Flamura, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 1857-1881)

1970-11-25 / nr. 1877

­^K^^!TETUI­U! JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN LUn­GU. ANUL XVII —NR. 1877 MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI, 30 BANI IMPOZITELE ȘI TAXELE DE LA POPULAȚIE Sub imperativul echității sociale Legata de existența statului, im­pozitele sunt în același timp su­bordonate funcțiilor acestuia, ac­tivitatea lui fiind astfel de necon­ceput. In tara noastră, impozitele de la populație reprezintă plăți obligatorii făcute la bugetul local de către cetățeni într-o anumită mărime și la termene fixate prin lege, în conformitate cu cerințele legii economice fundamentale ale statului socialist, cu nevoile cu­rente și de perspectivă al aces­tuia, în vederea redistribuirii ve­nitului național. Este știut, în a­­cest sens, că în statul nostru so­cialist impozitele pe venituri se aplică in mod progresiv. Concentrate în bugetul local, impozitele de la populație sunt a­­poi redistribuite, tot pe bugetului, pentru susținerea calea di­feritelor acțiuni economice și so­­cial-culturale, a căror beneficiar sunt înseși masele populare. Deși impozitele plătite de cetățeni nu fac să apară imediat, direct și egal prestarea unui serviciu din partea statului către respectiv, totuși acestea cetățeanul se în­torc, in cele din urmă, tot în fo­losul maselor populare, pe calea acțiunilor statului. Astfel, în bu­getul municipiului Reșița impozi­tele și taxele de la populație în anul 1970 reprezintă numai 9 la sută din cheltuielile totale locale și doar 12 la sută din cheltuielile social-culturale municipale, restul de 91 la sută (respectiv 88 la su­tă) din cerințele respective fiind finanțate de stat, prin utilizarea veniturilor bugetare de la unită­țile economice și din sistemul coo­peratist. Efectuînd comparația sumelor încasate de la populație cu tota­lul veniturilor bugetare munici­pale, constatăm că ponderea în buget este și mai redusă, respec­tiv 4,3 la sută. Cu toate acestea, încasarea integrală și la timp îndatoririlor populației către stat a are o importanță economică și po­litică foarte mare, acțiunea deter­­minînd nemijlocit îmbunătățirea necontenită a circulației bănești, stimulind totodată schimbul de va­lori între sat și oraș. De subliniat, in legătură cu te­ma de față — ca de altfel și in ceea ce privește orice raport ju­ridic — că se creează atit pentru stat, cit și pentru contribuabili a­­numite drepturi și obligații. Bu­năoară, statul are dreptul de incasa impozitul și obligația de a a respecta legalitatea statornicită, principiile de impunere și drep­turile cetățenilor. La rîndul lor, ce­tățenii au dreptul de a beneficia de amînări și alte înlesniri justi­ficate la plata impozitelor, de ataca actele de impunere greșite a Si a primi înapoi sumele plătite in plus, avînd în același timp obli­gații ca : înlesnirea cunoașterii si determinării veniturilor impozabi­le și plata la termen și in între­gime a sumelor cuvenite. Merită să amintim că pentru a­­chitarea integrală și cu anticipa­ție a impozitelor contribuabilii be­neficiază de reduceri de 5 sau 7 la sută din suma achitată, ceea ce nu poate fi neglijat. In același timp, pentru neindeplinirea obli­gațiilor fiscale — situație ce pri­vește o mică parte din populație — legea prevede, în mod justifi­cat, aplicarea de sancțiuni, con­­stînd în majorări de întîrziere, a­­menzi fiscale și, in cele din urmă, sancțiuni penale. Metoda de bază folosită de aparatul fiscal munici­pal in scopul determinării maselor să plătească la timp impozitele es­te insă munca perseverentă de în­drumare și educare a oamenilor pentru achitarea la termen și în întregime a sumelor datorate. Da­că se ivesc totuși cazuri de cetă­țeni în mentalitatea cărora au mai rămas unele răspunsuri ale trecu­tului, datorită cărora nu pot fi influențați să-și plătească de bună voie sumele impuse în te­meiul le­gal actual (Decretul nr. 221 din 1960) se apelează la căi și mijloa­ce de urmărire silită. AXENTE CIONCA șeful Circumscripției financiare a Consiliului popular al municipiului Reșița (Continuare in pag. a 3-a) Răspunsuri­ la întrebările reșițenilor De două zile, trecînd pe bu­levardul 23 August din muni­cipiul Reșița asistăm la tăierea plopilor, la descongestionarea străzii. Pentru a informa mai pe larg despre această acțiune, am solicitat opinia tovarășului ing. VICTOR DUMITRU, vicepreșe­dinte al consiliului popular mu­nicipal .­­ In urmă cu cițiva ani, pentru a suplini golul de vege­tație de pe mai multe bulevar­de reșițene, au fost plantate plopi, adică specii repede cres­cătoare. În paralel s-au pus și arbori specifici zonelor verzi, care acum se găsesc intr-un stadiu de vegetație satisfăcător. Deci, pentru a pune in valoare aceste plantații adecvate, se impune să renunțăm la plopi. Aceștia din urmă fiind înalți și crescînd în diametru cu 1 cm pe an, nu permit o dezvoltare corespunzătoare a intregii zone verzi. Ba mai mult rădăcinile acestor arbori au provocat stri­căciuni sistemului de canalizare și stradal. Ieri dimineață, la intersecția străzii Mihai Viteazul cu str. 6 Martie, a avut loc un accident de circulație. Nu intenționăm să stabilim vinovații. Întreba­rea noastră s-a referit la un aspect mai general, de ce este oprită circulația pe strada Mi­­hai Viteazul ? — Am recurs la această mă­sură ca urmare a sugestiei pri­mite din partea comisiei de verificare a stabilității și rezis­tenței construcțiilor de locuit și social-culturale care a identifi­cat unele fisuri în structura de rezistență a policlinicii. De alt­fel, țin să informez că au fost luate măsuri de prevenire, clă­direa fiind sub supraveghere, și, deci, nu poate fi vorba de un pericol. Oprirea circulației a fost necesară pentru a se pu­tea verifica cum evoluează si­tuația cînd nu există trepidații. Săptămîna viitoare circulația reîntră în normal. E.­FTORESCU Noi tipuri de mobilă La unitatea din Mediaș, apar­­tinind Combinatului de exploa­tare și industrializare a lemnu­lui de la Blaj, au fost realizate in ultima vreme noi tipuri de mobilă cu o linie modernă. Pentru realizarea noilor produ­se s-au utilizat furnir de nuc american și lacuri mate. Nu demult a început, producția de serie a unui nou tip de bufet executat în diferite variante pentru firme din R.F. a Germa­niei. De asemenea, au fost ter­minate și expediate in U.R.S.S. primele loturi de garnituri „Hol". Un alt produs nou al fabricii medieșene, solicitat de firme din Anglia, Cehoslovacia și Malta, este garnitura „Hora", o sufragerie rustică lucrată cu motive nationale și furniruită cu stejar. In memoria lui Friedrich Engels La Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România, au început marți dimineața lucrările sesiunii știin­țifice consacrate împlinirii a 150 de ani de la naș­terea lui Friedrich Engels.­­ La lucrări participă oameni de știință, cadre didactice, activiști de partid și de stat, cercetă­tori științifici din țara noastră. Iau parte, de ase­menea, oameni de știință și militanți de partid din Austria, Bulgaria, Belgia, Cehoslovacia, Franța, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, India, Italia, Ja­ponia, Iugoslavia, Mongolia, Polonia, Spania, Un­garia, Uniunea Sovietică și Venezuela. Rostind cuvîntul de deschidere a sesiunii, to­varășul Miron Constantinescu, președintele Aca­demiei de Științe Sociale și Politice, a subliniat uriașa importanță a operei lui Friedrich Engels, fondator, alături de Karl Marx, al comunismului științific, conducător al clasei muncitoare interna­ționale, eminent om de știință, organizator și mi­litant revoluționar, mare prieten al poporului Român. (Agerpres) E o imposibilitate veți spune. Și, in parte veți avea dreptate. In parte zic. Pentru­­că dacă apele Dună­rii nu ajung la Re­șița, apoi forța lor, transfor­mată în cai putere se va face simțită din plin în oraș Și u­­zilele lui. Cînd, în ce fel, cit­i e temai reportajului de față. Călătorul care va fi trecut pe șoseaua Reșița — Caran­sebeș la cițiva km in afara o­­rașului, mai e­xact, cum spune ________ documentația, la km 34 + 400 va fi observat in dreapta șo­selei un păien­jeniș de stilat de susținere, de stilpi și izo­latoare, flancate de o modernă clădire Spre care se înmă­­nunchiază toate aceste l­i­n­i­i. _________ Străfulgerări de sudură, hu­ruit ritmic de motoare, du-te­­vino de mașini, trădează șan­tierul. Este stația de transfor­mare de mare capacitate Reșița. De ce a fost necesară constru­irea ei ? Să reținem mai m­u­i că e­­nergia electrică pentru con­sumul industrial și neindus­trial din Reșița este asigurată in momentul de față din sis­temul național, prin stația de 110135/6 KV de la Mociur, ra­cordată printr-o linie dublu­­circuit de 110 KV Reșița — O­­țelu Roșu — Paroșeni. Dezvol­tarea industrială continuă zonei Reșița și a județului, am­a­ploarea de perspectivă a aces­tei dezvoltări adaugă valențe noi energeticii existente in cantități cărora actuala linie încărcată aproape de capaci­tatea limită nu-i va putea face față. Iată cum arată, nn m­ega­­wați această balanță: 1969 — 114 MW; 1970 — 227,5 ; 1971— 156,4 ; 1973 — 212 ; 1975 — 268,5 , iar în 1980 — 402 MW. De aci necesitatea construi­rii noii stații, care la Reșița va aduce, pentru prima dată, mai economicos, curent de 220 KV tensiune de la centrala hidro­electrică de la Porțile de Fier. Trecută printr-un autotransfor­­m­ator de 200 MW , energia redusă la 110 KV va fi dis­tribuită prin celulele stației că­tre Combinatul siderurgic, U­­zina constructoare de mașini, prin două linii căii ferate e­­lectrificate, spre Moldova Nouă către Caransebeș și, prin Mo­ciur, spre Bocșa.­­ Străbatem șantierul, înso­țiți de ing. Virgil Samson șeful lucrării. Stația, ne spune e­­­terlocutorul, este construită, in trei etape. Prima parte de 110 KV cu corpul de comandă, ra­corduri, apă, canal, aer compri­mat etc. este aproape înche­iată. Strălucind argintie stația impresionează prin multitudi­nea ansamblurilor care compun. Ici colo o fipe de su­o­dură mai arată ultimele fini­sări. Peste drumul betonat se înalță stația de 220 — cea de a doua etapă. Aci lucrările sunt în toi. Ing. Carol Orsos din partea I.R.E.T., beneficiara lucrării, urmărește atent lu­crul echipei de la circuitele primare. Cu schița în mină Ion Mihai, șeful apreciat echipei, indică segmentele ter­al minate și pe cele care urmea­ză să le racordeze. Lucrările avansează in mod susținut. Pe o altă latură a ansamblului, echipa de la „secundare“ e și ea in plină activitate.­­ Se obișnuiește in reporta­je să fie evidențiat cutare sau cutare om, zimbește ing. Sam­son. Dacă o faceți, vă rog să treceți pe Nicolae Feker la­ frunte. Literalmente trebuie să-i oprim echipa seara ,pe șantier lucrul de noapte e in­terzis­. Vinovații dau șăgal­nic din umeri „Ce vreți, spu­ne Feker, la 30 ale lunii vrem să predăm lucrarea“. Mai încolo, pășind ca un cocostric prin terenul moale, ing. A. Simu trece de la un loc de muncă la altul al e­­chipei de verificare. De git ii ad­rnă un microemițător-re­­ceptor. Face legătura cu corpul de comandă. Ușor, modern, o­­perativ informările reciproce, comenzile, observațiile sunt comunicate si executate. Timp ciștigat ! Ne oprim in fața autotran­­sform­atorului si admirăm cu toții. E un colos de 220 de tone greutate. Gol, la care se adau­gă 60 tone de __________ ulei. Fabricat la Electroputere Craiova, transportul lui de la gara Brebu la locul de desti­nație a ridicat o seamă de pro­bleme : un trailer special a­­dus de la Galați, consolidarea traseului. A fost nevoie de o­­prirea circulației pe șosea din cauza gabaritului agregatului. E inima stației.. Așezat pe plat­forma lui, așteaptă să-și dove­dească capacitatea. Și la stația de 220 lucrările sunt avansate așa că prevede­rea oamenilor șantierului de a preda beneficiarului întreaga instalație pină la sfirșitul lu­nii are toate șansele de a împlinită. Prin darea în func­ți­­iune a stației necesarul ac­tual de energie și cel de per­spectivă va fi astfel asigurat prin plusul de forță ce va veni de la centrala Porțile de Fier. Iată de ce am îndrăznit dau titlul din capul reportaju­lă lui. Căci forța Dunării va curge efectiv și prin Reșița. PAVEL POPA Dunărea curge prin... Meșîța. plăci „Furnalele albe" — adevărată dantelărie în beton, sticlă și tablă aglomerate din lemn (P.AX.)din cadrul C.I.L. Caransebeș, de la fabrica de Foto : M. POPESCU din nou pe șantierele întreprin­derii județene de construcții montaj FAȚA IN FAȚA GOSPODARI ȘI RISIPITORI Modernizări la fabrica de ciment din Fieni Fabrica de ciment și var din Fieni — una dintre cele mai vechi unități de acest fel din țară — a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare. Aici se construiește o linie tehnologică de ci­menturi speciale, cu o capacitate anuală de 1 200 000 tone. Se construiesc, de asemenea, halele unei noi fabrici de var, pro­iectată pentru 100 000 tone anual, care va dispune de cuptoare pentru blinker, mori și alte agregate de mare productivitate, prezentînd un grad avansat de automatizare. Paralel, vor fi modernizate transportul de materiale prime, rețelele de ali­mentare electrică, termică și de apă. In 1970, cînd lucrările vor fi încheiate, fabrica dimbovițeană va realiza o producție de două ori mai mare decit cea actuală. Din cuprins: Comuniștii în locurile „cheie“ ale producției iii Friedrich Engels­­ despre educație Ziarul nostru a dezbătut anul acesta în repetate rînduri modul de gospodărire și depozitare a materialelor pe diversele puncte de lucru ale SJ.C.M. In acest răstimp, întreprinderea a fost ajutată­­ de numeroase colective de specialiști de la Banca de investiții și Con­siliul popular județean, stabilindu-se un program concret de prin care să se pună capăt risipirii materialelor. Recent, timp lucra de mai multe zile, un colectiv condus de ing. Neagoe Vlad, directorul Direcției tehnică-investiții a Consiliului popular județean a urmărit atit în depozitele centrale cit și la punctele de lucru modul de în­deplinire a măsurilor legate de judicioasa gospodărire a cărămizi­lor, cimentului, cherestelei și altor materiale de construcție. Sîmbă­­tă, 21 noiembrie, la reîntoarcerea brigăzii am avut o convorbire cu ing. N. Vlad. — După cite știm, cunoașteți bine șantierele din județ. Ce impresie v-au lăsat sub aspec­tul gospodăririi ? — Cred că nu greșesc afirmînd că am văzut stînd față în față gospodari și risipitori. Dar priviți acest film, realizat pe șantierul 103 Moldova Nouă. Imaginile sunt atit de contrastante, nicit nici nu-ți vine a crede că suntem­ pe același loc de muncă. — Fotografiile (din care pu­blicăm cîteva) vorbesc de la sine despre nepăsarea unora, In acest context ar fi oportun să discutăm despre modul de rezolvare a deficiențelor con­statate cu prilejul unor analize anterioare ? — In perioada acestui an au fost inițiate numeroase măsuri pentru depozitarea corespunzătoare a ma­terialelor, mecanizarea încărcării și descărcării în depozitul central. Întări­ndu-se paxa contractuală. Pentru prevenirea unor anomalii semnalate in trecut în privința preluării unor materiale de slabă calitate și de care nu e nevoie, s-a întărit controlul preventiv, conta­bilul șef avizînd acceptarea co­menzilor numai în limita normati­velor planificate. De asemenea, au fost reorganizate comisiile de re­cepție, din ele făcind parte și un reprezentant al serviciului C.T.C. Cred că merită relevat și faptul că în ultimul timp sînt urmărite mai atent aspectele economice, ele fiind analizate trimestrial de comi­tetul de direcție, iar cei vinovați de degradarea unor materiale sînt obligați să le suporte. Astfel, au fost sancționați inginerii șefi si contabilii șefi de șantiere, precum Convorbire realizată de E. FIERARI (Continuare nr. pag a 2-a) I­n plin centrul ora­­roșului, Caransebeș, mai precis la capă­tul de jos al străzii Traian Doda, se a­­fla pînă nu de mult un magazin Mic-gros, aparți­nător cooperației de consum. Fiind situat intr-un foarte bun vad comercial, el cunoștea zil­nic o mare afluență de cum­părători. E necesar insă să precizăm că mărfurile se vin­deau atit pe pirament, cit și cu plata în numerar. Puțini dintre cei care treceau pra­gul acestui magazin cunoș­teau că aici se desfășoară intensă activitate infracțională, o că gestionând Dumitru Buga­­ru și ciracii lui săvirșesc serie de „jonglerii“, deosebit de o periculoase în scopul sustra­gerii unor însemnate sume de bani. Dar — ca întotdeauna și pre­tutindeni — activitatea desfă­șurată în afara cadrului legii n-a avut viață lungă. In prezent, din tot ceea ce a fost altădată aici, n-au mai rămas decit amintirile, amin­tirile unor fapte dubioase, re­gretabile, cu deosebită pericu­lozitate socială săvirșite de un grup de infractori in frunte cu Dumitru Bugaru și Adam Antoniu. Să luăm insă lucrurile in ordinea evoluției lor și să în­cepem cu r’item Antoniu. Fi­nă la finele anului trecut, el îndeplinise funcția de gestio­nar al depozitului de aprovi­zionare tehnico-materială a subcentrelor de legume fructe din cadrul C.S.F.­ Ca­și­ransebeș, depozit care se apro­viziona cu diferite produse in­dustriale direct de la magazi­nul amintit, Adam și-a făcut datoria multă vreme cu cinste și corectitudine. In sprijinul a­­firmației vin inventarele efec­tuate anterior. Dar o dată in­trat in „mrejele“ lui Bugaru n-a mai putut da înapoi, alu­­necind tot mai mult pe panta infracționalității. La început— in primăvara anului 1969 — Adam­ i-a cerut acestuia din împrumut de 500 de lei (pen­­tr­u confecționarea unui cos­tum de haine in rate), ca mai tîrziu, bineînțeles, fără a-i restitui vechea datorie, să se trezească „cinstit“ săptămînal cu sume intre 300 și 800 lei. Pe deasupra — declară Adam — a mai fost ademenit și cu un ceas de mină in valoare de 1 500 lei, precum și cu multe alte mărfuri. „Azi ii umfla o factură, inline asta — gin­­dea conducătorul magazinului Mic­ gros — și-mi scot banii. Ba, pe deasu­pra, îmi rămîne și un plxis de mărfuri pe care pot să le valorific în nume­rar. Adam și contabila de ges­tiune . . . n-au decis să re­cepționeze fictiv cantitățile Să facă bine să umfle și ei bonurile pe seama șefilor de la sub­ centrele de legume și fructe“. Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din tirg. A fost de­ ajuns să se descopere un singur­ asemenea bon, in care semnatarul să nu recu­noască primirea cantităților trecute pe el, ca toată șan­dramaua să se ducă de ripă. CONSTANTIN GALESCU (Continuare in pag. a 3-a) „Jonglerii“ în afara arenei circului • Săptămînal, „cinstit" cu sume între 300— 800 lei • Aproape 200 000 lei facturați de C.S.F. Caransebeș pe ... nimic ! • Din datornic .. cămătar

Next