Gazeta Sporturilor, iunie 1932 (nr. 1064-1075)

1932-06-01 / nr. 1064

^ ANUL lX/No. 4064 atm- ni J„. _ '« ßß an ABONAMENTE .......................................... LEI 1000 ’# șase luni.................................................500 __ Telefon redacție: 325/35 șl 346/0. Telefon provincie: 77/65.__ 6 PAGINI 6 LEI Apar» in fiecare LUNI, MIERCURI și VINERI Birourile s STRADA INGINEri AfäSSNES SAUGNY.2. — BUCUREȘTI I. Directorii : EMIL EMILIAN și E. MUNTEANU. Secretar de redacție : N. PAPAGHEORGHE, PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație : 325/35 și 346/a Telefon provincie: 77/65. *BSSGBBSäHiii»ieSäÄ LA ORDINEA ZILEI A morți­i«s»ș i fibica Pentru cei cari nu l’au cun­os­­cut, sau au crezut că-i pot contu­ra personalitatea din coloanele pe cari gazetele i le-au deschis întotdeauna cu zgârcenie, eveni­mentul nu depășește proporțiile unei știri. Un sfârșit. Un sfârșit neaștep­tat. Dureros poate. Dar atât. Pentru acei cari sau apropiat însă, pentru acei cari i-au cunos­cut temperamentul și­ au fost martori ai tuturor insomniilor sale biciuite de neastâmpărul de a face altceva decât ceea ce se fă­cuse până la el; pentru acei cari i-au spus la ce se expune, l’au sfătuit să se astâmpere și l’au primit apoi cu bucuria eno­rmă de a-i fi văzut triumfând, răsco­litor de viată și de energie, moar­tea aceasta este cel mai zgudui­tor desnodământ. La vârsta când cei cari, ca și el la adăpost de orice gri­je ma­terială, înlemnesc în fața oglin­zii terorizați de pudră și gemină, Ionel G­hica atingea 168 de k­i­lo­­metri pe oră, cu automobilul. Re­cordul national de viteză pe un kilometru lansat. In 1927 a fost al doilea în «Grand Prix de Boulogne» cu 186 de ktm. Spre sfârșitul aceluiaș concurs, apoi, s’a răsturnat. A fost adunat după pistă. La Paris, într’un sanatoriu, n’a dat niciun semn de viață, două săp­tămâni. Și în ziua în care nu mai exista nici­ o nădejde, în ziua în care doctorii treceau pe lân­gă el strangulați de gri­je și de mirosul rânced al morții, s’a scu­lat. S’a suit la volanul unei alte mașini. A respirat câteva zile aerul rece din Bois de Boulog­ne... Și o lună mai târziu concu­ra în «Grand Prix d’Angletiere». In 1929 s’a apucat de aviație. In 1930 a încercat recordul mondial de distanță în linie dreaptă, fără escală, cu avione­­ta, Londra-Constantinopol. La numai 200 de k­ilometri de țintă însă, s’a prăbușit. A făcut apoi în America, cu a­­vionul «Regele Carol II» distan­ța Los Angeles—New-Yo­rk. Și tot cu acelaș avion (component al echipajului completat de ma­iorul Ionescu și locotenentul O­­culeanul), București-Varșolvia fă­ră escală. A urmat aterizarea de la Sina­ia, pe care nimeni până atunci, nu o încercase. La plecare, fiindcă terenul îi reteza posibilitatea de a decola normal, și-a legat avio­nul de un pom. A ambalat moto­rul. Și când a atins turațiile de cari avea nevoe a tăiat frânghia. O clipă a bătut în loc. A însemnit pe fața celor cari veniseră să-l petreacă, scânteia unei secunde de groază. S’a re­dresat însă. Și s’a desprins apoi, aproape vertical. Anul trecut, București-Kap­­town în trei zile și jumătate. Și acum, câteva luni, București- Saigon. ...Omul acesta mistuit de nece­sitatea de a glumi cu moartea, de atâtea ori la mii de metri în aer, brăzdând văzduhul înspre Saigon sau spre Capul Bunei Speranțe, biruitor peste munți, sau prăvălit de sus, fără ca toa­te accidentele acestea să-i impri­me altceva decât o cută nouă de energie și o nouă dorință nestă­pânită de a pleca iar mai sus și mai departe, învins de cea mai meschină dintre morți, intoxi­cat ! Este cea mai sinistră răsbuna­­re a vieții! Un sergent l-a găsit acum două zile pe uliță, vânăt, cu mâinile Încleștate în volanul automobilu­lui, cu ochii sticloși, cu burta umflată de alcool. L-a dus la spital. I s’au făcut Injecții. . Și în zori, buletinul medical îi certifica moartea, cu diagnosti­cul: «heroină». •­1­ Ionel Ghica a murit. Se vor face desigur asupra morții sale o mulțime de reflec­ții. Se vor desvălui lucruri cari astăzi, atât de aproape de sfâr­șitul său nu pot fi încă desvă­­luite. Și se va întuneca o parte din viața aceluia care a atins cu mult cele mai luminoase orizon­turi. Activitatea lui însă va rămâ­ne întreagă. Și când, peste mulți ani, se va trage cu buretele peste cele câ­teva goluri pe cari le-a avut, lă­­sându-i-se numai ceea ce a reușit cu adevărat frumos în viață, Io­nel Ghica va rămâne ceia ce ni­ci astăzi nu i se contestă. Dar i se va acorda mâine în­treg. Un mare. Un admirabil avia­tor: GEORGE FULGA Note și Notițe CA­LAJIOSI.. Grija noastră a fost întotdea­una să nu pierdem nici un prilej de a intra în ritmul accidentului. Peste tot și în toate și mai ales în sport, unde efectul șlefuirii după calapodul străin, este mai ușor de pipăit. Suntem într’ade­­văr la porțile orientului, dar a­­șezați aici fără vrerea noastră. Dacă ar fi fost să ne alegem lo­cul atunci când s’a făcut marea împărțeală, ne-am scălda astăzi în Tamisa și n’am fi nevoiți să trecem nădușiți pe lângă o Dâm­­boviță cu apă dulce, dar plină de noroi. Curge în noi sânge occi­dental și cea mai bună dovadă este că nimic nu ne poate ține în chinga orientală pe care ne-a hă­răzit-o soarta: în football, n’avem pereche. Nici tu sârbi, nici tu bul­gari. De turci nici nu mai vorbim. Nimeni nu ne poate înfrunta. La atletism ? Primii în peninsulă. La motociclism? Și Viena ne e tribu­tară. La tennis? Numai Anglia ce ne mai poate bate. La rugby ? Singuri singurei. La box. Aici îi aici. In arta pugi­latului am ajuns să dăm cu tifla la dreapta și la stânga. Și Franței și Austriei și tuturor. Ni­meni n’a scăpat de cunoștința noastră și nici chiar cei ce ne dădeau batiste pentru nas, a­­tunci când le ceream permisia să-i privim nestingheriți, prin crăpătura gardului. Suntem gro­zavi nevoe mare, dar... Vedeți, nu este fericire, nu este bucurie fără acest afurisit de­­ clan. Așa­dar, avem de toate, dar tot ne mai lip­sește ceva: nu avem ceea ce occi­dentalii numesc maniere elegante. Suntem științifici până la ex­trem. Combativi cum nu sunt al­­ții, iar în ceea ce privește cavale­rismul neîntrecuți. Numai că... nu știm cum să urcăm treptele rin­gului. In apus, bunăoară, fiecare boxeur, mic sau mare, nu are în colț decât un om. Acesta, manager sau simplu seigneur, face tot ce­ea ce cer regulile artei: vânt, ma­saj și celelalte. La noi, pugilistul profesionist este întotdeauna es­cortat de cel puțin o duzină de «prieteni». Toți urcă ringul în urma «maestrului». După ce ad­­mit să fie fotografiați în grup alături de arbitru, încep să-și fa­că meseria. Unul urcă găleata; al doilea spală dantura falsă și i-o­ fixează între maxilare; al trei­lea îi massează piciorul stâng; al patrula pe cel drept; al cincilea îl bate peste burtă; al șaselea îi reface freza; al șaptelea îi suflă în ureche (probabil despre situa­ția politică din Germania); al op­tulea îi face vânt cu prosopul și trimite sacâzul de pe ring în na­sul ziariștilor de la masa presei; al noulea observă ca adversarul să­u. N­. (Continuarea în pagina II-a) INTERVIEWURILE NOASTRE ic forba m_ Pu­licii Campionul României ne împărtășește impresii din Anglia. Primirea, disputele și un pronostic Am avut prilejul să stau de vorbă • câteva minute cu Gică Poulieff, campionul României la tennis, care, întors din Anglia odată cu Mișu, ne-a împărtășit impresiile asupra celor consta­tate acolo. Spiritul de observație al cam­pionului noistru a prins lucruri interesante, pe cari le redăm în rândurile ce urmează: O PRIMIRE CĂLDUROASA «Pentru mine cel puțin, primi­rea și simpatia manifestată față de noi în tot timpul șederei în Anglia, a constituit una din cele mai plăcute surprize. Reprezen­tanții tennisului englez au fost dela început foarte atenți cu noi ceea ce m’a făcut să părăsesc An­glia cu cele mai frumoase im­presii. Matchurile au avut loc la Tor­quay pe faimoasele abby courts. Torquay este o localitate pe țărmul mării nu departe de Lon­dra și pe care englezii, de când și-au rărit vizitele pe coasta de azur, o numesc, Riviera Engle­ză. Comparația nu este deloc e­­xagerată, deoarece această moașă localitate, este unul unu­din cele mai interesante colțuri ale Angliei. Are marele avantaj că tempe­ratura este alta decât la Londra, și că veșnicele ploi din Capitala Angliei sunt mai rare aici. De­altfel acesta a și fost motivul pentru care s’a preferat Torquay CÂTEVA CUVINTE ASUPRA MATCHURILOR .Ajunși la Londra, aflăm că Austin bolnav, nu face parte din echipă. In prima zi, Mișu s’a întâlnit cu Perry căruia i-a cedat după cum se știe cu scorul: 6-0, 6-1, 6-1. Adversarul meu a fost tânărul H. P. David, care s’a impus de puțin timp. Mi-a fost superior, dar nu pot să-mi iert și o gre­șeală de tactică, urmare a tra­cului, grație căreia am pierdut o partidă care normal nu tre­buia să-mi scape. In a do­ua zi, Anglia a încer­cat în dublu o nouă formație în care Hughes era alături de Perry. Itrgänger­ea noastră a fost netă și indiscutabilă. In ziua treia au avut loc ul­timele partide. Prima care o pu­nea pe Mișu lui David, mi-a pro­curat multe emoții. A fost o luptă aprigă, și Mișu într-una din zilele lui bune, a reușit mult timp să fie piept tânărului Da­vid. Primul set îl câștigă Mișu 6—3, al doilea și al treilea revin englezului cu 6—0, 8—6, al patru­lea este din nou al lui Mișu, pentru ca în cele din urmă Da­­vid sa câștige cu 6—4. Perry nu a trebuit să depună prea mari sforțări pentru a mă învinge cu 6—1, 6—2, 6—1. UN FURNIC SPORTIV Este nimerit cred să remarc cu această ocazie sportivitatea publicului englez. Astfel în setul al doilea, aveam un avantaj asu­pra lui Ferry, dar nu știm pre­cis cât de mare. Întreb pe arbi­tru care este situația. Acesta îmi indică un scor care de fapt nu era cel real. Publicul însă reac­ționează imediat, și readuce la realitate pe arbitru care — pro­babil din greșală — diminuase avantajul meu. Aceasta demons­trează că cele câteva mii de spectatori ce populau Bank Ho­liday erau cu toții cunoscători adevărați ai tennisului și sport­­smeni desăvârșiți în acelaș timp. IMPRESII ASUPRA JUCĂTO­RILOR ENGLEZI «Regret că nu am avut ocazia să-l văd și pe Austin. Despre (Continuare în pag. II-a) FOOTBAlL In tre­ zile si campioni in Liga de Sud a decis rejucarea matchului Tricolor (Ploești)-Venus. — Biuroul Federal a menținut rezultatul de pe teren. - Cine joacă la Cernăuți și ce ne aduce Consiliul Federal Un fel de fatalitate dacă vreți, urmărește finala campionatului Ligei de Sud. Totul pare să se­­ desfășoare în ritm de aventură și de Dumi­necă până astăzi, în fiecare zi am înregistrat câte o lovitură. Pornind de la rezultatul de pe te­ren și trecând prin labirintul re­gulamentului, mult agitata, finală, s’a poticnit la câte un articol de regulament și în trei zile am avut doi campioni. Duminecă a fost Tricolorul, Luni Venus, Marți din nou Tricolorul și abia s’ar putea ca Sâmbătă să se­ întâmple altceva. Până la examinarea perspec­tivelor, să redăm în mod succint ce s’a petrecut de Duminecă până astăzi. CONTESTAȚIA VENUSULUI A FOST ADMISA In baza articolelor 82 și 83 din regulamentul general. Luni dimineața Venus­­ a contestat valabilitatea matchului de Du­minecă, a cărui rezultat final a fost stabilit în prelungirea nere­glementară, de două reprize a zece minute. Luni seara comitetul Ligei de Sud s’a ocupat de această con­testație. După ce d. Luchide a expus situația, semnalând eroarea ce a fost comisă, s’a dat cuvântul părților. D. Chiru în numele ploește­­nilor, a susținut că deși prelun­girea de 20 minute nu este re­glementată, ea a fost acordată de arbitru, care a consultat ofi­cialii prezenți pe teren. Ambii căpitani au consimțit la disputa­rea prelungirilor și nimeni dela Venus, n’a contestat. D. Puiu Nicolaescu în nume­le grupării Venus, cere aplica­rea articolelor 82 și 83. In ar­ticolul 82 e prevăzut că matchu­rile se pot prelungi cu maxa­(Continuarea In pagina III-a) ... Miercuri X Iunie 2932 Actualități O echipă română In America Ű8 Stil OFERTA DECLINATA ȘI TRA­TATIVELE actuale Se știe că Ateneul N. Iorga, organizează un mare turneu de propagandă în America de Sud. Iltimroriul excursiei a iniu fost­mul acestui turneu prevede și manifestarea pe tărâm sportiv adică la football. FEDERAȚIA A DECLINAT OFERTA Cum era și firesc, organizato­rii turneului s-au adresat Rom­­bolului, în ședința de Luni, a Diurnu­lui Federal, oferta a fost decli­nată, fiind insuficientă din punct de vedere material. TRATATIVELE ACTUALE Suntem însă informați, că chec­tiunea a fost reluată sub altă for­­mă. Se tratează în alt cadru. Conduc­erea excursiei a luat contact cu cei autorizați, ca Ri­­pensia completată cu alți câți­va jucători de clasă, să formeze e­­chipa destinată manifestărilor sportive. In această direcție tra­tativele sunt la început. Către sfârșitul săptămânei se va cu­noaște rezultatul pozitiv. Su­speniirea lui Isoian »Ion­-Cristea Din partea Moto-Clubului, pri­mim următorul: COMUNICAT Moto Clubul Român, în șe­dința de comitet din 29 Mai a. c. luând act de atitudinea lipsită de sportivitate a alergătorului :Ni­­colae Ionescu-Cristea, precum și de lipsa lui de disciplină, a decis suspendarea pe viață, de la orice activitate motociclistă a susnumi­­tului alergător, deferind cazul Fe­derației Internaționale motocicli­­ste. In acelaș timp s-a decis și suspendarea pe un an a d-lui Teodor Porojan, care în calitatea sa de manager al vinovatului, a adoptat aceiaș atitudine. ANCHETELE NOASTRE Ziua națională a sportului Consfătuirea dela Prefectură.—Declarațiile d-lui Leucuția — Hotărârile comitetului U. F. S. R. CONSFATUIREA DE LA PRE­FECTURA Luni seara a avut loc la Pre­fectura Poliției, o consfătuire la­ care au asistat figuri proeminen­te ale sportului românesc. Am participat d-nii Georges Plagino General Manolescu, Colonel Ră­­dulescu, A­­ Leucuția, M. Savu,, D. Berceanu, Colonel Sâmbotea­­nu, N. Boerescu, D. Ionescu și Paximade. Consfătuirea a fost prezidată de d. Colonel Gabriel Marinescu, prefectul poliției Capitalei. Dea a dat unele lămuriri în legătură cu inițiativa polițiști­lor. A arătat că astăzi, după ce a cules toate informațiile asupra organizării sportului, regretă că dela început nu s’a lucrat în a­­cord cu organele sportive com­petente. A fost greșit îndrumat și as­tăzi ține să refacă terenul pier­dut printr-o conlucrare Polițiștii nu se consideră activă­­inițiatori, restul rolurilor decât ur­­mând să revină organelor spor­tive oficiale. SERBAREA VA AVEA LOG LA 8 IUNIE In urma discuțiilor angajate, pentru buna reușită a serbării, D. Colonel Gabriel Marinescu, promite să ceară încuviințarea Maiestăți Sale, pentru schimba­­rea de dată. Era și firească această schim­bare deoarece reușita serbării și semnificația ei o reclamau. DECLARAȚIILE D LUI LEU­CUȚIA Președintele celei mi populare federații de sport, luând cuvân­tul a făcut următoarea declara­ta «Am aflat cu inuită plăcere de inițiativa polițiștilor dar nu sunt de acord cu felul cum s’a pășit la realizarea ei. Fiind vor­­ba de o serbare a sporturilor, e­­ra firesc și de datoria inițiatori­­lor ca dela început să fi luat contact cu U. F. S. R.-ul și prin acest organ să fi cerut conlucra­rea federațiilor de specialitate. Noi ne-am­ gândit de mult la a­­ceastă serbare. Țineam s’o facem și dacă n’am făcut-o este că U. F. S. R. a crezut că o asemenea serbare trebue să se bucure de un cadru grandios, lucru imposi­bil atâta timp cât Bucureștii n’au stadionul ce i se cuvine. Inițiatorii au greșit, chemau a­du-ne prea târziu. Am făcut gre­șeli de program pe care noi sun­tem chemați să le reparăm și cari puteau fi evitate dacă acei cari s’au gândit la ziua naționa­lă a sportului ni se adresau nouă. Astăzi, în timpul scurt ce ne-a fost pus la dispoziție — de ini­­țiatori — vom căuta să facem tot ce omenește mai e posibil. U. F. S. R. va da cel mai activ sprijin și va căuta să îndrepte multe din greșelile făcute, fără să aibe însă convingerea, că sera barca va fi ceea ce ar trebui să fie». Declarația d-lui Leucuția, a fost urmată de câteva discuții a­­supra programului. S’a decis re­ducerea duratei exhibițiilor de football și rugby. Prima va ține 25 minute, iar a doua 15 minute. ȘEDINȚA COMITETULUI U. .F S. R. Aseară a avut loc ședința co­mitetului Uniunei, prezidată de d. Georges Plagino. S’a discutat asupra programu­lui, analizându-se posibilitățile de contribuție ale federațiilor. Până Luni, se va întocmi un tablou definitiv de efectivele de participare ale federațiilor de specialitate. M. S. Regele, primul sportiv român, va fi sărbătorit de miș­carea sportivă, de acei­ cari sub conducerea Majestăței Sale au făcut primii pași în sport. Ne-am ocupat de inițiativa luată de societatea polițiștilor și de felul cum federațiile înțeleg să concureze la buna reușită. Eri și Luni au avut loc două conciliabule foarte importante, în legătură cu ziua națională a sportului. In urma hotărârilor luate în consfătuirea de la prefectură și în ședința comitetului U. F. S. R., putem anticipa asupra modu­lui cum se va desfășura ziua na­țională a sportului. Campionatele de aulgu­sm ale Interilor Duminecă 5 Iunie începând de la ora 8.30 se vor disputa pe stadionul C. N. E. F. campiona­tele juniorilor, concurs regional deschis tinerilor născuți în anii 1913, 14—15. Probele sunt următoarele: 80 m. plat; 300 m., 1000; 3000 m. plat; săritură lungime și înălțime, aruncarea discului, suliței și greutății, ștafeta 4X100 metri. înscrierile se primesc până Sâmbătă 4 Iunie pe adresa: A. Caduc 101 strada 13 Septem-

Next