Flamura, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 1909-1933)

1971-01-22 / nr. 1925

ANUL XVIII, NR. 1925 VINERI, 22 IANUARIE 1971 4 PAGINI 30 BANI In dezbaterea celei de a IX-a sesiuni a Consiliului popular județean PLANUL ECONOMIC BUGETUL LOCAL Și în sala de festivități a Casei de cultură a sindicatelor din Reșița s-au desfășurat ieri lucrările celei de a IX-a sesiuni a Consiliului popular al județului Caraș-Severin, împreună cu deputații județeni, la sesiune au participat: tovarășul Ion Chirilescu, vicepreședinte Comitetului de Stat pentru Eco­no­­omia și Administrația Locală, de­putați în Marea Adunare Națio­nală, reprezentanți ai Comitetului de Stat al Planificării, Ministerului Muncii, Ministerului Ministerului Comerțului Finanțelor, Interior, Ministerului Transportului pre­cum și ai altor organe centrale de stat, conducători de întreprinderi și instituții, președinți și secretari ai comitetelor executive ale con­siliilor populare subordonate, lu­crători din organele locale de partid și de stat, specialiști din aparatul comitetului executiv al Consiliului popular județean, zia­riști. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarășul Trandafir Co­­ci­lă, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului județean de partid Caraș-Se­­verin, președintele Consiliului popular județean. La ordinea de zi a sesiunii au figurat: 1) Probleme organizatorice : a) validarea mandatelor de deputați aleși la 17 ianuarie 1971 ; b) alege­rea unor membri in comitetul e­­xecutiv al Consiliului popular ju­dețean Caraș-Severin ; c) reorgani­zarea comisiilor permanente; d) alegerea asesorilor populari pen­tru perioada 1971—1975, la Tri­bunalul județean și judecătoriile din Reșița, Caransebeș și Oravița ; e) alegerea unor judecători pen­tru Tribunalul județean și Jude­(Continuare in pag. a 3-a) DIN CUPRINS: COLTUL elevului; 1 Să stăm de vorbă ! (pag. a 2-a) I Memento (pag. a 3-a) { Răspunsul Consiliului popular al județului Caraș-Severin la Chemarea Consiliului popular al județului Neamț, către toate consiliile populare, toți oamenii muncii din municipiile, orașele și comunele Republicii Socialiste România Oamenii muncii din județul Ca­raș-Severin alături de întregul popor au obținut în anul ce s-a încheiat rezultate însemnate în realizarea și depășirea principa­lilor indicatori de plan, a sarcini­lor în domeniul edilitar-gospodă­­resc și social-cultural, în cadrul întrecerii cu celelalte județe. Astfel, întreprinderile de indus­trie locală au realizat față de an­gajamentele luate o producție glo­bală suplimentară de peste 4 500 mii lei din care peste 500 mii lei la export precum și un număr de 12 noi sortimente destinate fon­dului pieții. Volumul serviciilor și prestații­lor realizat de gospodăria comuna­lă a fost cu 1 700 mii lei mai mare decit angajamentul luat, obținîn­­du-se și economii în plus la pre­țul de cost. în întrecerea patriotică pentru mai buna gospodărire și înfrumu­sețare a localităților s-au realizat lucrări de interes general în valoa­re de 31 mii. lei, depășindu-se cu peste 17 mii. lei angajamentul luat. Rezultate deosebite au obținut o­­rașul Moldova Nouă clasat pe lo­cul III pe țară în întrecerea cu orașele cu peste­­ 10 000 locuitori, precum și comunele Cornereva, Răcășdia și Lăpușnicu Mare clasa­te pe primele trei locuri în între­cere cu celelalte comune din ju­deț, însuflețiți de perspectivele lumi­noase ale dezvoltării patriei noas­tre socialiste, stabilite de Congre­sul al X-lea al partidului și în în­­timpinarea celei de a 50-a aniver­sări a Partidului Comunist Român, Consiliul popular al județului Caraș-Severin, exprimînd dorința unanimă a cetățenilor din județ, muncitori, țărani și intelectuali se angajează ca răspuns la chemarea la întrecerea patriotică lansată de Consiliul popular al județului Neamț să realizeze în anul 1971 primul an al noului plan cincinal următoarele : 1. — IN INDUSTRIA LOCALĂ prin îmbunătățirea continuă procesului de producție și a orga­­­nizării muncii, diversificarea pro­ducției, descoperirea și valorifica­rea de noi resurse interne, se va asigura : — depășirea­ducție globală cu planului de pre­4 000 mii lei ! — depășirea producției marfă industrială cu 4 000 mii lei; — depășirea sarcinii de export cu 5% ; — asimilarea a 20 produse noi destinate fondului pieții, peste nu­mărul celor prevăzute în plan ; — depășirea sarcinilor fizice, la următoarele sortimente : — 500 mii buc. cărămizi și blo­curi ceramice; — 1­000 m.c. prefabricate din beton panouri mari pentru locuin­țe ; — 500 mii lei mobilă. 2. — ÎN SECTORUL DE GOS­PODĂRIE COMUNALA ȘI LOCA­­TIVA printr-o mai rațională folo­sire a fondurilor materiale și de muncă, mai buna organizare a pro­ducției, se va realiza un volum suplimentar de producție — pres­tații în valoare de 3 000 mii lei . 3. — IN SECTORUL DE SISTE­­MATIZARE-PROIECTARE se va a­­sigura: — definitivarea schițelor de sis­tematizare pentru 3 orașe și 22 comune. 4. — IN SECTORUL DE INVES­TIȚII, CONSTRUCȚII prin pregă­a­tirea din timp a documentațiilor, amplasamentelor, asigurarea utilajelor tehnologice și urmărirea execuției, se va realiza ; — darea în folosință înainte de termen a 5 obiective, în medie cu 10 zile fiecare ; — realizarea lucrărilor astfel ca la recepție toate obiectivele să obțină calificativul de bine și foar­te bine,­— realizarea in­trim. I­a 21% și în­sem. I 47% din planul anual de constructii-montaj­­ — reducerea cheltuielilor 1 000 lei producție față de preve­la­derile planului, cu 2 lei. 5. Printr-o folosire cit mai efi­cientă a materialelor și materiilor prime, IN SECTOARELE ECONO­MICE se vor realiza economii față de consumurile specifice, după cum urmează: — 100 tone metal ; — 50 mc material lemnos. 6. Prin măsuri tehnico-organiza­­torice, creșterea productivității muncii, sporirea gradului de folo­sire a mașinilor, utilajelor și ins­talațiilor, introducerea unor noi procedee tehnologice etc. se vor obține ECONOMII PESTE PLAN LA PREȚUL DE COST ȘI LA CHELTUIELILE DE CIRCULAȚIE care se vor concretiza în final la obținerea de beneficii peste plan în sumă de 2 000 mii. lei, astfel: — 600 mii lei la industria locală; —­ 1 000 mii lei la gospodărie comunală ; — 400 mii lei la sectorul circu­lația mărfurilor; (Continuare in pag. a 3-a) Răspunzînd prin fapte indicațiilor partidului de­ a spori eficiența în 1971 DUPĂ DOUA DECADE BILANȚ POZITIV Ieri, s-a încheiat o nouă decadă de muncă avintată. Datele centralizate la direcția județeană de statistică ilustrează că în fabrici și uzine, in mine se lucrează intens pentru îndeplinirea ritmică a sarcinilor sporite ce le revin pentru acest unu­i­an al cincinalului. Bilanțul este pozitiv, sarcinile de plan la principalele sortimente au fost depășite , minerii au extras mai mult minereu și cărbune, siderurgiștii au livrat metalul solicitat, constructorii de mașini au trimis beneficiarilor produsele solicitate, asigurînd subansamblele la piesele cu ciclu de fabri­cație mai îndelungat. Am urmărit cu precădere unitățile restanțiere pe prima decadă. Pînă ieri aproape toate s-au înscris in grafic. Sînt de semnalat însă unele rămîneri în urmă la U.C.M.M . Bocșa, U.E.I.L. Oravița, Metalo­plast Reșița și Tehnoloma Caransebeș. In zilele următoare, conducerile unităților vor trebui să acționeze mai ferm pentru ca indicatorii prevăzuți pe prima lună, să fie îndepliniți integral. îl Pini ieri au fost date peste prevederile la zi: II 108 TONE COCS ■ 991 TONE FONTĂ SI 560 TONE OTEL ■ 441 TONE LAMINATE FINITE SI UTILAJE PENTRU INDUSTRIA CHIMICA $1 ME­TALURGICA întrecerea minerilor Minerii din Anina, Bocșa și Moldova Nouă se prezintă la acest început de an cu toate sarcinile îndeplinite. De la Anina suntem­ informați că pînă ieri planul de cărbune net a fost depășit cu 327 tone, iar la huilă cocsificabilă cu 67 de tone. Există de acum condiții de realizare a planului lunar la toți indicatorii. Rezultate asemănătoare au obținut și minerii din Bocșa. Dato­rită hărniciei lor s-a depășit planul atît la minereul de fier, cît și la cel cuprifer. Minerii din Moldova Nouă se alătură acestei întreceri colective cu un succes de prestigiu : depășirea cu 75 la sută a planului la conținut de fier. J Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în întreprinderi industriale din municipiul București Ieri tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român a fost din nou oas­petele colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari în­treprinderi bucureștene, unități re­prezentative pentru industria con­structoare de mașini, pentru sub­­ramuri importante ale acesteia: uzina de motoare și compresoare „Timpuri Noi“, Uzina de mașini grele, Secția de pereți membrană și țevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobu­zul", „Steaua roșie" și „Semănă­toarea“. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Paul Ni­­culescu-Mizil, Ilie Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Ma­­rinescu, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, precum și de ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. Ca și cu atitea alte prilejuri cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului și statului cu oamenii muncii din fabrici și uzine, de pe șantiere, din unitățile agricul­turii socialiste, cu reprezentanți ai culturii și științei țării noastre. In­tr-un cuvînt cu cetățeni de toate vîrstele și profesiile — români, ma­ghiari, germani și de alte naționali­tăți—la început de an, de nou cinci­nal și de data aceasta discuțiile de lucru, cunoașterea concretă la fața locului a problemelor de viață și de muncă ale oamenilor, analiza­rea sarcinilor actuale și de pers­pectivă pentru ridicarea eficien­ței întregii activități, marchează pregnant o revelatorie realitate a societății noastre, indisolubilă le­gătură dintre partid și popor, te­melie de granit a orînduirii socia­liste a României. Din realizările prezente la locu­rile de muncă vizitate, din cuvîn­­tul oamenilor se desprind nu nu­mai succesele dar și idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viață menite să ridice patria noastră pe noi trep­te ale progresului și civilizației. Programul de lucru al zilei în­cepe cu Uzina de motoare și com­presoare „Timpuri noi", în întim­­pinarea secretarului general al partidului, a celorlalți conducători de partid și de stat, vin cu bucu­rie și entuziasm și salută din ini­mă sute de salariați. Cei prezenți aclamă îndelung, ovaționează pen­tru partid și Comitetul său Cen­tral, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila u­­nitate dintre partid și popor. Este nota obișnuită, de căldură, de dra­goste și respect în care se desfă­șoară întîlnirile partidului, ai țării, conducătorilor cu masele de oameni ai muncii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaitre" — astăzi „Timpuri noi" — au devenit în anii construcției socialiste o u­­nitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 și 110 CP, motoare cu benzină de 9—18 Cp, compresoa­re de aer cu debite cuprinse in­tre 0,01 și 10 mc pe minut, agre­gate care echipează o gamă lar­gă de instalații fabricate de între­prinderile constructoare de ma­șini, toate tipurile de locomotive moderne produse în țară. La „Tim­puri noi“ nu a fost asimilată nici o licență, totul este produs ori­ginal: în actualul plan cincinal valoa­rea producției uzinei va crește de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. în secția de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeților o serie de piese și subansamble din compo­nența motoarelor și compresoare­­lor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. în secția montaj motoare, se dau alte explicații în legătură cu parametrii îmbunătățiți ai motoru­lui D. 120, introdus recent în fa­bricație. Intre oaspeți și factorii de răs­pundere ai uzinei are loc schimb de opinii în legătură un cu dezvoltarea în continuare a aces­tei întreprinderi și cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicații în vederea extinderii unor supra­fețe de producție, dotarea prinderii cu noi instalații și între­uti­laje, folosirea la întreaga capaci­tate a mașinilor din dotarea între­prinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri noi" își pot spori eficiența printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se re­comandă conducerii Ministerului Industriei Construcțiilor de Ma­șini, specialiștilor uzinei, găsirea unor modalități de cooperare cu întreprinderi din apropiere sru construirea și exploatarea pen­în comun a turnătoriei și forjei pre­conizate. —­ întreprindeți cu­ mai studiile necesare și dați-le curînd curs, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, dhinți toate posibilitățile de restu­­care dispun uzinele pentru dezvoltarea activității. Se cere să realizați un volum al producției mai mare și produse de și mai bună calitate. Se vizitează Uzina de mașini grele — București. La intrarea in blocul-turn care adăpostește bi­rourile centralei industriale de u­­tilaj termoenergetic și Institutul de cercetări și proiectări energe­tice și termoenergetice, de pe lin­gă această Uzină conducătorii de partid și de stat sînt întîmpinați de ing. Nicolae Constantin, direc­tor general al Centralei industriale și de ing. Tiberiu Grecu, direc­tor general al Uzinei, care prezin­tă cîteva din realizările și pers­pectivele întreprinderii. Intrată in funcțiune în primul an al ulti­mului cincinal, uzina a înscris în palmaresul industriei românești cîteva performanțe de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare ga­barit și complexitate destinate hi­­droagregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria electri­că produce anual peste 122 000 to­ne de oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oțeluri aliate și speciale menite să aco­pere cerințele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Ați pornit bine, apreciază to­varășul Nicolae Ceaușescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal o­­țelăria să ajungă la o capacitate de 200 000 tone ? Am putea, intr-adevăr, să amplasăm un nou cuptor electric de volum mare, sau două de ca­pacitate mai mică, răspunde mi­nistrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. — Și, totodată , continuă se­cretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, pro­iectat și construit în țară Din acest dialog direct, la o­­biect, se naște o inițiativă im­portantă, se conturează un nou o­­biectiv mobilizator pentru colec­tivul uzinei. Discuția de lucru con­tinuă. De asemenea, exportul creș­te vertiginos: de la 6,1 milioane lei — valută în 1971, la 62,4 mili­oane lei — valută în 1975. Realizări remarcabile a înregis­trat în ultimii ani și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termoenergetice. Directorul a­­cestuia, ing. Teofil Popovici, pre­zintă activitatea desfășurată de in­stitut și centrală într-o frază con­cludentă­­ — sintem­ în măsură să livrăm centrale electrice „la cheie", dezvoltînd în felul acesta capaci­tatea creatoare a muncitorilor, teh­nicienilor și inginerilor. Afirmația se întemeiază pe re­zultatele concrete obținute, în 1972 va fi probată prima turbină de 330 Mw, iar în 1974, turbina cu abur pentru termoficare de 150 Mw, realizată după o concepția proprie. Se vizitează secția de turboa­­gregate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat se opresc în fața unei mașini complexe, o freză de copiat pale­te pentru turbine. Apoi conducătorii de partid și de stat trecînd prin noua hală a­­flată în construcție, destinată mon­tajului și probelor viitoarelor tur­bine se îndreaptă spre secțiile „calde": oțelăria, forja și turnă­toria uzinei. în confruntările de păreri se subliniază ideia necesității mai bunei folosiri a cadrelor de mun­citori de înaltă calificare . de ase­ (Continuare in pag. a 3-a) Vești bune din inima pădurilor Din unitățile forestiere ale județului primim zilnic vești ca­re relevă efectul acțiunilor în­treprinse de conducerea com­binatului pentru sporirea pro­ducției de material lemnos. Iată un bilanț succint pe 20 de zile: La cherestea de rășinoase a fost îndeplinit de acum planul pe întreaga lună ; la plăci aglome­rate din lemn depășirea pre­vederilor la zi este de 13 755 mp, la furnire de 620 mp. Cele mai bune rezultate se obțin fo­restierii din Caransebeș și Boc­șa, care și-au respectat toate sarcinile prevăzute. Construirea socialismului presu­pune, în procesul său de trecere spre comunism, o amplă perioadă istorică, parcurgerea mai multor etape într-o succesiune logică și într-o directă corelație cu realită­țile istorice concrete din fiecare țară. In tara noastră, prin dezvoltarea rapidă a forțelor de producție și crearea bazei tehnico-materiale a socialismului, prin generalizarea relațiilor socialiste de producție în întreaga economie, prin făuri­rea unei suprastructuri adecvate schimbărilor care au avut loc în natura orînduirii sociale, s-a în­cheiat etapa de trecere de la ca­pitalism la socialism, socialismul a învins definitiv și irevocabil pe pă­­mîntul României. O dată rezolvate aceste proble­me cardinale proprii etapelor de început ale construcției socialiste, în fața societății se pun noi sar­cini, care prin complexitatea și amploarea lor necesită eforturi mult mai mari pentru a asigura făurirea comunismului. Aceasta presupune atit pe plan teoretic cit mai ales al practicii căutarea, sta­bilirea și definirea cit mai exactă și riguros științifică a etapei și a căilor menite să conducă la făuri­rea comunismului. O asemenea de­finire a etapei ce urmează a­­ parcurge țara noastră în viitor a fost formulată la Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân in Raportul prezentat de to­varășul Nicolae Ceaușescu. Astfel se formulează ca etapă actuală a edificării socialismului — etapa fă­uririi societății socialiste multila­teral dezvoltate. Crearea societății socialiste multilateral dezvoltate este un pro­ces conștient de creștere accele­rată a economiei, a vieții sociale­­ și de înflorire a personalității mane, fundamentat pe aplicarea le­gilor construcției socialiste la con­dițiile concrete ale țării noastre, pe studierea aprofundată, genera­lizarea și folosirea experienței pro­prii a Partidului Comunist Român, a celorlalte partide comuniste și muncitorești. Firește, procesul de maturizare, de dezvoltare multila­terală a societății socialiste are o esență comună în toate țările. Dar căile, sarcinile, modalitățile înfăp­tuirii acestui obiectiv trebuie să răspundă particularităților fiecărei țări. Făurirea societății socialiste multilateral-dezvoltate reprezintă o etapă superioară de maturizare și evoluție neîntreruptă a orînduirii sociale din țara noastră, de lărgi­re și diversificare a bazei tehnice­materiale a socialismului, de per­fecționare atît a bazei economice a societății noastre, cit și a su­prastructurii sale. O latură inse­parabilă a făuririi societății socia­liste multilateral dezvoltate, căre­ia Congresul al X-lea al partidu­lui i-a acordat o importanță majo­ră, o constituie formarea unui om al muncii înaintat din toate punc­tele de vedere, cu profunde cu­noștințe de specialitate, cu un larg orizont cultural și un nivel ridi­cat de conștiință socialistă. în pro­cesul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate se vor crea premisele materiale și spirituale care să permită in viitor trecerea la faza superioară a noii societăți, orînduirea comunistă. „Societatea socialistă multilateral dezvoltată — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — se va înfățișa din toate puncte­le de vedere superioară orinduirii capitaliste. Se vor pune astfel baze trainice trecerii treptate spre co­munism — societate care va ridi­ca omenirea pe noi trepte de ci­vilizație materială și spirituală". Una din valențele esențiale ale socialismului o reprezintă crește­rea necontenită a bogăției sociale, factor ce condiționează hotărîtor bunăstarea maselor, libertatea oa­menilor, înflorirea personalității lor, le asigură acea viață materia­lă și spirituală care să fie pe toa­te planurile superioară oricăror cuceriri de pînă atunci. Spre a se ajunge la un înalt grad de bogăție materială, mai ales in condițiile cînd socialismul a în­vins într-o țară rămasă în urmă economicește, sarcina principală constă în a asigura creșterea la­­rapidă și accelerată a forțelor de producție. Tocmai plecînd de la premisa că hotăritor­in edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate este creșterea vertigi­noasă a forțelor de producție, Con­gresul al X-lea al Partidului a defi­nit ca un obiectiv principal al dez­voltării României în viitorul dece­niu lărgirea și perfecționarea bazei tehnice-materiale a socialismului. Realizarea sarcinilor ce decurg din acest obiectiv presupune in primul rind creșterea intensă a forțelor de producție, crearea unei economii avansate și de înaltă eficiență, a u­­nei industrii și agriculturi moder­ne, în stare să satisfacă cerințele mereu sporite al societății. în cadrul acestui proces, trăsă­tura de bază o va constitui conti­nuarea în ritm susținut a indus­trializării țării ca factor definito­riu în făurirea unei economii so­ MIHAI CHIOREANU (Continuare in pag. a 2-a) Societatea socialistă multilateral dezvoltată

Next