Foaia poporului, 1947 (Anul 54, nr. 1-28)

1947-01-01 / nr. 1-2

Hatte Afc ii 54 ftfr, 1 si 2 MVmui 1 fenuri» 194Î smtB^j^mp^ni Lei 1000 :EA' MAI VECHE FOAIE POPORALĂ, ÎNFIINȚATĂ IN ANUL 1892 nfiRiie cm pag**«? ca si nu Apare în fiecare Duminecă aub direcția unui comitet fos scris în Reg- Publ. la Trib Sibiu sub Nr 37-143 Or gen el Asocietsum pertru literatura română şi cultura poporului român, „Astra“ Redacţia şi Administraţia Sibiu, Strada Avram Iancu Nr. 9 Taxă prot. gătită în numerar conf. aprob. 646-943 Botezul Domnului Sfântul apoitol și evanghelist Matei scrie urmetoarele, în legătură cu botezul lui Iscta-* „Atuncea a venit Isus din Gilihea la Iordan către loan, ca să te boteze de către din sat. Iar loan îl oprea, zicând■’ „Ei se cade să fiu bo- \ tezit de Tine și Ta di la mine?" Răspunzând însă sat, a zs către dânsul: „Lasă acum că aşa se ca* \ vine sa plinim toată dre da tea“. A* \ tund Um să învoit să-l boteze, • Iar după ce «a botez, a ieşit In- j dată din cpă şi iată l sau deschis certurile, şi loan a văzut pe Duhil har Dumnezeu pogorănduse ca ui , porumb şi lăsând^.-se p sie Dâ tsuL Și iată se auzi g’a* din cer, cere zic« : „Acesh este Ful Meu cel iubit, intra cae bine am votF (Matei 3 ij—17). Așa d ră, Sfânta scriptură descrie fără mda po roabă de varbe, ci pe intelisul tuturor, o faptă foarte însemna'« din vata Domnu'ui și Mân- 1 tvdtorului nostru laus Hitos. Din fapta botzului în Iordan, Domnul ■ face punct de pecare în dca Lui de Incetetor şi Mântuitor el omețirit. Acum se arată El in văzul tuturor celor cari deasemenea veniseră ca sa i se boize de la loan. Tocmai de a- : ceea, Bobotează se mai numeşte prozniccul arătării Domnului La o faptă adi de mare, aceea a mântuirii oamenilor, pentru care se pregătea Fiul lui Dumnezeu, hus se îmbracă din capul locală in haina smereniei desăvârşite. El, Stăpânul tuturor, vice şi primşe boezid dela un om, d-cla sf. loanB Setaonul, „ca să plinească toată dreptatea“. De pildă de smerenie pentru noi , top ! Dar tot cu acel prilej se face f iernă întregi o inaechntere damns- S zeia că- Cel prezis de proroci, Cel preamărit de ingen, Cel târnă i sau închinat păstorii şi magii i-au edus daruri, este arătat de Tatăl ceresc ca Fiu al Său: „Acesta este Fail Meu cel iubit, intru care bine am voit. Se arată deci, că Lan Histos este cu adevărat Fai lui Dimnezeu. Cum nu avea deci să se ducă la bun sfârşit luarea începută de Hristoi Domnul? Căci Dumnezeu totuşi, senii Ic noi in chip de om, primea botezul în râul Iordanului. Să ne cucerim până în adâncul fiinţei noastre de romf al smereniei, aşa cum ne arată Hristos in sărbâtoarea Bobotezii. Să rămânem încredinţaţi pe deantregul că Histos cel aceaurai se arată nouă la Hecere Bobotează, ca să ne apere şi să ne mântuiască de patimi şi din nevoi. El sa arătat lumii şi „lumea a luminat". Hristos ni se arată nouă, ca fiecare Bobotează, ca să ne luminez*. Să trăm in lumina învăţăturii Lui, ca să vatim fi părtaşi mântuirii ce ne cine numai prin Eli a călugit* DIN PRAGUL NOULUI AN... de Amvinte Moca Oike gospodar h«.rric şi chibzi.it îreiri'e de es presi pragil 8 null ir. on, se cercetezS pe sine, verbele sale, faptele săvârşite In eru! îi dr iat, mi rr.ai pufin iţi txem'meză ţi gospodăria sa In această soccată intră, fără doar şi pcete, şi nect zuiile, durerile, lipsirile şi scârfceli (suitsir teli) sufleteşti prin cari au trecut, poate, cu multă strădanie şi sbucium. Dacă cumpăra acestei cercetări apasă binişor spre perlea drepţi, spre partea cea bună, gospodarul se învioreeză fiindcă pot te privi cu fruntea ridicată, cu sufletul împăcat la anul cere-î îngroapă, zicându-şi în sinea sa: „m’am luptat cât mi-a stat în putinţă, am suferit necazurile creştineşti» şi iam făcut datorinţa de sof* de părinte si de ce Uten, nu mi-am «itit-1 în erelaş timp nici de acela de creştin adevărat". Când te opreşti înaintea anului nou şi priveşti înapoi fără ca să vceşti in vire sfi exclami, repede mei trece vremeal Când eşti oorit un an mai este ceva; când ai ajuns la anii bărbăţiei către htina cea grea a bătrânelelor, un an se scurge ca o nălucă. Vecuria cirului o putem asemăna cu suişul şi coborîşul unui deal: ţi se pere mult pană ai ajuna in vârf, de pogorît repede te pogori. Scurgerea grăbită a anilor ne apropie de moarte. Când hain şi nepoftit, cu atât mai repoftit şi amar pentru anul nou. Cu toate acestea nu te putem dentara de păgâneacul obiceiu, ca să sărbătorim trecerla unui alt, deci apropierea de moarte, cu chefuri, cu belii şi cu desmăluri. Plictisiţi de anul încheiat ca şi de o haină învechită şi roasă, privim spre noul an cu nedumerire, ştiind că, viitorul ne escurde multe lucruri tăinuite. Noi ne facem obişnuitele urări de fericire şi sănătate, o forţă nevăzută Insă cârtrueşte lumea aceasta aşa cum voieşte. Ne va aduce urarea lui Dumnezeu in arul in cere intrăm, belşug sau secetă, îndestulare sau lipsă, pacea mult dorită sau iarăşi vreo nesocotită trecerere, sănătate sau ţoală, câştig sau poate pagubă, scârbe sau bucurii, viaţă sau moerte? Precum gospodarul hi mic se străduieşte se supliniască lipsurile din gospodăria sa, întoarnă eşa şi creştinul tun ce ve nizui să facâ voia Celui pre» înalt. Nu ştim ce te va educe ziua de nâine, deî două lucruri suntem siguri, de trioade şi judecată. Eu în joc de arere de anul nou, doresc cetitorilor iubitei gazdei noastre, ca acestea două lucruri să zăbovească cât de mult. Se poate ca unora dinte noi să le sosească solia de rămas bun chier în erul aceste. Vom fi oare gete să te putem înfăţişa la Judecătorul ? Chefurile, beţiile, vorbele negârdite şi desmățul nu ne vor putea fut» nimica. O viaţă de desmit nu port© înăduşi glasul suil ţiului, conştiinţa trează. V';“rea nonvtrâ sinceră nentru noul an tăinuit este: să păşim în numele Domnului cu credinle tere, să credem în El, în suferinţele lui mântuitoare, în jertfa Lui de ispăşire, li vom iubi cu adevărat. In chpul acesta vom păşi în anul nou oameni noui, cu vorbe nouă, cu simţuri nouă mai ales cu fapta nouă. Ferice de aceia cari vor putea inert sta pe răbojul noului an o nouă viaţă, nouă în gândul şi nouă în fapte. Ne-am botezat, în Isus Hristos să ne și îmbrăcăm. Îndemnuri pentru noul an de Onosfor O Bortea Păşim cu ajutorul lui Dimnezeu in scara unui alt an. Şi, la asemenea timpuri, fiecare din noi e dator să judece. Şi ce anume? Să judece, cum a trait creştinil e c noi ce s’a incheiet. Unde a fost maidet: la biserică ori la brăsmă? L-a lăudat pe Dumnezeu, ori mai mult l-a întarct? Ce a făcut pentru trup şi ce anume pentru sufet? A dat din prisosul râu celui lipsit sau mai vârtos el a fant? S’a apropiat el de Dumnezeu mai mult ca în trecut s'cu mai icre s a îndepărtat ? E mai bun şi mai luminat la suflet, sau, d mpotrivă, a ajuns mai rău şi mei întunecat ? Atentea şi multe alte întrebări iubire să şi le pună sieşi fiecare din noi: tânăr şi bătrân, sărac şi bogat — la sârfitul unui an şi la începutul celuilalt. Şi să nu prăpădim nădejdea, oameni buni. Poate anul ce vine va fi mai norocos. Au fost, ce-i drept, ultimii doi ani cam slăbuţi, dar o da Dumnezeu şi vor fi şi buni. Căci cel ce poate da răul, poate da şi binele. După cum primim cu bucurie de la Dumnezeu cele bune trebue să primim şi cele rele. Dreptul Iov din Biblie pierduse totul: cvere, fii şi fiice, sofia îl lăsase, ramile îi rodeau trupul şi cu toate acestea el nu blăstăma, ci lăuda pe Domnul. Dumnezeu e bun. Şi, deşi râs are soarele Său şi peste cei buni şi peste cei răi, şi plouă şi peste cei drepţi şi peste cei nedrepi, cu toate acesta fiecare trebue să cunoasc şi să creadă că aceşti ani rât sunt poate ca o răsplata dela Dumneu pentru faptele noastre. Chiar războiul ce s'a sfârşit nu-i el oare o desfăşurare a mâniei dumnezeeşti faţă de lume, care nu vrea să mai şiie de Dumnezeu, care caută numai plăcerea trupească, bogeţia şi care trăeşte numai pentru sine, dar nu şi pentru aproapele? Cel ce spune că-i creştin şi rău face fapte creştinaţi, păcat are. Deci, începând an alt an, fraţilor, schimbaţi- vă haina cea veche. Primeniţi-vă sufletul cu fapte bune. Hotărtfi-v- a vă iubi mai mult unii pe attîî, a munci mai mult şi cu spor. Care dintre creştini îşi mai recunoaşte astăzi faptele sale cele rele şi se căiese ca dreptul Iov, care zicea „Am cusut un sac de plângere pestepitea mea. Şi am părît trupul meu în praf. Fata mea este roşită de plâns, Şi pe genele mele este curată umbramorţii; Deşi nu este nicio nedreptate in main ler mele Şi rugăciunea mea este curată“. Nou! Consiliu de Adm. la Banca Naţională In um a etatizări! Băncii Nationale, sa constitui un nou consiliu format din: 1 guvernator, 1 vice guvernator şi 9 admin istretori. Acest consiliu de adminintratie est© numit pe termen de 5 ani Guvernatorul B. N. R. a fost numit d. Tiberiu Moşoiu, vice-guvernator, Auuil Vitolu; Administretoii, din: Pompiliu Răbeanu, prof. Univ. Const. Gengescu, Stroe Mihnea, Prof. Univ. Starciu Sforar, Dr. Ernest Ene, Dumitrul Pop, Prof. Univ. L V. Nicolescu, evocat Virgil Stănescu și Veste Medren. Toate partidele din B. P. D. își au reprezentării în noul Consiliu de Administrație al Bărcii Nete rusie. PREZIDIUL „ASOCIAŢIUNII" urează de Anul Nou tuuror membrilor, sprijinitorilor şi colabora■ florilor acestei institujiuni culturale, fericire filolui şi deplină sănătate.