Gazeta Sporturilor, februarie 1934 (nr. 1293-1300)
1934-02-02 / nr. 1293
ANUL XII. No. 1293 ABONAMENTE Pe un an ........ .........................LEI 1000 Pe șase luni......................... . . . . ... . 500 Telefon direcție 3.26.600’"* Aparțin fiecare lun și vineri, Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SADNV No. 2. - BUCUREȘTI. Directori : B. EMILIAN și E. MUNTEANU prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. PUBLICITATEA . DUPĂ TARIF Telefon redacție și provincie 3.26.69 Telefon administrație 3.26.60 Popasuri condamnabile .Echipa națională de hockey pe ghiață, este în drum spre Milano, orașul care găzduește anul acesta campionatele mondiale. In mod normal, reprezentanții noștri ar fi trebuit să ajungă mai de mult. Dar, repetăm, asta în mod normal. Pentru că hockey-ul își are și el anormalitățile sale, ținând de o lege egală pentru toți. Așa că era exclus să facă excepție fericită, pentrucă... ar fi fost lipsit de «charm». Așadar, hockeyiștii,noștri n’au poposit, încă, la Milano, unde campionatele își încep depănarea firului migălos poimâine...... Duminică, pentru că s’au oprit în drum la Ljubljana pentru un matcheu nu știm cine și a doua zi la Cortina d’Ampezzo, cu «e jusdem farinae»... Dar noi i-am fi vrut totuși la Milano, pentru că așa cere bunul simț și mai ales prevederea, care în sport contează cel puțin tot atât cât un popas de agrement sau de... altceva. S’au oprit, au jucat și vor fi pe patinoarul din Milano, probabil Duminică în zori, dacă nu chiar la câteva minute înaintea primului match. Aici e buba. Noi știam, din experiențele anterioare, că în materie de hockey avem o mare calitate : o energie de neînfrânt, o forță fizică apreciabilă și o dorință neegalată de a dobândi victorii. Calități care suplinesc adesea cunoștințe tehnice și rutina. Urma așadar, ca în competiția mondială, în care sorții s-ar putea să ne arunce chiar dintru început în brațele Canadei sau ale Statelor Unite, să ne prezentăm cu forțe fizice intacte, adică în plenitudinea mijloacelor cu cari am putea apăra cu demnitate culorile noastre naționale. Și pentru asta s’ar fi impus să fim cu cel puțin două zile mai devreme la Milano, mai ales că organizatorii de acolo prevăzuseră acest lucru, rezervând, pe banii lor, hotel, masă și celelalte. Așa ar fi fost normal, mai ales că până la Milano e cale lungă ,și în clasa III-a nu se căsătorește prea comod. Noi însă ne-am oprit puțin la Ljubljana pentru a înspăimânta pe iugoslavi cu marea noastră știință hockeystă, ne-am abătut pe la Cortina d’Ampezzo, undeva prin Alpi, pentru a schilodi în vreo încăerare fără sens pe vreunul din echipă și am fi poposit și pe cine știe unde, dacă n’ar fi trebuit musai să fim la Milano înaintea disputării primului match din campionatul mondial - -----............E foarte frumos să călătorești prin țări străine, să te oprești pe unde-i mai frumos, să joci hockey cu cine-ți iese în cale, cu cine te poftește, sau buciile te plătește. Dar asta când te numești Canada sau chiar Statele Unite, când ai profesioniști cari nu-și fleșcăesc energia după un singur match și când ești sigur că nu te fac de râs, oricât ai fi de nedormit și oricât ți-ai fi înșelat somnul prin vagoanele trenurilor internaționale. Când însă o echipă reprezintă culorile unei țări care trebue să dea din coate pentru a ajunge să se afle că și ea practică un anume sport, nu-i sunt permise luxurile pe cari și le-a permis echipa României la Ljubljana și la Cortina d Ampezzo. Se vor găsi scuze suficiente pentru că așa e românul, nu greșește fără motiv. Se va argumenta, fără îndoială, că s’a plecat cu bani puțini și că erau necesare popasurile pentru alimentarea vistieriei călătoare. Când noi știm însă că acei bani puțini cu cari s’a plecat erau fructul milogelii pe la cei cu bani mai mulți, ne întrebăm dacă nu era mai eficace un surplus de milogenia aici la București, decât întârzierile condamnabile în Iugoslavia și în Alpii italieni. Așa că, motivul esențial cade înainte de a fi fost proptit pe inevitabilele sale picioare. . . . . . • . Evident, nu a crezut nimeni, la nici un moment, că România ar putea face cine știe ce ispravă colosală la Milano. Dar, de vreme ce am plecat, nu ne era permis să ne diminuăm șansele, multe, puține, câte au fost, nici măcar cu o miime. Și asta, pentru că așa cere orgoliul național, așa cere bunul simț, și așa cere respectul față de cei cari palpită aici, la fel de interesați sufletește ca și acei cari luptă acolo... SFINX Milki Kiolt . Intr'un volum intitulat «In jurul ringului», Tristan Bernard a colecționat acum câțiva ani cele mai reușite anecdote din viața boxeurilor. Unele autentice• Altele improvizate. . Toate însă extrem de savuroase, divulgând superstițiile marilor campioni și descoperite cu colaborarea lui Lepp .Lee, biograful acesta incomparabil al tuturor, pugiliștilor de renume mondial.Nu este vorba aici de o traducere a volumului lui Tristan Bernard. Deși, cândva vom transcrie totuși câteva din cele mai reușite detalii din viața intimă a foștilor campioni mondiali, intenționăm numai să subliniem succesul pe care l-a repurtat, la apariție, volumul lui Tristan Bernard, instaurat în sezonul acela literar, drept campion prin sc. o. al tuturor încercărilor franceze, cu intenții umoristice [UNK] ‘ Anecdotele, în legătură cu marii campioni sportivi, au făcut de-atincea serie. ’ De fiecare dintre *ași* s'a remarcat o gluma. $i‘ gluma aceasta parcurs într’un timp record, parcursul unei popularizări extrem de rapide-Un exemplu,.. ... *• .vj In epoca în care Schmeling își statornicise prestigiul de campion invincibil, Berlinul a lansat următoarea rachetă savuroasă: într-un restaurant, Schmeling și-a scos paltonul — un palton a cărui blană ar fi asigurat existența pe un an a unei întregi familii neînstărite — și fiindcă nu avea unde să-l plaseze pe lângă el, l-a agățat într’un euer mai departe, cu următorul avertisment: «Paltonul lui Max Schmeling, campionul lumii la box». Sigur că nu va îndrăzni nimeni să i se atingă de blană, Schmeling a mâncat liniștit. A băut. A citit ziarele. Și a întârziat la masă aproape o oră. Cu tot avertismentul însă, paltonul i-a dispărut. Iar în locul lui, a găsit o scrisoare de mulțumiri cu următorii termeni: «Mulțumesc pentru palton: Nurmi, campionul lumii... la fugă». Anecdota a făcut crossul tuturor ziarelor — sportive, politice sau literare — și a fixat pentru o clipă atenta generală asupra sportului- Un serviciu, deci, admirabil. De atunci am întâlnit alte anecdote în legătură cu sportul. Mai bune sau mai rele. Nu are importanță. Din ce în ce mai multe însă. Gradând febra, care bântuia din ce în ce mai nereținut pe tot globul și care anunță o epidemie din ce în ce mai înlănțuitoare și mai incurabilă : SPORTUL! Zilele trecute, ziarele italiene au arborat și ele prima capitulare pe primă pagină chiar. Alături de criza de guvern din Franța și de ultimul discurs al lui Mussolini — o anecdotă sportivă. Conținutul nu este extraordinar. Bernardini, unul din cei mai cunoscuți footballiști italieni, a fost Victima unui furt. I s-a furat automobilul (remarcați că în Italia, marii footballiști au automobile). Toate cercetările poliției au rămas infructuoase- Cazul fusese etichetat. Trei zile mai târziu, însă, Bernardini și-a găsit mașina în fața casei, escortat de următoarea scrisoare explicativă: «Am găsit în automobil carnetul de chauffeur, cu numele dv. Nu pot lua mașina unuia din cei mai buni jucători ai echipei noastre naționale: Bernardini. V’o. restituesc ’ GF.F (Continuarea in pagina 2 ’a) DeterM to jijj, Panaitopol Președintele Federației române de box ,Belger campionatele europene de la Budapesta, succesele și înfrângerile boxeurilor vniâni în spus, situația boxului profesionist în România și despre marile organizări în domeniul sportului feroviar ? ■ ■ 1 Deși boxul românesc trece printr’o perioadă de dezolantă depresiune în țară, totuși grație activității desfășurată pe ringurile apusene de câțiva din cei mai de seama reprezentanți ai săi, se menține încă în actualitate. Și dă foarte mult de lucru presei de peste hotare, mai mult chiar decât nouă. Am avut un fericit prilej să discutăm despre box și altele, ca unul din cei mai calificați să ne spună lucruri interesante. Și nu am scăpat acest prilej, deși am trebuit să răpim un timp extrem de prețios unui om ocupat fără întrerupere de la 8 dimineața până la 12 noaptea. Cu d. ing. Panaitopol o convorbire este însă o delectare și insistența gazetărească pentru a o obține, este răsplătită din belșug. Președintele Federației române de box și-a creiat faima unui om al realităților. Detestă vorbăria goală, detestă pe cei cari palavragesc și prețuește așa cum trebue, fapta. In cele câteva minute cât s-am putut rupe din activitatea migăloasă pe care o desfășoară la direcția tracțiunii din C. F. R. unde dirijează de dimineața până seara, această convingere a noastră a căpătat o și mai mare consistență. Convorbirea a purtat, evident, asupra actualității pugilistice românești. Și a ajuns, inevitabil, la bănetul căruia d-sa îi acordă precădere, pentru siropuri :«b»ívea-i întrevede roadele cu adevărat binefăcătoare pentru sportul românesc : participarea României la campionatele europene de box amator dela Budapesta. Iată cere a declarat d *a fa această chestiune: «Nerăbdarea cu care așteptăm campionatele dela Budapesta este legitimată, fără îndoială, de speranțele îndreptățite pe cari le punem în calitățile boxului amator românesc. Avem un material brut excelent, care, dacă va reuși să ajungă în preajma campionatelor la forma corespunzătoare, va fructifica fără îndoială năzuințele noastre într’un succes binemerit. Federația română de box a aerdat atenția deplină acestui evenient, numind o comisie de seleáonare care lucrează cu tragere de inimă la înjghebarea celui mai bun lot românesc. Iar ca principal obiectiv, avem menținerea în formă a eventualilor selecționați, prin organizarea unor reuniuni speciale până în preajma deplasării la Budapesta, pentru a avea încredințarea deplină ca boxeurile cari vor reprezenta culorile românești vor fi și în ple-slLUULUIU “Ililistra.v’jOJa . . . ESCURSIA «GAZEOffil SPORTURILOR» UN BUN STIMULENT PENTRU BOXEURI «Am luat cunoștință cu mare plăcere de intenția lăudabilă a ziarului dv. de a organiza cu prilejul campionatelor, o iscursie la Budapesta a cetitorilor săi. Faptul că eforturile reprezentanților sportului românesc vor fi încurajate entuziast de câteva sute de români, constitue fără îndoială un aport de mare preț, care va apăsa greu în balanța succesului nostru. Astfel de escursii se fac în mod curent aiurea și sunt fericit să constat că «Gazeta Sporturilor» nu scapă un singur prilej de a fi în ritmul vremei și a contribui cu mijloacele cari îi stau la dispoziție, să ajute la progresul sportului românesc. Pentru că este un lucru știut de toți și verificat cu prisosință adesea, că încurajarea celor de acasă este stimulentul cel mai puternic pentru sportivii cari luptă pe meleaguri străine. ȘI CEVA DESPRE CRIZA După cum era și natural, convorbirea a atins și o problemă mai puțin, presantă, dar îndeosebi de gravă: criza boxului profesionist- D. ing. Panaitopol, care a studiat foarte minuțios datele acestei probleme ne declară: «Nici nu se putea ca boxul să nu fie și el atins de criza generală. Este un fenomen economic inevitabil, dar ale cărui consecințe ar fi putut fi întrucâtva atenuate, dacă nu s’ar fi produs un concurs nefericit de împrejurări. In primul rând, lipsa unei săli spațioase a fost o lovitură funestă pentru boxul profesionist, care nu-și poate duce zilele de azi pe mâine dacă n’are cel puțin utilajul necesar. Apoi, faptul că boxeurii profesioniști n’au înțeles să reducă din pretențiunile materiale, pretinzând burse ca în vremurile de belșug, nu tăcut decât să accentueze efectele dezastruoase ale crizei. Așa că, în afară de dușmanul inerent și care face ravagii peste tot, profesionismul pugilistic românesc are pe ai săi, indigeni și... implacabili. Dacă va reuși să scape de ei, criza economică va fi mai ușor de înfruntat. Și am speranța că va reuși, dacă nu din alt motiv, cel puțin din inevitabilul spirit de conservare ... «Că încă s’ar găsi public pentru box, dovada ne-au făcut-o recentele campionate de la Roxy, unde afluența a fost atât de mare, încât bi(Continuarea în pagina II-a) România la campionatul mondial 100---—- — Concursurile Încep Duminecă la Milano — Duminecă încep la Milano campionatele mondiale de hockey pe ghiață. Italienii, organizatori admirabili în toate domeniile de activitate sportivă, au asigurat participarea celor mai bune echipe din lume, printre care o excelentă echipă a Canadei, alta a Americei precum și reprezentativele statelor din Europa Centrală și Occidentala. România, care în ultimii ani nu a lipsit niciodată de la campionatul mondial, este și de astă dată prezentă. Și ca și în alți ani, participarea României va însemna o serie de înfrângeri mai mult sau mai puțin contondente. Jucătorii noștri vor primi cu stoicismul cu care au știut să primească totdeauna de la 5 până la DE HOCKEY 17 puncte, și vor reveni acasă radioși și... cu cele mai bune impresii. In afară de faptul că aceste campionate ne interesează direct prin faptul (mai mult sau mai puțin nimerit) prezenței reprezentanților noștri, campionatele mondiale de la Milano interesează pentru valoarea echipelor participante ca și pentru rezultatele instructive ce se vor realiza. România va aduce în luptă următorul efectiv: Portar: Rabi. Fundași: Polizu, Buia. Linia I: Cantacuzino, Botez, Rabinovich Linia II: Anastasia, Țicu, Văraru. Formația aceasta, va trebui să depună eforturi mari pentru a ceda cât mai onorabil. bobsleigh Campionatele mondiale de DELA ENGELBERG — Locotenentul Al. Papiană își va apăra titlul — Ochii întregii lumi sunt ațintiți asupra localității hivernale, Engelberg, unde mâine Sâmbătă, și Duminecă se vor juca ultimele două scene ale campionatelor mondiale de sporturi de iarnă. Stațiunea elvețiană evocă pentru noi românii, alte două localități cari au dus faima tricolorului nostru. Lake Placid și Schreiberhau sunt cele x două localități de iarnă de eari sunt legate cele mai faimoase isprăvi românești reușite în domeniul bobsleighului. Localestentul Al. Papana a izbutit în 1932 să arboreze stindardul românesc pe tabloul recordurilor mondiale stabilite pe pârtia de la Lake Placid și tot lui se datorește aducerea în patrimoniul României a primului titlu de campion mondial, la Schreiberhau, în 1933. Dispută aprigă in perspect,, ,tină t la iubire Reprezentantul nostru, împreună cu ceilalți compatrioți cari au părăsit țara cu dorința fermă de a nu lăsa să treacă granița un titlu atât de invidiat, nu ignorează greaua sarcină ce și-au asumat, și își dau perfect de buna seama cât este de aprigă lupta la care vor lua parte. Disputa va fi cum nu se poate mai înverșunată. Reprezentanții noștri au adversari cari nu uită că românii i-au eclipsat mai puțin acum doi ani și complect anul trecut. La Engelberg lupta va fi mult mai aprigă decât la Schreiberbau, unde superioritatea românilor a contribuit la demoralizarea celorlalți concurenți Participă 14 națiuni. Plaiurile localității Engelberg sunt zilnic străbătute de bobeuri grăbiți. Fiecare echipaj caută să sosească la start cu un minut mai devreme, spre a avea siguranța că performanțele reușite la antrenament, nu vor fi cunoscute de adversari. Și, în luptă și-au înscris numele, nici mai mult nici mai puțin de 18 bob-uri, reprezentând 14 națiuni. Cifrele sunt destul de concludente spre a nu mai fi nevoe să insistăm asupra importanței competițiunii. Reprezentanții României Culorile românești vor fi purtate de două echipaje: locot. A- Papană va avea de coechipier pe căp. Hubert, în tovărășia căruia a cucerit, anul trecut, campionatul mondial, iar ing. Alexandru Frim va face echipa cu Zână sau, în căzui când această formație nu va da satisfacție la antrenamentul de astăzi, căp. Emil Anghelescu, cel de al doilea clasat în campionatele mondiale de la Garmisch Partenkirchen va primi sarcina, împreună cu un coechipier al său, să formeze a doua echipă reprezentativă a României. Șansele românilor . . . . , . . . ,* ttr ,v. sunt mari, datorită prezenței start a campionilor mondiali Papalană și Hubert. Dacă, ghinionul nu se va juca o festă, nu vedem ce ar putea împiedica pe acești vajnici apărători ai intereselor noastre, să reediteze isprava de anul trecut’■ : Jenny Burtiifrescu LOCOT. AL. PAPANA 0 nouă victorie a C.A.O.ului în Franța ri 1 ■ [UNK]im l TATILE, 1. — Azi a jucat în localitate C. A. O contra S. C. Lyon. După un match în care au condus tot timpul, orădenii au învins cu 7—2. La pauză rezultatul era 1—0 pentru C. A. O.. Victoria echipei românești a produs o foarte bună impresie. Vineri 2 Februarie 1514 Prima reuniune de box . După o pauză, care părea să nu mai aibă sfârșit, boxul profesionist își reclamă — din nou — dreptul la viață. In ceea ce ne privește, salutăm cu bucurie inaugurarea sezonului de box profesionist, cu atât mai mult cu cât beneficiul primei reuniuni este destinat măririi fondului, instituit de federație, pentru trimiterea unei echipe de boxeuri amatori la Budapesta, ca să participe la campionatul Europei, care va avea loc în capitala Ungariei între 5 și 15 Aprilie. Nu am vrea însă, ca încercarea pe care o face gruparea «Tirul», Duminecă, la sala Gib, să fie izolată. Fiindcă lucrul acesta ar micșora într’o oarecare măsură gestul conducătorilor acestei asociațiuni sportive. Dacă și-a luat asupra sa, sarcina, de a reda viață boxului profesionist să meargă până la capăt, fără șovăire. 1 Mai ales la prețurile de acuma!.» VEDETA Programul reuniune de Duminică conține toate elementele unui frâne succes, începând cu material vedetă și sfârșind cu preliminarele toate întâlnirile sunt bine echilibrate, de natură să suscite un v în interes. • Este departe dar de a fi surprinzătoare, curiozitatea stârnită de această reuniune și afluența cari își rețin din vreme locuri celor, la librăria «Alcalay». Bineînțeles însă, că reintrarea lui Mielu Coculescu constitue atracția cea mai mare a reuniunii. Campionul nostru național este— ori ce s’ar spune — unul din cei mai populari boxeuri. Stilul său, corectitudinea sa in ring, spectaculozitatea boxului său și mai presus de toate valoarea sa pugilistică, i-au câștigat o netăgăduită notorietate în lumea sportivilor noștri: întâlnirea sa cu ungurul Al. Sándor, fost campion amator al Europei, ne va da ocazia să controlăm forma sa actuală și să apreciem posibilitățile sale față de un om, care a reușit să termine la egalitate — la Paris — cu campionul Franței, Dewancker. (Continuarea în pag. 11-a) internațională anului al. SÁNDOR Ungur. — Fost campion amator al Europei Diiii hi Irai un «■ [UNK] [UNK] [UNK] mmm» — Contestația d-lui Chirceanu a fost admisă. O comisie districtuală interimară. Nouă alegeri la 4 Martie — , In ședința de Luni seara a ligii de Sud s’a luat în discuție contestația d-lui C. Chiriceanu, reprezentantul Sportului Studențesc, împotriva modului cum s’au desfășurat alegerile districtului București, în toamna trecută. Comitetul ligii, recunoscând justețea contestației, a admis-o, a dizolvat districtul și a hotărât noul alegeri districtuale. Iată acum, amănunțit, substratul acestei afaceri. O mica eroare». In toamnă, când au avut loc alegerile, d. Chiriceanu care deținea un important număr de mandate și intenționa să sprijine o listă proprie, s’a prezentat în adunare la ora 10 dimineața, supunând adunării această nouă listă de candidaturi. Biroul adunării, în speță de căpitan Dumitrescu, a arătat d-lui Chiriceanu că nu se poate depune nici o listă, deoarece adunarea a fost convocată pentru ora 9. La 10 era deci prea târziu. i D. Chiriceanu a primit vestea resemnat și s’a retras din ședință. , Ulterior, a aflat însă »» t fapt senzațional. Adunarea fusese într’adevăr convocată pentru ora 9. Dar pentru 9 seara... D. Chiriceanu, cum e și natural, a contestat alegerile. Contestația nu s'a putut judeca decât acum, când s’a constituit liga de Sud. O comisie interimară Liga a constatat veracitatea contestației și a hotărât anularea alegerilor din toamnă, fixând noile alegeri pentru ziua de 4 Martie. Până la această dată, lucrările districtului vor fi girate de o comisie interimară formată din d-nii : Căp. C. Dumitrescu, Paul Bandi și Al. Mavrescu.