Foaia poporului, 1905 (Anul 13, nr. 1-52)
1905-01-15 / nr. 1
Pag. 2 FOAIA POPORULUI Nr. 1 Din Silou peticit! 3)ozeşte redacţia „azoii Slopovului“ ttUuzw cetitozitoz. şi pvietinitoz. foii. Sun anut ce vine toate vzezite pe tî-pe întpdneaocâ şi oi te meazctă toate în pCtit' De preste séptemâná, în Sibiiu s’a ţinut Marţi, în 10. c. conferenţa electorală a delegaților alegătorilor români. Ea întâiu a fost oprită, dar în urmă lăsată. S’a hotărît, ca şi Românii să ia parte la alegeri, puind candidaţi. (Activitate). * în România parlamentul a fost disolvat şi s’au escris noue alegeri. * Ministrul ungar a ficsat alegerile de deputaţi dietali pe zilelele 26 Ian. —4 Febr. Noua dietă e convocată pe 15 Febr. c. * în decursul săptămânei Japonezii au luat în stăpânire forturile Port-Arthurului. La Anul nou. Un nou an încăpem cu ziua de Sâmbătă, 1 Ianuarie v. anul 1905 dela Naşterea Mântuitorului. Ce ne va aduce el, mai mult bine sau mai mult reu, nu o putem şti, dar’ atârnă şi dela noi In parte, ca să căutăm a ajunge binele şi a ne feri de reu. Insă înainte de-a vorbi despre aceasta să facem o scurtă reprivire asupra anului trecut. Cum a fost el, bun sau master? A avut şi bunătăți pentru noi, nu putem zice. Ici-colea pe terenul cultural-economic am făcut paşi înainte, în urma cărora bine se răspândeşte. N'avem decât să trecem pe dinaintea ochilor noştri cele petrecute şi vom vedea, că aşa este. Dar, de altă parte el ne-a hărăzit şi rele. Drept moştenire el a lăsat noului an încurcările şi luptele politice din ţearâ şi între altele proiectul şcolar, ce va veni în desbatere în noua dietă. încurcările politice din ţeară ne privesc acum mai mult, decât mai înainte, deoarece la nouele alegeri — după cum vestim în alt loc — vor lua parte activă şi Românii, care proiectul şcolar al guvernului asemenea ne interesează, căci e vorba de şcoalele noastre, de învăţământul poporului nostru. Anul vechiu apoi ne-a făcut şi un râu pe terenul economic, ale cărui urmări le simţim şi azi şi le vom simţi încă. E vorba de slaba roadă, ce a urmat după seceta îndelungată şi istovitoare. Aceasta încă e o moştenire, tristă moştenire a anului vechiu. In lumea mare, afară de unele lupte şi întâmplări mai mici, în anul trecut s’a început răsboiul cel mare dintre Rusia şi Japonia. Un capitol însemnat al acestuia a fost căderea Porth-Arthurului, rămânând pentru anul 1905 continuarea luptei în Mangiuria. Ce învăţăm din acest résboiu şi ce din celelalte evenimente, atinse aci pe scurt ? Din résboiu putem trage învăţătura, că un popor, cum sânt japonezii, cari s’au pus pe lucru serios, au muncit şi muncesc fără preget şi stau pe picioarele lor proprii, are viitor şi poate răsbi cu popoare mai mari ca el Dar’ afară de aceasta,, celelalte rele, cari ne-au ajuns anul trecut, ce ne arată? Oare de seceta şi roada slabă, de care am fost bântuiţi, nu e o pedeapsă a lui D zeu ? Prea ne-am dedat cu vieaţa luxoasă, cu birturile şi alte petrecănii şi prea ne am depărtat de cele d-zeeşti. Se ţinem la aceste din urmă mai mult ca la cele dintâiu, să alungăm dela noi deşertăciunile şi să mergem pe calea virtuţii şi a smereniei şi atunci binecuvântarea lui D-zeu nu va lipsi, învăţătură trăgând din cele petrecute peste an: se muncim, se urmăm tot mai mult căile d-zeeşti, să ne alipim cu tărie neclintită de legea, limba şi obiceiurile noastre, cari au fost scutul strămoşilor noştri; ele vor fi şi scutul nostru, tăria noastră. Cu aceste hotărâri, cu aceste propuse să intrăm în anul nou. Foiţa. La mulţi ani... La mulţi ani, Români iubiţi, Bunul D-zeu ve ţie La mulţi ani şi fericiţi, Şi vieaţa raiu ve fie. La mulţi ani cu ’ndestulire, Deie Domnul se trăiţi Şi de acuma în unire... Unul cu altul să fiţi!.. La mulţi ani şi cu noroc, Fraţii mei... voi să trăiți Vă rog înse, ca de foc... De străini se ve feriți... La mulți ani surori şi frați... Vă mai zic odată eu: Legea sfântă v’o păstrați... Căci cu noi e D-zeu... Maria din Câmpie. Poesii poporale. Din XTsnseu (Lipova.) Culese de G. Marosi, silv. abs. Foaie verde măr sălciu Spune-’mi mândro când se viu, Se-’ţi împlinesc dorinţa... Şi se-’ţi sărut guriţa Se nu ştie măicăta. Iubeşte mândro iubeşte Dar’ de urât te fereşte, Că ’ţi-a negri inima Şi ’ţi-a mânca vieaţa; Mai iute decât moartea. Trandafir cu flori puţine Când gândesc mândro la Plânge inimuţa ’n mine. Cum plânge băiatul mic. Când maica-sa ’l-a sfădit. Mârdruţă floare de crin Lasa-mé la tin’ la sân. Din România. Schimbându-se guvernul în România — cum am vestit în nunul trecut — şi ajungând la cârmă partidul conservator, corpurile legiuitoare române au fi disolvate prin decret regal şi s’a hotărit totod? terminul alegerilor. Aceste alegeri se vor fi pentru deputaţi: Colegiul I. la 1 Febru? 1905; colegiul II la 3 Februarie; colegiul la 5 Februarie. — Pentru senatori: Cole I. 7 Februarie ; colegiul II 9 Februarie, legiul universităţilor din Bucuresci şi la 11 Februarie. Adunările legiuitoare sunt convocate tru ziua de 23 Februarie, c. Parlamentul austriac, dupse vestește din Viena, se va întruni Ianuarie c. în sesiune regulată. Alegerile dictate. Minist de interne a ficsat terminul alegeri! dietă pe zilele din 26 Ianuarie pănă .* c. Noua dietă a fost convocată de starea Sa pe 15 Febr. c. Fiind astfel aproape termeilor s’au început în întreagă ţarcurile de alegere, candidările, ap ieşirile. Partidul guvernamental şi stau faţă în faţă foarte duşmi bird cresboinică oposiţia, şi pentru a reuşi cu candida multe părţi lupte electorale DConferenţa derea alegerilor dietaseşti a convocat con’rilor români la o Marţi 10. c. Sept conferenţa e opri şi noi. Dar’ opr ferenţa s’a ţin sala dela „U 97 de trimiţire locuite