Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-05-05 / nr. 36
daelesta eve du ave ori, adeea :. Mezopghea si Sambata, Edie a odata reser, temana, adesa: Mercurea. Pretiu loru = estrigto În ap 40 orre dinpetate a,, 54. m„e. intariru “Moparchiei, Na 26. i Pentru, tieri straine 7i. pe 1 sem., si 14 f. Se prenumera g., cum si la toti cunoscuti nostri DD. corespondinti. Pentru seghie „fetita”” se ceru 4 cr. m. e pe anulu intregu la tote peste s. ruu; Frid. Noghen revisoru, de perceptoru in sprof. cl. L. in Braza; Wolf de controloru acolo; Carl Knopf de regierzoga la subu din Branu dl. P.; Joseph Bacht de perceptoru la subof. el. S. Almâs-Mez6; Nicolai Popa, subst. tricesim., de perceptoru la sub. oficiu el. P. in Belboru; Carl Hoffmann, subst. revisoru de marte, sariu oficiului mare de vama e. g. dl. IV. in Brasiovu; Ferdia; et, casieriu la sassa adunatore din s. r. oficiu mare de sonti ghilipel. E în Sinsi. kile, in 6. Maiu 1856. lin r Partea oficiosa. Maiestatea Sa c. r. apostolica si Mai. La Imparatdaa. au.ljmpzosi ud se stramuta cu loepinita peste vera la Baxenbunge in G. alese, curgatorii Maiestatea Sa Imperatulu s. g. apostolisp cu: rescriptui, dia. 4. e. a binecoita pe. Fratia sinie Solorede, solu, straordinariu si ministru. plenipotentu la S. Scaunu in Voșa, or. povesticein. intimu, si camerariu, alu. denumi de: solu ogdinagin alu Imaltimei jegla, curtea rulj din Coma. Maiestatea Sa s. r. apostolica, en resolutiune, din. 28, Aprilie, a. s. a, binexvoitu, pe, judecatoriulu de pretura, provinciala, iacobu - cavatega de Mieșnți alu, denumi sonvillegia gprecțiala și pe, secretari, iar Cițu, gubernialu Carl Sehjare de judecatori provincialu, la gubernia din, Bucovina. Miniaterialu de Ananție.a arealocatu „ linestognla înannte Vinsenz Carseg, la propria sa cerere, de la Mures-Ostorheiu la Sibiiu in aceeasi calitate, si pe secretariulu, digestiprei înantiare provinciale a Ardealului Henricu Vaidenfăost la denumitu digestogi financiaru cercuariu in Mures - Ostorheiu, cu care rosta se afla impreunatu si titlulu si sa gaste gala de consiliariu finantiariu, Miniestalu de dreptate in spatiele rege cu s. g. ministru de finantie, pe fostulu jude, setatianu si magistru montanu in Abrudu, Ioane Boeriu, si pe presiedintele magistratului de acum, tota de acolo, losifu de Vancea, ia denumita de asessoti instrugii in montanistica la senatulu judeciului montanisticu in Alba-Iulia, mai incolo pe magistru de posta si membru magistratualu in Abrudu, Carolu de Arco si de suplinitoriu alu lega. Sibiu, în 29. Aprilie 1856. Dela s. g. curte apelativa transilvana. prin " In teritoriulu directiunei s. r. finantiare a Ardealului au urmatu acestea denumiri : Anton Gaudi, subst. tricesimatoru (vamesiu) s'a denumitu de controloru la s. g. oficiu mare de vama sia s. P. din Timisianu de josu; Carl Czillich, subst. tricesimatoru de perceptoru la oficiulu imare s. r. el. ȘI. din Turnu roșiu; Jacobu Zaitler, oficialu provis., de controloru la of. s. r. el. Ș. in Turnu rosiu; Johann Gyerty, subst. tricesimatoru, de perceptoru la oficialu mare el. IV. in Braun; Ludovicu Hornung, subst. controloru, de controloru aceleași; Gustavu Tsukli subst. tricesimatoru de perceptoru of. slas IV. c. r. din Ustuzu; Robert Plecker, subst. tricesimatoru, de controloru la of. mare cf. cf. IV. în Usturu; Loapo Banciu, subst. tricesimatoru, de la of. mare ef. V. in Vulcanu; Georgiu Signorino, subst. tricesimatoru, de sontgologi asoleari; Fridericu Bachmayer, practicantu de perceptoru la of. mare cl. V. in passulu Csik-Gyimes; Daniel Thell, subst. tricesim., de controloru aceleasi; Johann la Borda, contr. provis., de regierzori cl. I. in Buzeu la subof. de vame; Moise FEusdee, subst. principalu post. de afisare de controloru totu aceleasi; Carl Strobel, prog. tricesim., de perceptoru la subof. s. g. in Sam. Kaplanezai de controloru totu acleasi; Nicolau Vonc de perceptorul la subof. in Stantin; Carl Plecker, subst. contr. vamalu, de controloru la surei. el. |. din Siantiu; Stefanp Sandoru, de perceptoru la subdl. ci. Î. în Dusiu; Anton Wolf, subst. tricesimatoru, de controloru aso 1556. Partea Neoficiosa. Tractatulu suplementariu, pe langa tractatulu de Parisu. Lordulu Clarendon a pusu inca in 3. Maiu pe masa lordiloruses E. casa de susu unu tractata, care se vneneie intre suveranii Marei rune, Eganeia si Austria pentru spstienerea nedependintiii impedejriului turcescu si spre apararea si respingerea a orce invasiune, se'njuriniep. Noi asteptaramu, o alta publicare a acestui tactatu, inse, insemnatatea lui e cu multu mai mare, decatu sei mai putemu amana, rublicarea. Cuprinsulu lui e apela: „Maiestatiie Sale, regina Britaniei, M. Sa Imperatulu Austriei si M. Sa Imp. Francesiloru - impletiti de dorinti” a de a regula intre sine solasgagea comuna, pe care o ar sasina verce ruptura a conditiuniloru pacei parisiene din partele si au denumitu spre scopulu acesta plenipotenti scl. carii dupa intre sinimbagiea plenipotentieloru loru siu dupa aflarea cu calu a acelorasi au incheiatu urmatorii articoli : Art. 1. Inaltele parti contragatore garanteza in particularu si solidaru, laolalta, nederendintia si neatacarea imperiului otomanu, care Sau amintitu in tractatulu de Parisu incheiatu nr. 30. Martiu 1856. Art. 2. Veghe vetamare a determinatiuniloru tractatului numitu se va considera de catra suptscrisele puteri ale tractatului acestuia de casus belli (casu de resboiu). Ele se voru intielege cu inalta Porta despre mesurile, ce voru fi de lipsa si de locu voru si delige intre sine aplicarea (intrebuinttarea) puteriloru sale armate pe uscatu si pe mare. Art. 3.Penctatulu de facia se va ratifica, si ratificatiunile lui voru trebui se se intreschimbe in 14 dile, scu fiindu prin rotintia inca si mai curundu in Parisu. Asia s'a incheietu in Parisu in 15. Aprile 1856. (Subscr.) Paiife atimite tractatului acestuia s'au intreschimbatu in 29. Apr. 1856 in Raghisa.” Puterea si taghia ideei de pace. si fenomenulu celu neauditu in istoria, cum ca resboiulu nu viseaza ci numai se intrerumpe, cace scopurile opuse tienu pe ambele parti sambatatoge in elementele loru. — Articulii tractatului acestuia inca arata, spunea gubernele Egansiei, Austriei si M. Britanie, precum si poporele loru suntu deplinu patrunse, cum ea h Rusia si dupa incheierea tractatului de acum sta facia cu Pârta totu pe piciorulu vechiu, Rusia s'a feritu a da de chiaratiune scap a lasa se se amintesca vreo legaminte, spunea resboiulu ei in contra Portei va fi privita de casus belli intre Rusia si puterile contragatore. 'Tractatulu de Parisu e bunu garantu, ca Rusia suptu protestulu Stămi a christianismului si in nunnfele crestiniloru din Tagsia, nu va mai ataca pe Porta, dar' din alte cause intrenationale totu rote nasse resboiu intre acestea doue state, si impregiurarea, ca crescinii din i „-