Gazeta matematică și fizică: Seria B, 1960 (Anul 11, nr. 1-12)

1960-01-01 / nr. 1

Anul XI, nr. 1 ianuarie 1960 GAZETA MATEMATICA ȘI FIZICA (SERIA B) PUBLICAȚIE LUNARA PENTRU TINERET UN AN DE LA LANSAREA PRIMEI PLANETE ARTIFICIALE A SISTEMULUI SOLAR DE CĂTRE U.R.S.S. CONSIDERENTE ELEMENTARE ASUPRA RACHETELOR INTERPLANETARE MARCEL A. D. ATANASIU Conf. univ., Institutul Politehnic, Galați Populația întregului glob a urmărit cu un interes crescînd lansarea celor trei rachete sovietice devenite primii sateliți artificiali ai Pămîntului. Această atenție deosebită s-a schimbat în uimire și admirație, în ziua de 2 ianuarie 1959, cînd U.R.S.S. a lansat prima rachetă interpla­netară „Visul“, devenită prima planetă artificială a sistemului nostru solar. Multe probleme dificile au rezolvat savanții și tehnicienii sovietici ca să producă viteze de ordinul a 8 km/s (prima viteză cosmică) pentru sateliți și pe urmă de ordinul a 11,2 km/s (a doua viteză cosmică) pentru planeta artificială. Oamenii sovietici pot fi mîndri de­ a fi fost primii, care au realizat astfel de performanțe, dovedind totodată și prin aceasta, superioritatea sistemului socialist. Unele din problemele mecanice relative la planeta artificială, au și fost tratate1). Vom relua cîteva dintre problemele mecanice, fără ca seria acestora să fie epuizată. 1. Energia necesară rachetei pentru a obține cea de a doua viteză cosmică. Admitem că inițial racheta are 99 tone și este compusă din trei etaje (fig. 1 pag. 7), cu masele și vitezele respective : m1 = 58t; m2 = 28­t; m3=13t; U1 = 3 km• s-1 ; vs = 7 km• s-1 ; u3 = ll,2 km*s-1. Masa etajelor este constituită 80% din combustibil , carburant și comburant. Celor trei viteze vi, vi și v3 le corespunde trei energii cinetice cu £ 2 și £ 3. Energia cîștigată de fiecare dată de rachetă este egală cu difc­ i) Vezi GMF(B) Nr. 4 din aprilie 1959. — Alex. Stoenescu : „Cîteva calcule ele­mentare privitoare la prima planetă artificială“. 1

Next