Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)
1906-01-14 / nr. 1
Pag. 4 Români, cari fac set volul ca raportori economici ai ministrului de agricultură Dânsul Insă are onorul a figura şi Intre aceştia. Deocamdată atât despre dl preot Cârpinişan. Nu mai puţin măgulitor voiu pu ca aminti şi despre doue puteri, didnce dela şcoala ce aici: d şoara învăţau dr. Enisa Crişan şi învăţătorul Vasiliu Carpenişan. Cea dintâiu se distinge prin un zel neîntrecut şi purtare de model, cel de al doilea pe lângă aceste înruşiri bune, îşi cunoaşte chemarea în şcoală şi societate. De încheiere amintesc, că unde conducătorii unei comune vor lucra cu puteri unite, acolo calea spre progres va fi desersă, dare unde fiecare va fi pentru sine şi va mai şi bârfi în contra altor bărbaţi de bine, acolo drumul ce duce spre povârnişul moral şi material, va fi neînpedecat. Ne vom fi surânse ca elementele turbulente din Bunul poporului nostru, precum şi cei ce conduc poporul să fie luaţi la răboj, scriindu-i cu litere mari in aceasta foaie a poporului. Reheveanul. Reuniunea învăţătorilor români gr.-cat. din archidîecesă. De lângă Arieş, Dec. 1905. VI. Domnul coleg Macsin Blaga din Veseus scrie în unul de Dumineca 52 al »Gazetei Transilvaniei« o corespodenţă despre modalitatea eternisărei memoriei decedaţilor profesori preparandiali din Bu Şefen Pop, Petru Solomon şi Aurel P. Bota, anume: ca fundaţiunea creăndă în memoria acestora le poarte numele de »fundaţiunea Ştefan Pop, Petru Solomon şi Aurel P. Botar şi aceea să fie iniţiată şi augmentată de discipolii lor cât şi de alţi amici binefăcători şi cunoscuţi ai lor. In seriile de Crăciun din partea preşedinţilor despărţămintelor să se convoace adunări extraordinare în cauză, aducându se concluze care în termen de 15 zile să fie aşternute biroului central. Despărţămintele se plenipotenţieze pe unul pentru compunerea literilor fondaţionale La 30 zile după primirea concluzelor biroul central al reuniunei învăţătorilor archidiecesari se convoace pre plenipotenţiaţi spre a stiliza literile fondaţionale. Propunătorul Blaga nu crede că în archidiecesa gre cat de Alba-Iulia şi Făgăraş cu preste 500 de dascăli, cât şi alţi trecuţi în diecese ori ajunşi ca preoţi ori în alte posiţii în viaţa socială, dispunători pe casă şi masă, s’ar afla vreunul care ar putea z ce, că n’are de unde se dea d. e. 10 coroane la fundațiunea acelora, care s’au jerfit pentru propăşirea şi înaltarea dascălului român. Suntem săraci e adevărat, dar nu îngenunchiaţi şi nu îmbrânciți intru atâta, încât să ne putem escrde când tribue să ne afirmăm. Sunt de acord cu dl Macsim Blaza In afacerea eternisârii num.f:1' *-• r "ori și numai la"d~ ‘ndi " noştri din afară încă se află unii cari se interesază de afacerile noastre publice, ba conlucră pentru realizarea acelora, dar nu consimțesc cu părerea dânsului față cu esecutarea ideii. Anume țin de superflu ca pentru efeptuirea adunarei colectelor să se convoace adunări estraordiare, cari ar costa spesele de călătorie a membrilor reuniunei mai mult cu cât ar putea ei contribui la fondul ce este a se institui, nici aceea nu țin cu scop ca fiecare despărțământ să trimeata un plenipotenţiar numai in afacerea aceasta la Blaj, cea ce ear ar spori fără nici un scop spesele de călătorie ale acestora. Avem noi organele noastre constituite pe baza statutelor reuniunii; acestora le cade în competinţă de a iniţia colectarea. Anume biroul central din Blaj poate emite un apel cătră despărţăminte, iar adunările despărţâmintlor ţintnte conform dispoziţiilor statutare în primăvara anului viitor vor putea colecta de la membri pe lângă taxele prescrise şi ofertele benevole, suma cărora nu se poate determina înainte cum o face aceasta Domnul propunător în 10 coroane, ci să se lase în bună apreciare a fiecăruia, ca se contribue după starea lui intelectuală şi materială, cât va putea şi va voi, car’ adunarea generală ţinândă in toamna anului viitor în Blaj, va fi mai competentă a compune pe baza propunerii comitetului central, literile fundaponale şi a le înainta spre aprobare Prea Venerat Consistor archiepiscopesc, ca forul nost scolastic archidiecesan. Suma fundaţiunei încă nu se poate determina înainte cât de mare să fie, căci după modesta părerea mea suma de 6000 propuse de dl Maxin Blaga o aflu de prea exagerată după jurstările noastre financiare actuale, dar’ nu este eschisa posibilitatea ca cu timp foştii discipuli ai numiţilor preaveneraţi profesori să nu augmenteze in viitor fondul cel vor crea, ceea ce cu atât mai vârtos vor putea face cu cât fundaţiunea aceasta va avea intenţiunea şi menirea de ajutora pe fii lor de ambe sexele întru creşterea şi înaintarea lor. Este frumos şi lăudabil când învăţătorii noştri se cugetă serios la asigurarea viitorului descendenţilor lor. Parochii archidecesari au avut şi au mare noroc în persoana dv. Domn Dr. Victor Smigelschi, canonic metropolitan, cu a cărui conlucrare au ajuns la un fond mare menit pentru creşterea şi ajutorarea fetelor orfine de preoţi, căci dacă din motivare au întemeiat, un fond din interesele căruia se folosesc deja 20 fete cu stipendii in internatul Vancean de fete din Blaj. Pentru ce să nu putem şi noi a avea un atare fond ? »Voeşte şi vei putea, ajută-te şi D zeu te va ajuta«; Arleşanul. »Şcolarul îndreptat«; socialul pantofar Vasile Daitriu a plăcut în predarea monologului »O beşisă de săpun«; cântarea frumoasă a dlui loan Stanciu, zugrav, totodată actor In trupa germani din lo, ne-a înveselit inimile; mica şcolăriţă Stana Stanciu a recitat bine «Cânele solditului«; d-şoara Iustina A . . , a fost superbă in »Ispita« de Coşbuc; multăă şi nesfirşită voie bană a podus d! Laurenţiu Baldor, sod, măsar cu bucata »De ce am rămas flăcău bătrân« de A. Pop; d şoara Mărioara Avrigean a dovedit multă pricepere prin predarea »Babei Doelia« de Sebastian, mica şcolăriţă Elisaveta Carabaş, a fost drăguţă recitând frumos poezoara »Mama mea«; d-şoara Aniţa Praşca ne a predat cu mult farmec şi nu se poate mai frumos o poezie de Alexandri; dialogul »Ţiganul in căruţă« de Suciu, predat cu mult meşteşug de Vasile Dimitriu şi Laurenţiu Buldor, a stârnit rîsete şi hohote nesfârşite; d-şoara Geni Roman, cu vocea-i dulce, curată şi lină ne-a incântat cu »Luna ştie« cântat dulce, fermecător şi încă o cântare a dlui Stanciu şi a urmat sortarea cărţilor dăruite parte de Reuniune, parte de dl I. Apolzan. După ce dl Tordăşianu mulţămeşte tuturor debutanţilor de astăzi şi celor din tot decursul anului şi după ce la întrebarea, dacă e se mai ţinem şedinţe literare şi în 1906, a primit numai răspunsuri pozitive, dorind tuturor sărbători fericite, ne-a invitat la şedinţa primă din Ianuarie 1906. »Indruapt.« Serate de-ale meseriaşilor români. (Urmare şi fine.) vorbirea dlui Tordăşianu, trecut, am intrat în propropriu zise. Mica scene-a recitat frumos pe Nr. 1 Dela teatru. Operetta nouă de Lehar: »Eine Juxheirat«, care s’a predat cu mult succes în Viena, s’a dat și aici Joi; n’a fost primită însă ceva tare călduros din partea publicului, poate și din causa, că n’a mers destul de vioi, fiind actorii, după cum se vedea, c’au obosiți. Rolele principale le-au avut Iohanna Weber, Pistol, Burger și Sable și au fost interpretate în modul obicinuit. Sâmbătă după prânz s’a dat vechea operetă, în a cărei muzică se delectau deja părinții noștrii: »Don César«, seara piesa: »Heirat auf Probe«. Duminecă după prânz s’a repetat opera, classică pentru comicul ei şi fineţa music« individuale a lui Offenbach: »Blaubart«. Seara s’a representat operetta: »Wiener Frauen«, un product născut în dureri crâncene, un op, care a înşelat încâtva aşteptările adoratorilor şi prietinilor lui Lehar. Luni seara s’a repetat: »Eine Juxheirat«Seară Marţi seara earăşi au resunat melodiile plăcute ale drăguţei Operette: »Das verwunschene Schloss«. Mercuri s’a repetat operetta: »Jung Heidelberg«. De Joi seara se încep serile de beneficiu, facem deci atent publicul. Joi seara, după cum suntem informați, se va preda o piessă cu cântări în beneficiul simpaticei și vioara subrette: Iosefine Sablé, sperăm și poftim bun succes. gig.