Foaia poporului, 1937 (Anul 45, nr. 1-52)

1937-01-03 / nr. 1

Pretul 5 lei Cenzurat Kínák 45-lea Vineri-Duminică, 1­3 ianuarie î­n­­­I No. ţ Cea mai veche foaie poporală, naţională şi politică, înfiinţată la anul 1892 Apare în fiecare Duminecă La începutul în aceste clipe e potrivit a arunca o scurtă reprivire asupra anului care se sfârşeşte. Fă­când unele constatări asupra trecutului, vom putea mai uşor să ne orientăm pentru viitor. Sub raport economic, am avut un an agri­col bun. Grâu aşa frumos, ca în 1936, n'am avut de mulţi ani. Iar preţul încă a fost mul­ţumitor, faţă de alţi ani în trecut. Porumbul a fost mai slab, în unele regiuni, dar una cu alta s-a cumpănit totuşi destul de potrivit. La fel şi celelalte roade ale pământului. Dacă ne-ar da Dumnezeu, în noul an 1937, numai aşa o recoltă ca în anul trecut, am avea motiv să fim mulţumiţi. Rău Ie-a mers Americanilor, cam­ din cauza secetei a avut una din cele mai slabe recolte a anilor din urmă. Şi neaducând America cereale în Eu­ropa, sunt căutate cerealele României, Iugo­slaviei, Ungariei etc Ca să avem însă o recoltă bună—pe lângă grija lui Dumnezeu cu soare şi ploaie — mai trebue să depunem şi noi o muncă bine chib­zuită la arat, semănat, alegerea săminţei şi ce­lelalte lucrări agricole. Acum, iarna, fiecare agricultor trebue să chibzuiască de aproape, ce produse agricole sunt mai potrivite în cutare pământ sau cari sunt mai căutate pe piaţă. Deci, grije la ce e bun pământul, ca şi la ce se vinde cu preţ mai bun.* Dar, cu lucrările agricole vom scoate-o noi şi în anul viitor, cum vom putea mai bine. Pământul e bun, Românul e harnic şi muncitor, Dumnezeu încă ne are sub grije dacă suntem buni creştini. Mai greu ne ating stările politice. Nu atât cele din­ăăuntru, ci mai mult cele din afară, pe cari noi, ţară mică, nu le putem schimba cum vrem, ci trebue să ne strecurăm printre ele aşa cum putem. Când scriem aceste rânduri, pericolul unui mare răsboiu e forte aproape. Să sperăm, că oamenii luminaţi , cu răspundere — cari ştiu­­ că răsboiul aduci numai lucruri rele — vor izbuti să domoleasă spiritele celor dornici de omor şi sânge iar dacă bună oră Germania are preten­­siuni economice înreptăţite, să se cerceteze de cei mari. Anglia şi Franţa au destule co­lonii, îi pot da cev şi Germaniei. Poate că atunci mai uşor se va înconjura răsboiul, pen-­­ tru care se pregătese acum lumea întreagă.­­I * t lntorcându-ne iară la noi acasă, să ne ve­dem cât mai bine c gospodăria proprie. Lu­crând bine şi cu chic " vom da înainte şi vom ajunge la b­un acelaş timp să­­tul, ce este bun Anului Nou şi folositor. Să urmărim ce se petrece în ţară, ca şi în străinătate — asupra cărora «Foaia Poporului» scrie pe scurt dar lămurit — ca astfel să fim orientaţi. Dacă citiţi spre pildă regulat toate artico­lele din foaie, fie asupra stărilor dela noi cât şi asupra celor din alte ţări, — vă câştigaţi o bună orientare, puteţi uşor alege ce e bine sau rău, ce se poate sau nu se poate face.­ In speranţa unui an, care să mulţumească pe toţi, vă dorim ! An nou fericit! Director: NIC. BRATU, fost senator Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Regina Maria No. 57 Manuscrisele intrate nu se înapoiază PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an..................................Lei 140' Pe o jumătate de an . . . . Lei 70'— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Pentru societăţi şi autorităţi 3(X) lei anual INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, str. Regina Maria 57 (fostă Cisnădiei) Preţul inseratelor Un şir petit 8 Lei pentru fiecare publicare Situaţia politică în ţară Dacă veţi citi cele scrise asupra răsboiului din Spania, veţi vedea că nici de sărbătorile Crăciunului n’a fost linişte în cercurile poli­tice europene; ca urmare nici conducătorii po­litici ai României n’au putut să se odihnească în tihnă. Au trebuit să urmărească ce se pe­trece în o ţară sau alta. D-l ministru de externe V. Antonescu, după întoarcerea de­ Paris în ţară şi audienţa a­­vută la M. Sa Regele,­­ a plecat de Crăciun cu d-l prim-ministru Tătărescu, cu miniştrii Franţei şi Iugoslavei la Bucureşti, să facă o „vânătoare" în Banat, unde s’au întâlnit cu primul ministru Stoiadinovici al Iugoslaviei. Dela „vânătoare" sau pomenit, aşa întâmplător, se spune, la marea fabrică „Reşiţa“, pe care încă au vizitat-o, exprimându-şi mulţumirea cum »lucrează“. Li s’a oferit şi o masă din partea direcţiunei uzinelor Reşiţa. Mai înainte lucrau aci 3000 persoane, acum sunt 9000 lucrători. Aşa s’a spus. După 2 zile de­­vânătoare* şi discuţii — desigur nu asupra gogoşilor — Stoiadinovici a plecat peste Timişoara’ spre Belgrad, iar ceilalţi spre Bucureşti, unde, cât ce a ajuns d-l prim-ministru s’a dus din nou în audienţă la M. Sa Regele în Sinaia. Aceasta a avut loc Marţi 29 Dec. Situaţia politică externă, atât de încordată, cât şi unele semne politice în ţară, fac să se vorbească mereu de o apropiată schimbare a guvernului. După unii ar fi normal să urmeze un guvern naţional-ţărănesc, după alţii se spune că se pregăteşte un guvern Mironescu Iorga- Vaida. Mai precis se vor cunoaşte toate aces­tea după deschiderea parlamentului. Răsboiul civil în Spania Rusia Sovietică a trimis „voluntari* şi armament pentru armata guverna­mentală din Spania. — Germania a trimis „voluntari* şi arme pentru­­ armata generalului Franco Răsboiul ameninţă... — Temeri de o catastrofă, dacă Rusia şi Germania nu încetează cu trimiterea de „voluntari" şi armament în ultimele săptămâni, atât Rusia Sovietică cât şi Germania au trimis multe mii de sol­daţi «voluntari» şi armament în Spania. Rusia ajută guvernul socialist-comunist refi­giat de la Madrid la Valencia, iar Germania dă ajutor armatei de sub conducerea generalului Franco. Pe sub mână a mai aruncat câte ceva şi Franţa pentru guvernul spaniol, iar Italia pentru Franco. De la sărbătorile Crăciunului încoace dom­neşte însă o mare frământare, în toate ţările europene, în legătură cu mersul acestui ne­norocit războiu civil în Spania. Dacă Rusia şi Germania nu vor putea fi convinse — sau silite — să nu-şi mai ajute «favoriţii» spanioli cu arme şi «voluntari», — din această stare haotică se va încinge în curând un mare răsboiu. Franţa şi Anglia vreau să mijlocească pacea Dându-şi seama, de ceea ce poate aduce pe capul omenirii întregi întinderea răsboiului din Spania, Franţa şi Anglia au adresat o in­vitaţie guvernelor din Rusia, Germania, Italia şi Portugalia, cerându-le să nu se mai ames-­­ tece în luptele din Spania. Această adresă a fost prezentată guvernelor susnumite a doua zi de Crăciun. De atunci e şi mai mare frământare în toate cercurile politice din lume. Ce va răspunde Rusia? Ce va face Germania? se întreabă toată lumea politică. De ţinuta acestor două ţări, în momentele de faţă, atârnă pacea sau răsboiul viitor. Ce face Italia ? Această ţară e mai rezervată în timpul din urmă, Cotre Anglia şi Italia s-a ajuns la oare­care apropiere. Abisinia va fi în curând recu­noscută ca alipită la Italia. Se mai vorbeşte şi de un împrumut italian pe piaţa Londrei, apoi de o înţelegere între Italia şi Anglia asupra stăpânirii în UNirea Mediterană.­­ Dacă toate acestea se vor aranja, Italia are destule motive să cam închidă ochii şi să tacă din gură. Ducele Musolini pentru moment şi-a aranjat trebşoarele... Dar Germania? Cu aceasta e mai grea situaţia. Hitler ar fi voit să trimită 60.000 soldaţi în Spania, ca să

Next