, prin utilizarea veniturilor bugetare de la unitățile economice și din sistemul cooperatist. Efectuînd comparația sumelor încasate de la populație cu totalul veniturilor bugetare municipale, constatăm că ponderea în buget este și mai redusă, respectiv 4,3 la sută. Cu toate acestea, încasarea integrală și la timp îndatoririlor populației către stat a are o importanță economică și politică foarte mare, acțiunea determinînd nemijlocit îmbunătățirea necontenită a circulației bănești, stimulind totodată schimbul de valori între sat și oraș. De subliniat, in legătură cu tema de față — ca de altfel și in ceea ce privește orice raport juridic — că se creează atit pentru stat, cit și pentru contribuabili anumite drepturi și obligații. Bunăoară, statul are dreptul de incasa impozitul și obligația de a a respecta legalitatea statornicită, principiile de impunere și drepturile cetățenilor. La rîndul lor, cetățenii au dreptul de a beneficia de amînări și alte înlesniri justificate la plata impozitelor, de ataca actele de impunere greșite a Si a primi înapoi sumele plătite in plus, avînd în același timp obligații ca : înlesnirea cunoașterii si determinării veniturilor impozabile și plata la termen și in întregime a sumelor cuvenite. Merită să amintim că pentru achitarea integrală și cu anticipație a impozitelor contribuabilii beneficiază de reduceri de 5 sau 7 la sută din suma achitată, ceea ce nu poate fi neglijat. In același timp, pentru neindeplinirea obligațiilor fiscale — situație ce privește o mică parte din populație — legea prevede, în mod justificat, aplicarea de sancțiuni, constînd în majorări de întîrziere, amenzi fiscale și, in cele din urmă, sancțiuni penale. Metoda de bază folosită de aparatul fiscal municipal in scopul determinării maselor să plătească la timp impozitele este insă munca perseverentă de îndrumare și educare a oamenilor pentru achitarea la termen și în întregime a sumelor datorate. Dacă se ivesc totuși cazuri de cetățeni în mentalitatea cărora au mai rămas unele răspunsuri ale trecutului, datorită cărora nu pot fi influențați să-și plătească de bună voie sumele impuse în temeiul legal actual (Decretul nr. 221 din 1960) se apelează la căi și mijloace de urmărire silită. AXENTE CIONCA șeful Circumscripției financiare a Consiliului popular al municipiului Reșița (Continuare in pag. a 3-a) Răspunsuri la întrebările reșițenilor De două zile, trecînd pe bulevardul 23 August din municipiul Reșița asistăm la tăierea plopilor, la descongestionarea străzii. Pentru a informa mai pe larg despre această acțiune, am solicitat opinia tovarășului ing. VICTOR DUMITRU, vicepreședinte al consiliului popular municipal . In urmă cu cițiva ani, pentru a suplini golul de vegetație de pe mai multe bulevarde reșițene, au fost plantate plopi, adică specii repede crescătoare. În paralel s-au pus și arbori specifici zonelor verzi, care acum se găsesc intr-un stadiu de vegetație satisfăcător. Deci, pentru a pune in valoare aceste plantații adecvate, se impune să renunțăm la plopi. Aceștia din urmă fiind înalți și crescînd în diametru cu 1 cm pe an, nu permit o dezvoltare corespunzătoare a intregii zone verzi. Ba mai mult rădăcinile acestor arbori au provocat stricăciuni sistemului de canalizare și stradal. Ieri dimineață, la intersecția străzii Mihai Viteazul cu str. 6 Martie, a avut loc un accident de circulație. Nu intenționăm să stabilim vinovații. Întrebarea noastră s-a referit la un aspect mai general, de ce este oprită circulația pe strada Mihai Viteazul ? — Am recurs la această măsură ca urmare a sugestiei primite din partea comisiei de verificare a stabilității și rezistenței construcțiilor de locuit și social-culturale care a identificat unele fisuri în structura de rezistență a policlinicii. De altfel, țin să informez că au fost luate măsuri de prevenire, clădirea fiind sub supraveghere, și, deci, nu poate fi vorba de un pericol. Oprirea circulației a fost necesară pentru a se putea verifica cum evoluează situația cînd nu există trepidații. Săptămîna viitoare circulația reîntră în normal. E.FTORESCU Noi tipuri de mobilă La unitatea din Mediaș, apartinind Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului de la Blaj, au fost realizate in ultima vreme noi tipuri de mobilă cu o linie modernă. Pentru realizarea noilor produse s-au utilizat furnir de nuc american și lacuri mate. Nu demult a început, producția de serie a unui nou tip de bufet executat în diferite variante pentru firme din R.F. a Germaniei. De asemenea, au fost terminate și expediate in U.R.S.S. primele loturi de garnituri „Hol". Un alt produs nou al fabricii medieșene, solicitat de firme din Anglia, Cehoslovacia și Malta, este garnitura „Hora", o sufragerie rustică lucrată cu motive nationale și furniruită cu stejar. In memoria lui Friedrich Engels La Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România, au început marți dimineața lucrările sesiunii științifice consacrate împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Friedrich Engels. La lucrări participă oameni de știință, cadre didactice, activiști de partid și de stat, cercetători științifici din țara noastră. Iau parte, de asemenea, oameni de știință și militanți de partid din Austria, Bulgaria, Belgia, Cehoslovacia, Franța, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, India, Italia, Japonia, Iugoslavia, Mongolia, Polonia, Spania, Ungaria, Uniunea Sovietică și Venezuela. Rostind cuvîntul de deschidere a sesiunii, tovarășul Miron Constantinescu, președintele Academiei de Științe Sociale și Politice, a subliniat uriașa importanță a operei lui Friedrich Engels, fondator, alături de Karl Marx, al comunismului științific, conducător al clasei muncitoare internaționale, eminent om de știință, organizator și militant revoluționar, mare prieten al poporului Român. (Agerpres) E o imposibilitate veți spune. Și, in parte veți avea dreptate. In parte zic. Pentrucă dacă apele Dunării nu ajung la Reșița, apoi forța lor, transformată în cai putere se va face simțită din plin în oraș Și uzilele lui. Cînd, în ce fel, citi e temai reportajului de față. Călătorul care va fi trecut pe șoseaua Reșița — Caransebeș la cițiva km in afara orașului, mai exact, cum spune ________ documentația, la km 34 + 400 va fi observat in dreapta șoselei un păienjeniș de stilat de susținere, de stilpi și izolatoare, flancate de o modernă clădire Spre care se înmănunchiază toate aceste linii. _________ Străfulgerări de sudură, huruit ritmic de motoare, du-tevino de mașini, trădează șantierul. Este stația de transformare de mare capacitate Reșița. De ce a fost necesară construirea ei ? Să reținem mai mui că energia electrică pentru consumul industrial și neindustrial din Reșița este asigurată in momentul de față din sistemul național, prin stația de 110135/6 KV de la Mociur, racordată printr-o linie dublucircuit de 110 KV Reșița — Oțelu Roșu — Paroșeni. Dezvoltarea industrială continuă zonei Reșița și a județului, amaploarea de perspectivă a acestei dezvoltări adaugă valențe noi energeticii existente in cantități cărora actuala linie încărcată aproape de capacitatea limită nu-i va putea face față. Iată cum arată, nn megawați această balanță: 1969 — 114 MW; 1970 — 227,5 ; 1971— 156,4 ; 1973 — 212 ; 1975 — 268,5 , iar în 1980 — 402 MW. De aci necesitatea construirii noii stații, care la Reșița va aduce, pentru prima dată, mai economicos, curent de 220 KV tensiune de la centrala hidroelectrică de la Porțile de Fier. Trecută printr-un autotransformator de 200 MW , energia redusă la 110 KV va fi distribuită prin celulele stației către Combinatul siderurgic, Uzina constructoare de mașini, prin două linii căii ferate electrificate, spre Moldova Nouă către Caransebeș și, prin Mociur, spre Bocșa. Străbatem șantierul, însoțiți de ing. Virgil Samson șeful lucrării. Stația, ne spune eterlocutorul, este construită, in trei etape. Prima parte de 110 KV cu corpul de comandă, racorduri, apă, canal, aer comprimat etc. este aproape încheiată. Strălucind argintie stația impresionează prin multitudinea ansamblurilor care compun. Ici colo o fipe de suodură mai arată ultimele finisări. Peste drumul betonat se înalță stația de 220 — cea de a doua etapă. Aci lucrările sunt în toi. Ing. Carol Orsos din partea I.R.E.T., beneficiara lucrării, urmărește atent lucrul echipei de la circuitele primare. Cu schița în mină Ion Mihai, șeful apreciat echipei, indică segmentele teral minate și pe cele care urmează să le racordeze. Lucrările avansează in mod susținut. Pe o altă latură a ansamblului, echipa de la „secundare“ e și ea in plină activitate. Se obișnuiește in reportaje să fie evidențiat cutare sau cutare om, zimbește ing. Samson. Dacă o faceți, vă rog să treceți pe Nicolae Feker la frunte. Literalmente trebuie să-i oprim echipa seara ,pe șantier lucrul de noapte e interzis. Vinovații dau șăgalnic din umeri „Ce vreți, spune Feker, la 30 ale lunii vrem să predăm lucrarea“. Mai încolo, pășind ca un cocostric prin terenul moale, ing. A. Simu trece de la un loc de muncă la altul al echipei de verificare. De git ii adrnă un microemițător-receptor. Face legătura cu corpul de comandă. Ușor, modern, operativ informările reciproce, comenzile, observațiile sunt comunicate si executate. Timp ciștigat ! Ne oprim in fața autotransformatorului si admirăm cu toții. E un colos de 220 de tone greutate. Gol, la care se adaugă 60 tone de __________ ulei. Fabricat la Electroputere Craiova, transportul lui de la gara Brebu la locul de destinație a ridicat o seamă de probleme : un trailer special adus de la Galați, consolidarea traseului. A fost nevoie de oprirea circulației pe șosea din cauza gabaritului agregatului. E inima stației.. Așezat pe platforma lui, așteaptă să-și dovedească capacitatea. Și la stația de 220 lucrările sunt avansate așa că prevederea oamenilor șantierului de a preda beneficiarului întreaga instalație pină la sfirșitul lunii are toate șansele de a împlinită. Prin darea în funcțiiune a stației necesarul actual de energie și cel de perspectivă va fi astfel asigurat prin plusul de forță ce va veni de la centrala Porțile de Fier. Iată de ce am îndrăznit dau titlul din capul reportajulă lui. Căci forța Dunării va curge efectiv și prin Reșița. PAVEL POPA Dunărea curge prin... Meșîța. plăci „Furnalele albe" — adevărată dantelărie în beton, sticlă și tablă aglomerate din lemn (P.AX.)din cadrul C.I.L. Caransebeș, de la fabrica de Foto : M. POPESCU din nou pe șantierele întreprinderii județene de construcții montaj FAȚA IN FAȚA GOSPODARI ȘI RISIPITORI Modernizări la fabrica de ciment din Fieni Fabrica de ciment și var din Fieni — una dintre cele mai vechi unități de acest fel din țară — a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare. Aici se construiește o linie tehnologică de cimenturi speciale, cu o capacitate anuală de 1 200 000 tone. Se construiesc, de asemenea, halele unei noi fabrici de var, proiectată pentru 100 000 tone anual, care va dispune de cuptoare pentru blinker, mori și alte agregate de mare productivitate, prezentînd un grad avansat de automatizare. Paralel, vor fi modernizate transportul de materiale prime, rețelele de alimentare electrică, termică și de apă. In 1970, cînd lucrările vor fi încheiate, fabrica dimbovițeană va realiza o producție de două ori mai mare decit cea actuală. Din cuprins: Comuniștii în locurile „cheie“ ale producției iii Friedrich Engels despre educație Ziarul nostru a dezbătut anul acesta în repetate rînduri modul de gospodărire și depozitare a materialelor pe diversele puncte de lucru ale SJ.C.M. In acest răstimp, întreprinderea a fost ajutată de numeroase colective de specialiști de la Banca de investiții și Consiliul popular județean, stabilindu-se un program concret de prin care să se pună capăt risipirii materialelor. Recent, timp lucra de mai multe zile, un colectiv condus de ing. Neagoe Vlad, directorul Direcției tehnică-investiții a Consiliului popular județean a urmărit atit în depozitele centrale cit și la punctele de lucru modul de îndeplinire a măsurilor legate de judicioasa gospodărire a cărămizilor, cimentului, cherestelei și altor materiale de construcție. Sîmbătă, 21 noiembrie, la reîntoarcerea brigăzii am avut o convorbire cu ing. N. Vlad. — După cite știm, cunoașteți bine șantierele din județ. Ce impresie v-au lăsat sub aspectul gospodăririi ? — Cred că nu greșesc afirmînd că am văzut stînd față în față gospodari și risipitori. Dar priviți acest film, realizat pe șantierul 103 Moldova Nouă. Imaginile sunt atit de contrastante, nicit nici nu-ți vine a crede că suntem pe același loc de muncă. — Fotografiile (din care publicăm cîteva) vorbesc de la sine despre nepăsarea unora, In acest context ar fi oportun să discutăm despre modul de rezolvare a deficiențelor constatate cu prilejul unor analize anterioare ? — In perioada acestui an au fost inițiate numeroase măsuri pentru depozitarea corespunzătoare a materialelor, mecanizarea încărcării și descărcării în depozitul central. Întărindu-se paxa contractuală. Pentru prevenirea unor anomalii semnalate in trecut în privința preluării unor materiale de slabă calitate și de care nu e nevoie, s-a întărit controlul preventiv, contabilul șef avizînd acceptarea comenzilor numai în limita normativelor planificate. De asemenea, au fost reorganizate comisiile de recepție, din ele făcind parte și un reprezentant al serviciului C.T.C. Cred că merită relevat și faptul că în ultimul timp sînt urmărite mai atent aspectele economice, ele fiind analizate trimestrial de comitetul de direcție, iar cei vinovați de degradarea unor materiale sînt obligați să le suporte. Astfel, au fost sancționați inginerii șefi si contabilii șefi de șantiere, precum Convorbire realizată de E. FIERARI (Continuare nr. pag a 2-a) In plin centrul oraroșului, Caransebeș, mai precis la capătul de jos al străzii Traian Doda, se afla pînă nu de mult un magazin Mic-gros, aparținător cooperației de consum. Fiind situat intr-un foarte bun vad comercial, el cunoștea zilnic o mare afluență de cumpărători. E necesar insă să precizăm că mărfurile se vindeau atit pe pirament, cit și cu plata în numerar. Puțini dintre cei care treceau pragul acestui magazin cunoșteau că aici se desfășoară intensă activitate infracțională, o că gestionând Dumitru Bugaru și ciracii lui săvirșesc serie de „jonglerii“, deosebit de o periculoase în scopul sustragerii unor însemnate sume de bani. Dar — ca întotdeauna și pretutindeni — activitatea desfășurată în afara cadrului legii n-a avut viață lungă. In prezent, din tot ceea ce a fost altădată aici, n-au mai rămas decit amintirile, amintirile unor fapte dubioase, regretabile, cu deosebită periculozitate socială săvirșite de un grup de infractori in frunte cu Dumitru Bugaru și Adam Antoniu. Să luăm insă lucrurile in ordinea evoluției lor și să începem cu r’item Antoniu. Fină la finele anului trecut, el îndeplinise funcția de gestionar al depozitului de aprovizionare tehnico-materială a subcentrelor de legume fructe din cadrul C.S.F. Cașiransebeș, depozit care se aproviziona cu diferite produse industriale direct de la magazinul amintit, Adam și-a făcut datoria multă vreme cu cinste și corectitudine. In sprijinul afirmației vin inventarele efectuate anterior. Dar o dată intrat in „mrejele“ lui Bugaru n-a mai putut da înapoi, alunecind tot mai mult pe panta infracționalității. La început— in primăvara anului 1969 — Adam i-a cerut acestuia din împrumut de 500 de lei (pentru confecționarea unui costum de haine in rate), ca mai tîrziu, bineînțeles, fără a-i restitui vechea datorie, să se trezească „cinstit“ săptămînal cu sume intre 300 și 800 lei. Pe deasupra — declară Adam — a mai fost ademenit și cu un ceas de mină in valoare de 1 500 lei, precum și cu multe alte mărfuri. „Azi ii umfla o factură, inline asta — gindea conducătorul magazinului Mic gros — și-mi scot banii. Ba, pe deasupra, îmi rămîne și un plxis de mărfuri pe care pot să le valorific în numerar. Adam și contabila de gestiune . . . n-au decis să recepționeze fictiv cantitățile Să facă bine să umfle și ei bonurile pe seama șefilor de la sub centrele de legume și fructe“. Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din tirg. A fost de ajuns să se descopere un singur asemenea bon, in care semnatarul să nu recunoască primirea cantităților trecute pe el, ca toată șandramaua să se ducă de ripă. CONSTANTIN GALESCU (Continuare in pag. a 3-a) „Jonglerii“ în afara arenei circului • Săptămînal, „cinstit" cu sume între 300— 800 lei • Aproape 200 000 lei facturați de C.S.F. Caransebeș pe ... nimic ! • Din datornic .. cămătar