Foaia poporului, 1901 (Anul 9, nr. 1-52)

1901-01-14 / nr. 1

Anul IX 11 HAR.­M­U Sibiiu, Luni, 1/14 Ianuarie 1901 Nr. 1 Preţul abonamentului: Fi un an.............................................4 coroane. Pe o jumătate de an ....... 2 coroane. Pentru România 10 lei anual. Abonamentele se fac la „Tipografia“, soc. pe acţiuni, Sibiiu. Apare în fiecare Duminecă INSERATE se primesc în biroul administraţiunei Istrad Poplăcii nr. 15). Un şir garmond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani a treia-oară 10 bani. De Anul-Nou. Suntem iarăşi la încheierea unui an şi la începutul unui An-Nou, care dela Naşterea Mântuitorului lumii este al 1901-lea. Anul­ Nou este cel mai însemnat hotar al vremii şi e bine, dacă la un astfel de termin ne tragem seama ce am făcut, ce am lucrat în decurs de 365 zile trecute; că oare munca noastră,ca popor, bine a fost îndreptată şi bine dusă înainte; că oare făcut-am greşeli în trecut şi iarăşi cum să lucrăm mai departe şi ce nă­dejdi avem pe viitor. Iată tot atâtea lucruri, de cari tre­­bue să ne dăm seamă! Anul trecut, ca şi în alţi ani, avut-am şi nevoi, şi pe deci ni­ s’au pus, dar’ peste tot luând lucrurile, anul 1900 din care eşim n’a fost tocmai dintre cele rele. E hotărît, că pe unele terene am făcut înaintări frumoase, întărindu-ne puterile cu deosebire în privinţa econo­mică, însoţirile noastre culturale, cele mai multe au lucrat cu zel, ţintind la de­şteptarea poporului nostru şi la ridicarea stării noastre culturale. Intre altele amintim aci cele două mari însoţiri ale noastre »Asociaţiunea* şi „Societatea pentru teatru«, ale căror adunări au fost adevărate sărbători naţionale. Tot asemenea am făcut înaintări pe terenul agriculturii, a negoţului şi meseriilor, însoţirile noastre de agri­cultură — durere, că avem numai două — ,şi-au făcut şi anul trecut datorinţa lucrând cu mare dragoste de neam pen­tru propăşirea noastră economică, aran­­ând espoliţii, ţinând adunări, înteme­­iând tovărăşii agricole etc. In privinţa negustorească, la unele din însoţirile noastre mai mari nu le-a mers tocmai bine, dar’ cu toate aceste s’a mai alcătuit încă una nouă (în Pri­­lipeţ), iare bănci noue s’au făcut mai multe, precum şi magazine de bucate, însoţiri de cumpătare etc., cari toate sânt de mare folos. Cu meseriile asemenea nu am stat mai rău, ca în anii trecuţi. Aci credem, că e bine să amintim şi lucrarea ce a făcut-o *Foaia Poporului* prin publi­carea meseriaşilor şi neguţătorilor no­ştri, lucrare, care se va continua în anul acesta. Mai amintim apoi, că anul trecut s’au făcut multe dlăruiri pe la biserici şi şcoale şi câteva fun­daţii mai mari, etc. In afară de patria noastră s’au dat lupte şi sărbări, cu deosebire în Paris, unde numele românesc a strălucit şi Românii au fost lăudaţi, pe când în ţeară la noi în privinţa politică a fost linişte peste tot. Iată aşa a fost pe scurt mersul vieţii noastre în anul trecut. Intrând în anul nou, avem să mer­gem mai departe cu stăruinţă, înainte şi tot înainte. De pe veci şi greutăţi vom da şi în viitor, dar­ aceste nici să nu ne descurajeze, nici să ne oprească locului. Voinţă tare, iubire de neam, muncă stăruitoare, t­oată unele din armele, cu cari trebue se ne armăm şi atunci ni se vor împlini şi nădejdile, ca neamul nostru înainte să dee şi de bine să dee. FOIŢA. 9 Legenda lunilor Ianuarie şi Februarie. » Ianuarie şi Februarie sunt lunile cele mai tinere dintre cele douăsprezece ale anului şi cu toate acestea sunt puse una după alta în fruntea lui. La Romanii cei dintâiu anul era alcătuit după sistemul decadic, numai din zece luni, începutul se făcea cu Martie şi încheierea cu Decemvrie. Numa Pompiliu, un rege dintre cei mai vechi ai Romanilor, a observat că împărţirea aceasta a anului numai în zece luni nu se potriveşte de loc cu cur­sul vremii, adecă aşa că după un răs­timp de câţiva ani lunile veniau tocmai întors faţă cu anotimpurile anului. D­­e­ lunile, care erau să vină în miezul iernii, cădeau prin miezul verii, cele de raf Biblioteca Metern ASTRA primăvara cădeau toamna şi cele de toamna primăvara, tot astfel şi sărbătorile de peste an. Astfel Numa Pompiliu a întocmit anul din douăsprăzece luni, mai adăogând lunile Ianuarie şi Februarie. El nu le-a pus în fruntea anului, cum sunt acum la noi, ci în coada lui. Astfel Ia­nuarie era a unsprăzecea şi Februarie a douăsprăzecea lună. Luna a unsprăzecea a numit’o Ia­nuarie după numele celui mai vechiu domnitor-zeu al Italiei, Ianus. în onoa­rea acestuia se ţineau la 1 Ianuarie sărbări mari numite Januare, cari erau împreunate şi cu jocuri şi alte petreceri felurite. O seamă dintre aceste obi­ceiuri au ajuns până la noi şi se în­tâmplă atât în pre seara Anului Nou, cât şi în ziua ântâia, d. e­ pluguşorul, sor­cova ş. a. La 1 ianuarie oamenii se îmbră­­cau în hainele cele mai frumoase de sărbătoare şi se duceau la capitoliu în frunte cu consulii, ca să aducă după obiceiul lor jertfe marelui zeu Joie. După aceea se oferea lui Ianus: curmale, smochine, miere și un fel de prăjituri făcute din făină nouă*) cu sare, cu tă­mâie și cu vin. Aceste daruri încă se numeau­­januale*. A douăsprezecea lună, Februarie a fost închinată zeului mărilor, Neptun, din pricină, că mai ales în luna aceea ploile erau foarte multe în Italia. Dar’ Numa Pompiliu cu toate­ că a închinat luna aceasta zeului Neptun, totuşi nu a numit-o după numele lui, ci ’i-a dat nu­mele de Februarie, care cuvânt însem­nează : curăţire, purificare, pentru­ că ploile din Februarie curăţă pământul de toate murdăriile de peste iarnă. La începutul acestei luni, în decurs de opt zile (188) încă se ţineau nişte sărbări publice, pe cari Romanii le nu­*) De acî obiceiul la poporul nostru de a face colindefii (colăcei, cari se dau la colindă­tori) din făină proaspătă, adecă măcinată de cu­rând din grâu din anul acesta. In nădejdea, că munca şi străduinţa pentru înaintare nu ne va lipsi în anul ce am întrat, dorim tuturor An-Nou fericit­­ Foi noue. A apărut în Orăştie o nouă foaie politică săptămânală, cu titlul: * Activitatea*. Redactor e dl Lau­­rian Bercian, editor şi proprietar al d­r. Aurel Muntean, adv. Noua foaie e pentru părăsirea rezistenţei pasive şi pentru intrarea noastră în parlament. Redacţia se declară de aderenţă a pro­gramului naţional, afară de punctul prim al programului, referitor la auto­nomia Transilvaniei, pe care îl declară de ideal şi neîndestulitor. »Dacă voim — se zice în prim ar­­ticol — dar­ să susţinem un punct ideal în programul nostru naţional, acela să se referească la o autonomie pentru în­treg teritorul locuit în preponderanţă de Românie. In Lugoj asemenea va apără la Anul­ Nou o nouă foaie, în editura dlui Dr. Valeriu Branisce, din încredinţarea mai multor aderenţi ai partidului na­ţional. Foaia va apără de două­ ori pe săptămână şi va sta strict pe basa pro­gramului naţional de la 1881. Simplificarea administraţiei, în che­stia simplificării administraţiei guvernul s’a adresat la oficiile principale administrative, ca să-­şi dee părerea. Răspunsurile au sosit din toate comitatele şi materialul acum se prelucră, aşa că încă în sesiunea actuală se va presenta proiectul de lege despre simplificarea admini­straţiei.

Next