Flamura, mai 1973 (Anul 20, nr. 2630-2656)

1973-05-29 / nr. 2654

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CAR­AȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ■A.A.JL mu » J .IA 11 4 ANUL XX, Nr. 2654 MARȚI, 29 MAI 1973 4 PAGINI — 30 BANI Competență, exigență, rigoare în organizarea și planificarea activității consiliilor populare în cadrul măsurilor adoptate de partid In vederea perfecționă­rii organizării și conducerii vie­ții economice și social-politice, un loc aparte l-au ocupat cele re­feritoare la activitatea consiliilor populare. Investite cu largi atri­buții și competențe, ca o expre­sie a lărgirii continue a demo­cratismului orînduirii noastre so­cialiste, consiliile populare și co­mitetele lor executive se afirmă tot mai mult ca organe care con­duc întreaga viață economică și socială din unitățile administra­­tiv-teritoriale in care au fost a­­lese, orientîndu-se în activitatea lor după indicațiile din Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea al P.C.R., în care se spune : „comitetele executive ale consi­liilor populare trebuie să-și îm­bunătățească metodele de mun­că, să manifeste mai multă ini­țiativă in vederea punerii în va­loare a resurselor locale, a con­tinuei ridicări economice și so­ciale a județelor, orașelor și co­munelor, în apărarea societății socialiste, respectarea legalității și menținerea ordinii publice“. In răstimpul care a trecut de la Congres sunt vizibile eforturi­le depuse de către consiliile popu­lare din județul nostru, sub con­ducerea organelor și organizații­lor de partid, pentru îmbunătăți­rea stilului de muncă, perfecțio­narea metodelor folosite în rea­lizarea multiplelor sarcini ce le stau în față și, implicit, pentru o mai bună planificare a între­gii activități. Drept urmare, gra­ficele de ținere a sesiunilor con­siliilor populare, a ședințelor co­mitetelor executive sunt mai ri­guros respectate, problemele ce fac obiectul dezbaterilor, în ge­neral, răspund mai bine nevoilor majore ale localităților, iar hotâ­­rîrile și deciziile adoptate stabi­lesc sarcini importante pentru toate domeniile de activitate. Sub acest raport, pot fi menționate consiliile populare ale munici­piului Reșița, orașelor Caransebeș și Bocșa, precum și ale comune­lor Răcășdia, Marga, Eftimie Murgu și altele. Din păcate, din controalele e­­fectuate în ultimul timp de Co­mitetul executiv al Consiliului popular județean la nivelul unor organe locale ale puterii și ad­ministrației de stat, rezultă că nu peste tot se acordă aceeași a­­tenție muncii de organizare planificare a activității, că mun­ci ca desfășurată de unii deputați și membri ai comitetelor executive nu se ridică încă la nivelul ce­rințelor actuale,­­ale sarcinilor NICOLAE BUȘUI prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al județului C­araș-Severin încredințate de alegători o dată cu mandatul. Sunt, astfel, comitete executive — intre care cele ale consiliilor populare comunale Berzasca, Grădinari, Mehadica și Sacu —, care își rezumă munca de plani­ficare doar la graficul de ședințe, fără să prevadă și problemele ce urmează să fie urmărite și re­zolvate în perioada pentru care s-a întocmit planul. Alte comite­te executive, ca cele de la Dog­­necea și Lăpușnicu Mare, își pre­văd în planurile de muncă in mod repetat analiza aceleiași probleme pe parcursul unui sin­gur an , modul de înfăptuire a propunerilor alegătorilor, respec­tiv realizarea sarcinilor bugetare. Comitetul executiv al consiliului popular al comunei­ Topleț — ca să continuăm șirul exemplifică­rilor — a analizat în ședința din 24 februarie a.c. „Măsurile ce se vor lua în cazul nerespectării disciplinei în construcții și a re­gulilor de sistematizare“. De la bun început, această problemă și-a dovedit inutilitatea, întrucît, se știe, o serie de acte normative în vigoare stabilesc ce măsuri se iau în astfel de situații. Pentru ca toți deputații, mem­brii comitetelor executive să desfășoare o activitate susținută, să dea un sprijin concret reali­zării sarcinilor de plan, este ne­cesar ca sesiunile și ședințele de comitet executiv să se desfășoa­re cu regularitate, dar mai ales la un nivel superior. Și cu toate că aceste lucruri sunt cunoscute și de comitetele executive ale consiliilor populare comunale Ci­­clova Română, Dodin, Grădinari, Ticvaniu Mare, Ramna, Ciudano­­vița, Dognecea, Prigor etc., con­trar așteptărilor, ele nu-și res­pectă propriile planuri de mun­că, amînînd nejustificat, ori ne­­ținînd deloc sesiunile și ședințe­le planificate. De pildă, la Ciclo­­va Română s-au ținut doar trei sesiuni din cele 6 planificate și numai 6 ședințe de comitet exe­cutiv din 12 programate, în con­textul general al acestor proble­me, inexplicabilă apare atitudi­nea comitetului executiv al con­siliului popular al comunei Șos­ea Montană care deși cunoștea că nu se mai acceptă nici un fel de amînare a sesiunilor și șe­dințelor, a amînat pentru o dată ulterioară sesiunea consiliului popular ce trebuia să aibă loc în ziua de 18 mai a.c. Motivul? Se susține că nu s-a putut face mo­bilizarea deputaților pentru data inițial stabilită . Referitor la pregătirea și des­fășurarea sesiunilor și ședințelor, se­ m­ai constată că la nivelul u­­nor­­ orașe și comune din județ, materialele ce se prezintă spre dezbatere nu sunt rodul gîndirii unor colective de deputați — așa cum în mod firesc ar trebui să fie —, ci, de regulă, sînt întoc­mite de către secretarul comite­tului executiv respectiv sau de o altă persoană. In cel mai „fe­ricit" caz, de 2—3 deputați. Din această cauză, o parte din ma­teriale nici nu sunt suficient de concludente, nu vorbesc despre munca membrilor comitetului e­­xecutiv, a deputaților, nu cuprind concluzii edificatoare, într-un cu­­­vânt fiu creează o bază reală de dezabateri care să aibă un pro­nunțat caracter de lucru. In a­­ceastă situație se află organele locale ale puterii­ și adm­inistrației de stat din Slatina Timiș, Herculane, Doclin, Berliște, Fîrliug și altele. Nesatisfăcătoare este și frecvența unor deputați la sesi­uni. La Vrani, de pildă, la sesiu­nea din luna februarie a.c. s-a înregistrat o participare de nu­mai 62 la sută, la Ciclova Româ­nă de 65 la sută, iar la Ciudano­­vița și Carașova, la sesiunile din aprilie, respectiv din martie, de numai 58 la sută ! Un alt capitol al activității or­ganizatorice se referă la redacta­rea și emiterea deciziilor. Pe a­­ceastă linie, în ultimul timp au fost obținute unele rezultate bu­ne în sensul că, în general, de­ciziile se emit în conformitate cu dispozițiile legale, au un conținut adecvat. Nu-i mai puțin adevărat însă că unele comitete executive (Șopotu Nou, Cornereva, Mehadia, Ciclova Română, Bozovici etc.) prezintă încă deficiențe în con­ținutul și forma redactării deci­ziilor. S-au întîlnit și situații în care unele comitete executive (Buchin, Zorlențu Mare, Bănia) au adoptat decizii care practic nu au nici o eficiență, întrucît nu sînt încadrate în timp și nu obligă pe nimeni la nimic. Experiența practică a dovedit cit de important este sprijinul pe care-l dau comisiile perma­nente in rezolvarea sarcinilor ce revin consiliilor populare și co­mitetelor executive. Anul trecut (Continuare In pag. a 7-a) SIDINGIȘTII din omu roșu LUCREAZĂ ÍN CON­TUL LUNII IUNIE Ampla întrecere pentru realizarea integrală a sarci­nilor de plan în anul 1973 — an hotărîtor pentru înfăptui­rea cincinalului înainte de termen — găsește teren tot mai fertil în activitatea co­lectivului întreprinderii Oțe­lul Roșu. Substanțialele sporuri de producție realizate de la în­ceputul anului a permis ca în aceste zile indicatorii valo­rici și sortimentali să fie în­depliniți intr-un termen mai scurt. Din calculele întocmite la serviciul plan al întreprin­derii rezultă că de ieri (28 mai) muncitorii și siderurgiști din Oțelu inginerii Roșu lucrează în contul lunii iunie. Se vor da peste plan în acest fel pe cele cinci luni ale anu­lui 10 milioane lei la produc­ția globală, 2 810 tone oțel, 1 350 tone laminate finite, 1 500 tone laminate semifinite și alte produse. DUMITRU FODOR corespondent I IIM PAGINA a IV-a COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială in Republica San Marino a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu DIN CUPRINS \Sport Carnet cultural J Cadran internațional în prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, președinte­le Consiliului de Stat, a decorat, luni după­­amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socia­liste România“ clasa I, pe tovarășul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru în­delungată și rodnică activitate în mișcarea muncitorească și pentru contribuția adusă la în­făptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împli­nirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheor­­ghe Pană, Ilie Verdeț, Cornel Burtică, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consi­liului de Stat, Nicolae Ghenea și Vasile Gli­­ga, adjuncți ai ministrului afacerilor externe. Inmînind înalta distincție, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului gene­ral al Partidului Comunist Român, celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, a spus: „Vă mulțumesc din adîncul ființei, al conștiinței mele pentru că astăzi mă aflu aici, în fața dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulțumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinerețe, cînd am cunoscut parti­dul, am învățat, de atunci, tot timpul, să-mi iu­besc poporul din care m-am născut, să-mi iu­besc pămîntul din care m-am născut. M-a în­vățat să iubesc clasa muncitoare, să-i înțeleg perfect rolul ei revoluționar și s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reușit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credința în clasa muncitoare, credin­ța in partidul meu, credința în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică exter­nă cum nu a avut niciodată poporul acesta, țara aceasta a noastră. O faceți dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe, trebuie s-o aplicăm cu aceeași grijă, cu aceeași conștiinciozitate pentru ca ea într-adevăr să a­­ducă poporului român, clasei muncitoare România, partidului nostru acea strălucire din pe care o merită“. După solemnitate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, s-au întreținut cordial cu sărbătoritul. Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Aș dori ca în numele condu­cerii de partid și de stat să feli­cit pe tovarășul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani și al lumînării acestui înalt ordin al Republicii Socia­liste România. Desigur, aceasta, este o vîrstă încă tînără , dar în acești ani tovarășul Macovescu a desfășurat o intensă activitate — și în ile­galitate, cînd a adus o contribu­ție însemnată la lupta revoluțio­nară din România — și apoi în anii de construcție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii in­ternaționale. Deci, prin acordarea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere activității pe ca­re tovarășul Macovescu a depus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă și punerea u­nor noi obligații, de viitor, în munca pe care o are tovarășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ținînd seama de politica internațională a țării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internațional se poate prevedea că și în viitor va fi necesară o activitate inten­să pentru a se înfăptui și în a­­cest domeniu, în cît mai bune condițiuni, politica României de dezvoltare a relațiilor internațio­nale, de întărire a colaborării cu țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a țării noastre de cola­borare în Europa, de pace în în­treaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Macovescu va desfășura și în viitor o activitate bună în această direcție. Ii do­resc încă o dată deplin succes in activitatea sa, viață îndelungată, multă sănătate și fericire. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ ÎN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA La invitația președintelui fede­ral al Republicii Federale Ger­mania, dr. Gustav W. Heinemann și a doamnei Heinemann, președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, îm­preună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania în­tre 26 și 29 iunie 1973. Peisajul cotidian al secției de mecanică grea de la I.C.M. Reșița îmbină armonios dimensiunile impresionante ale hidroagregatelor în diverse faze de execuție cu pasiu­nea și hărnicia muncitorilor. Foto: I. CARDOȘ la temeliile 1 ^­0­0 țarii Propriu-zis, pentru cercetători) și proiectan­ții de la I.C.P.H. Reșița, capitolul Lotru s-a în­cheiat în urmă cu cîți­­va ani. Pe cînd noi vor­beam despre salba de pe Argeș și Porțile de Fier, ei, vizionarii aceș­tia modești, visau Lo­trul, temerara aventură de a smulge unui rîu nărăvaș o putere insta­lată pentru fiecare hi­­droagregat aproximativ egală cu cea a unei tur­bine a gigantului de pe Dunăre, însumînd o producție de 900 milioa­ne kWh pe an.­­ Sistemul hidroener­getic Lotru a constituit pentru întregul institut dar în special pentru colectivul de proiectare pe care l-am condus, o experiență unică, școa­la unui nou mod de a gîndi hidroagregatele posibilitatea de a con­tribui substanțial la proiectarea unor turbi­ne cum nu s-au mai realizat încă în țara noastră — mi-a spus in­ginerul principal Carol Lupeascu, șeful proiectu­lui părții mecanice instalațiilor din centrala­­ hidroelectrică Lotru. Trei elemente au po­larizat activitatea pro­iectanților de aici : timpul (într-o scrupu­loasă nevoie de a rea­liza în termenul stabilit proiectele solicitate), metalul (din necesitatea de a nu permite nici unui gram să se iroseas­că inutil­ și noul. — Confruntarea cu noul s-a desfășurat, în principal, sub două as­pecte : pe de o parte ineditul unei asemenea realizări în concepția constructivă a hidrocen­tralelor noastre și, pe de altă parte, lupta pe care am dus-o cu noi înșine pentru a ne con­vinge că sîntem în sta­re nu numai să gîndim la nivelul cel mai înalt al tehnicii mondiale dar să și materializăm aievea hidroagregate comparabile cu cele rea­lizate de prestigioase firme de pe mapamond. Dintre cele­­ mai impor­tante echipamente pro­iectate de noi, cele mai dificile au fost vanele fluture și cele sferice, o seamă de elemente com­ponente ale turbinelor, batiurile și blindajele necesare consolidării ga­leriilor de aducțiune și forță. . La acestea din urmă se solicita o re­zistență deosebită, dată fiind acțiunea mecanică la care urmau să­­ fie supuse, de unde și ne­cesitatea de a utiliza table de o calitate deo­sebită. Cîțiva s-au și grăbit să hotărască o soluție facilă: să importăm, contra unui preț destul de mare, tabla necesară. Am cumpănit cu întregul co­lectiv urmările unei a­­semenea întreprinderi și am refuzat. Proiectul realizat de noi a permis utilizarea unei table fa­bricate în țară, soluție care, pe lingă o impor­tantă economie valuta­ră, a permis și cîștiga­­rea unui timp extrem de prețios. O altă culme a gîn­dirii tehnice reșițene integrată în capodoperă din complexa Munții Parîngului, o reprezintă proiectarea motoarelor de 4,4 MW și 10,5 MW VASILE BOGDAN In numărul următor continuăm reportajul LOTRU — ARCUL VOLTAIC AL BĂRBĂ­ȚIEI COMUNISTE, cu partea a III-a : „BATA­­LIA ZECIMILOR DE MILIMETRI". (Cont. in pag. a 7-a) LOTRU- arcul voltaic al bărbăției comuniste 2. UN ACT DE MARE CURAJ TEHNIC AL CONSTRUCTORILOR DE MAȘINI REȘIȚENI CONSTANTIN DAICOVICIU Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste România a­­nunță cu profundă durere încetarea din viață a academicianului Constantin Daicoviciu, membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, vicepreședinte al Academiei de științe socia­le și politice. Eminent om de știință și pedagog, academicianul Daicoviciu, prin multilaterala sa activitate, desfășurată Constantin de-a lun­gul a peste cinci decenii, a servit cu devotament și pasiune știin­ța și cultura românească, dezvoltarea învățămîntului, și-a pus în­treaga sa capacitate de muncă, energia și cunoștințele în slujba cauzei propășirii patriei, a triumfului socialismului în România. COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE STAT AL PARTIDULUI AL REPUBLICII COMUNIST ROMAN SOCIALISTE ROMANIA CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA I

Next