Gazeta Sporturilor, septembrie 1939 (nr. 3230-3259)
1939-09-01 / nr. 3230
MVniA -AMOL XVI. _ Wo, 3230 \ ABONAMENTE: Pe un an................... LEI 1000 . Pe șase luni ^ sr » nstituțiuni, Cluburi și JProprie.áp^» ^PUBLICITATEj^^j^S^F | Direcția ..... 3.26.60 TELEFON l Administrația : . 3.26.60 . . . 3.26.69 Se pregătește Balcaniada de ciclism D-NA GENERALI GABRIEL MARINESC!! $1 VICTOR DOMBROWSKI AU VIZITAT VELODROMUL DIN ȘOSEAUA OLTENIȚEI Oaspeții au fost primiți de d. Vasile Canarache Alături de marile evenimente sportive care preocupă actualmente, unul din cele mai importante dacă nu chiar cel mai de seamă il constituie prima Balcaniadă de Ciclism. Pătrunși de dorința unei organizări cât mai perfecte și a unei prezentări ireproșabilă față de străinii ce ne vor vizita cu aceată ocazie, cei cari cu drept cuvânt pot fi numiți părinții Sportului românesc acordă un larg și neprecupețit sprijin Federației de Ciclism. VIZITA OFICIALITĂȚII Astfel în cursul după amiezii de ori domnul ministru Gabriel Marinescu, președintele F. H. F. R.-ului și președinte de onoare al Federației de Ciclism însoțit de d-nii: George Plagino președintele U. F. S. R.-ului, general Victor Dombrowski primarul Municipiului București, Neagu Boerescu directorul general al U. F. S. R.-ului, Mihail Savu vicepreședinte al U. F. S. R.-ului, au vizitat șantierul lucrărilor ce sunt tncurs pe Velodromul «Marele Voevod Mihai» din șos. Olteniței-Din partea Federației de Ciclism se aflau de față d-nii: Vasile Canarache președintele Federației de Ciclism, Cornel Marinescu prședintele comisiei sportive a F. R. C.-ului Aurel Lascu secretarul general al F. R. C.-ului și actualul diriguitor al lucrărilor de pe velodrom, Cornel Țurcaș și C. Nicolau D. ministru Gabriel Marinescu secondat de însoțitorii domniei sale a cercetat cu amănunțime lucrările ce se fac, cerând lămuriri și dând apoi directive pentru o cât mai chibzuită amenajare a velodromului, intreținându-se în acest scop cum Vasile Canarache căruia i-a promis tot sprijinul necesar pentru promovarea într’o măsură cât mai largă a ciclismului. După ce d. Vasile Canarache a expus planul lucrărilor cât și proectele ce le are Federația pentru organizare cât mai strălucită a Balcaniadei de Ciclism, d. general Vic(Continuare în pasfina II) D Vasile Canarache, președintele F. R. C. dă explicații d-lui general Gabriel Marinescu. In stânga d. George Plagino, președintele UFSR, iar în dreapta d. Neagu Boerescu, directorul general al U. F. S. R. Lucrările de amenajare a pistei Ce șanse avem la Balcaniada ciclistă? Șanse mari ne spune valorosul VIRGIL MORMOCEA «Cursa Dobrogei» — cea mai grea probă din mișcarea ciclistă românească — s’a consumat recent. Rezultatele se cunosc după relatările gazetelor. Deasemeni s-au aflat și peripețiile cursei ce s'a alergat pe un drum lung și prost și pe vreme de ploae. In alte articole am comentat și noi proba care a adunat la start elita pedalei românești. Cu acest prilejt arătam că cei cari au terminat proba — ca să nu mai vorbim de învingători — merită calificativul de «eroi» și pe drept cuvânt alergătorii au dat dovadă de mult eroism, luptând tenace cu intemperiile naturei și șoseaua aproape impracticabilă. După cursă am căutat să stăm de vorbă cu mai mulți cicliști de frunte, ale căror păreri totdeauna sunt luate în seamă, ele reprezentând fidel punctul de vedere al specialiștilor consacrați. UN INTERVIEW CU BRAVUL CICLIST BRAILEAN VIRGIL MORMOCEA Printre cei cu cari am discutat a fost și Virgil Mormocea. Bravul cursier brăilean a făcut de drept cuvânt o cursă magistrală și dacă n’ar fi avut ghinionul să sufere criza de lumbago în apropiere de punctul final, cu siguranță că nu scăpa primul loc din mână. In a n C16 fără de aceasta — și cuvintele de specialitate sunt mărturie — Mormocea a înregistrat cu stoicism pene după pene, cari l-au handicapat enorm, demoralizându-l. Totuși, valorosul rutier brăilean nu s’a dat bătut și c’o energie pilduitoare s’a suit din nou pe bicicletă și scrâșnind din dinți de durere, a izbutit să ajungă pe bucureșteni, terminând impresionant în locul al treilea. După masa de seară am stat prietenește de vorbă cu el. Deși puțin obosit Virgil n’a refuzat să facă declarații pentru «Gazeta Sporturilor» și cititorii ei, — cari l-au prețuit totdeauna și cu atât mai mult după «Cursa Dobrogei» în care a luptat cu ultimă energie pentru prestigiul C. C. B.-ului și onoarea sportului brăilean. La întrebarea: cum ți s’a părut cursa? Virgil ne-a răspuns prompt: «A fost cea mai grea din cariera mea de ciclist. De la început mi-am dat seama că șoseaua este imposi(Continuare în naamall-a) ABRUUATTI Challengerul lui LUCIAN POPESCU sosește azi în Capitală — Reportagiul în pag. 6-a _ Tribunele metalice care se amenajează la Velodrom Víűer'i I Septembrie 1939 DIRECTOR: AL. MUNTEANU . * ■«.Ș țja * NjajiL Proprietatea : Stalm SPORTURILOR S. A public. Tribunalul 11 fov com. sub No. 282/1933 BIUROURILE: Strada Anghel Saligny No. 2 București „Ionică cel istejic povestește, povestește... Se întorc cocorii... A sosit și Bogdan! „M’am născut fără noroC; când am dat nas ca norocul, m’au ajuns războaiele...” ȘI DE DATA ACEASTA, AVENTURA A AVUT ACELAȘI SFÂRȘIT: BOGDAN S’A REÎNTORS IN CAPITALA. ADICA AȘA CUM SE AȘTEPTA TOATA LUMEA... NEANUNTAT, IONICA FUGARUL. A POPOSIT DIN NOU IN BUCUREȘTI ȘI ERI DUPĂ AMIAZA, PUTEA FI VĂZUT PE O STRADA CENTRALA UNDE L-AM ÎNTÂLNIT ȘI NOI. Revederea n’a fost deloc emoționantă, în orice caz mai puțin decât acum un an sau doi. Tonică cel isteț» are motive temeinice să fie supărat. Nu este însă, și ne întâmpină având o mină dintre cele mai vesele. «DAR BINE IONICA, IȚI MAI Suntem informați că o primă examinare a lotului care va forma baza selecției a avut loc și Până Luni se va stabili în mod precis ce jucători intră in discuție. Din primul examen care sa făcut s’au reținut numele următorilor jucători: Pavlovici, David, Lengheriu, Sfera, Slivăț, Felecan, Vintilă, Demetrovici, Juhász, Lupa, Szanislo, Kerti, Covaci II, Pop IV, Ploeșteanu, Bodola, Baratki, Dobay, Ene, Per-Holdjra NU SE VA FORMA O ECHIPA DEFINITIVA In ce privește alcătuirea echipei, curentul este foarte puternic pentru formarea unui lot care să facă deplasarea, oficiali cari vor însoți echipa la Belgrad urmând să desemneze acolo pe adversarii iugoslavilor, împotriva acestui curent s-a formulat părerea că este neapărată nevoie ca echipa să fie formată la București iar formația definitivă să facă un antrenament la Timișoara unde terenul Electrica este ca și terenul din Belgrad. JUGOSLAVUA SCHIMBA ECHIPA CARE A JUCAT LA PRAGA Din tabăra iugoslavă a parvenit știrea că echipa care a jucat la ARDE DE GLUMA: ÎNTREBAM NOI? Fugarul din Obor, râde, râde cu hohote și ne răspunde prompt și* neașteptat: — «Dar ce să fac Domnule, să mă omor? M’am născut fără noroc și... pace. Am eșuat în prima tentativă, la fel în cea de-a doua și acum, când am dat nas cu norocul, m’au ajuns războaiele. Dar, să nu credeți că n’am găsit angajament. Am fost încercat la St. Ettienne, am dat satisfacție, am ju cat, și, am dat de asemenea satisfacție. Clubul francez nu avea extremă stângă și angajamentul pe loc. Unul Praga nu va fi menținută. Va suferi modificări. Un cunoscător al situației de la Belgrad crede că archipa Iugoslaviei va cuprinde o seamă de vedete ale footballului croat, deoarece raporturile dintre footballiștii croați și sârbi vor reintra în normal. Cu alte cuvinte Iugoslavia pregătește o echipă extrem de redutabilă, de probă pe trei luni. Dar când ai ghinioni IONICA ERA SA FIE ÎNROLAT Iată războiull — «Serios, așa de grave s lucrurile, pe acolo» — «Da, și n’a lipsit mult să mă ’nioleze și pe mine. Cred c’ar fi fost de-ajuns să mai stau două zile, pentru ca să-, vă pot trimite salutări, de pe nu știu care fronti’. In Franța, campionatul a fost suspendat și, footballul a fost trecut pe ultimul plan. — «In orice caz, Ionică, întrerupem noi, F. O. Rapid te va primi cu bucurie înapoi căci are nevoie de tine! Când a auzit de F. O. Rapid, Ionică s’a întristat pe loc. — «Am luat o hotărîre și, de data aceasta irevocabilă, nu mai joc în nici un caz la Rapid. Motivul cred că este inutil să vi-l mai explic. Vom căuta o altă grupare. Dacă vom găsi, foarte bine. Dacă nu prefer să joc la o grupare districtuală — «Ști ce-am auzit eu Bogdanei Că vei reveni la Unirea Trioolor. — Dar grozavi mai sunteți dv. gazetarii, domnule. Toate le aflați. In orice caz, nu este încă nimic sigur, și Bogdan, ne roagă să-l scuzăm, căci este grăbit Abea a venit și are de vizitat ... doar atâția prietenii 1 ■ Rep. Pentru material cu Jugoslavia 20 JUCĂTORI AU FOST REȚINUȚI PENTRU ECHIPA ROMÂNIEI Jugoslavii vor prea «Luni seara selecție pentru matchul cu Iugoslavia» iată ce s'a hotărât la F. R. F. A. Intr’adevăr, Luni e ultimul moment în care poate fi formată echipa națională în vederea matchului de la Belgrad. JK.j BOGDAN Scrisoare din Varșovia Polonia-Ungaria s'a jucat cadru de prietenie VARȘOVIA, 27. — E foarte probabil că această corespondență va ajunge târziu în București. Lucrul va fi lesne înțeles de cititori, căci în situația actuală care domnește în Polonia nu mai poate fi asigurată o cale rapidă pentru corespondență. Din aceiași pricină am întârziat și relatarea telefonică a matchului Ungaria — Polonia, care a avut loc Duminică aci și care — după cum au aflat și uitat probabil, sa terminat cu victoria echipei naționale poloneze, care va întâlni chiar în cursul acestui an, formația națională a României. Nu voiu mai insista mult asupra detaliilor tehnice care interesiează partida. O victorie, privită de un polonez, așa cum e semnatarul acestor rânduri, va fi totdeauna primită și redată cu entuziasm. Bănuesc că un confrate român ar avea aceiași impresie asupra unui succes românesc. Căutând însă să rămânem pe linia obiectivă, acum la multe ore după încheerea matchului, trebuie să arătăim că matchul a fost ceva mai mult decât o simplă partidă de football. In cercurile mari poloneze, adicu în sferele din afara sportului, unde situația politică e privită cu încordare, evenimentele cele mai mici influențează barometrul sufletesc Astfel, în momentul când Ungaria a făcut publică intenția de a rămâne neutră în cazul unui conflict, gestul de prietenie al Budapestei a făcut o bună impresie asupra tuturor polonezilor. A fost parcă o satisfacție în aceste clipe de cumplită încordare. Se înțelege deci, că o manifestare publică, unde participă unguri și polonezi la câteva zile de declarația guvernului peatan, a avut imediat adeziunea maaselor. De obiceiu, o echipa străină este bine primită aci. Ospitalitatea poloneză este tot atât de reputată ca și cea a românilor, dar când oamenii își mai dau stăruință ca primirea unor străini să fie caldă și când guvernul de aci mai adaugă câteva cuvinte bune Federației de specialitate se va înțelege că eforturile vor fi înzecite. 1 Ungurii au fost plăcut surprinși de la gară, de modul cum au fost primiți. Aduși cu un vagon special, primiți cu muzică, steaguri cu culorile naționale și discursuri de înfrățire, transportați cu mașini la un hotel mare și ovaționați peste (Continuarea în pttțs, 3-a) INTERVIEWURILE „GAZETEI SPORTURILOR” CU A AJUNS CAMPION DE TENNIS UN BilletT DE NINCI Impresionanta carieră a lui Constantin Tănasescu „Jucătorul No. 1 al României” Constantin Tănăsescu este desigur cel mai bun produs al tenisului românesc. De mult un jucător român, n’a reușit până acum să dețină cu atâta autoritate, superioritatea în acest sport. Dar Tănăsescu nu s’a mulțumit cu titlul de campion al României, ci s’a dus la străinătăți, unde a cules multe succese de picioare din Europa și în afară de aceasta calități atât de atletice. Nefiind prea înalt și nepărând prea puternic, avem toate drepturile să constatăm cele de mai sus. Totuși din primul moment ce apare izbitor este voința ce i se poate ceti chiar în ochi. Desigur că fără această nestrămutată voință, campionul nostru n’ar fi putut niciodată ajunge la situația în care a ajuns astăzi în tennisul oricât talent și avea românesc. Căci cineva, fără o muncă istovitoare și fără dârzenia caracteristică jucătorilor de tennis (tennis-manii adevărați trebue să se destindă la extrem pentru a putea lua anumite mingi în timpul matchurilor) nu poate niciodată ajunge la situația care o deține acest jucător. S-a născut în anul 1912. Are deci vârsta de 27 ani. Este fiu de agricultor. Pe tatăl său îl cheamă Niculaie. Chiar din frageda copilărie, îi plăcea să privească manifestațiunile sportive PRIMUL CONTACT CU TENNISUL La prima vedere campionul nostru nici nu pare că poate fi acel jucător care deține cel mai bun joc activă la jocuri mă hotărîi să... culeg mingile. Fiind din ce în ce mai îndrăgostit de acest sport, însă neavând mijloacele necesare pentru a-l practica,cf... acest sport a aparținut întotdeauna clasei aristocratice) început în timpul orelor libere să lovesc mingea cu racheta. In Galați, în orașul acesta se petreceau aceste prime eșiri sportive ale mele, era și pe atunci excelentul, temnisman Hic Ivan care a reușit să câștige 1n ani consecutivi tul național profesionist, campion al Acestuia, îi datorez primele noțiuni și chiar primele mele progrese. Deși nu aveam decât vârsta de 12 ani progresam văzând cu ochii și reușisem după scurt timp să devin unul din îmi plăcea foarte mult să privesc matchurile de tennis — ne-a spus campionul — și neputând lua parte (Continuarea *M Ptug. Q-a) C. TĂNĂSESCU