Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-10-28 / nr. 85
» A M7. Să. Brasiotu, Gazeta ese de doe ori, adesa: Megvurea ai Sambata, CEde'a odatare sertemana, adeca: Mercurea. Pretiusoru eate pe 1 anu 10 f., pe diumetate 5 f. m. c. iula intru Monarchiei. a. 56. teghi straine 7 f. pe 1 sem., si pe anulu intregu c. g., cum si la toti cunoscuti nostri DD.soghearondinti. Pentru seghie „retitț” se ceru 4 cr. m. e 14 f. Se prenumera la tote peste Pentru Monarchia Austriaca. Pariea oficiosa. Esmisulu ministeriului c. r. de culturi învățamântu din 20. Septembre 1856*), pentru Ungaria, Boisodina Sărbească și Bănatulu Temeșianu, Croația și Slavonia, prin care se orânduește înființarea foșiiloru de școală pre la școalele populare catolice, gr. neunite mi israelitene din aceste țeri de coroană. Spre asigurarea întocmiriloru din afară, cu deosebire a dotațiiloru la școalele populare catolice, greco -neunite și israelitene în Ungaria, Voivodina Sărbească și Bănatulu Temișianu, apoi în Croația și Slavonia ce hotărescu urșă . 1. Despre fieștecare din susu pomenitele școale populare, ce se află în ființă, are a se face unu instrumentu, în care să se arate cele mai esențiale reporturi din afară, cu deosebire însă dotațiile școalei și ale personalului învățătoriloru, mi au6era ce va numi faște de școală. Aceeaș ape cs ce întămple mi au acele școale de căpetenie mi aa cele reale de josu împreunate cu acestea (școale elementare mai nalte), unde învățătorii „pui tragu plățile fiese din fonduri publice, fundații sau case comunale. Ș 2. Fașiile de școală ale școaleloru populare catolice, sunt a se face după formulariele cuprinzătoare aci în aclusu. După forma acestora are locuuiința (despărțemăntu de locouință) a proiecta și a prescrie formularele pentru fastele școaleloru populare gr. n. și israelitene cu privire la relațiile abătătoare ale acestoru școale. Ș 3. Luarea fașiiloru de școală ape să se întămple sub întrevenirea pretureloru și a inspectoriloru școleloru cerculare, cu chiemarea de față a tuturoru celoru ce se împărtășescu la școală, anumitu cu conchiemarea parohiloru și a învățătoriloru locali, a presidențiloru comuneloru școlare (juzii și jurații), a inspectorului mironescu localu și a acelora, capii din deosebite titluri suntu deoblegați a axăropinge pentru școală. Unde se află vreunu patronu de școală, să se poatească și aecesta, sau plenipotențiariulu acestuia legiuitu aa această pertractare oficiosă. De n'ar putea sta de față inspectorulu școaleloru cerculare pentru vreo pedecă deosebită, ape ai ce înpovărtăși foaia de școlă ue sau luatu, care a o ecsamina ui o subscrie suplinitoriu. § 4. La eespectarea fosteloru de școală sunt a se urma strânsu arătările în formularele alăturate. Unele rubrice, care la vreo școală nu mai putea aplica, să rămăne goale, precum și aceea, ce nu sau pututu lua la rubricele deschise, după împregiurări să se pună la loculu cuviincosu. Pricină la aceia se poate da cu deosebire la școalele acelea, unde p. e. nu este împreunatu cu servițiulu de școală nici unu servițiu de alăturea, unde poate că servițiulu de școală se prevede de cătră „parohulu localu, unde învățătoriulu locuește în casa ca proprie, ori învățătura ce săvărșește excurrendo ș. a. § 5. la școalele acelea, aa care se află doi sau mai toarele învățători așezați, ci ce apare într'una și aceeași venitulu fiecăruia învățătoriu deosebitu, ce se înțelege 6. Preturele au să îngrijească despre aceea, ca mai g toate facsele unei școale, întemeieseze acelea ne protopulsitățiiloru canonice, contracte de școală, instruminte ndație, pe protocoale de întemeierea școaleloru și pe prima însemnare a documenteloru și titluriloru relative, ce cu de fundamentu, și să se asigureze acelea prin subtru epsemplare originale întocmai sunătore ne hărtie neumși acestea, prevăzute cu documentele mai vechi și cu proerctăriloru mai noue, să se așternă de cătră leau întăritu mai întăiu și din parte și, pre calea prefecturiloru, care după cerință are mai întăiu să mijlocescă îndreptarea sau întregirea pertractărei, la deregătoria de contabilitate de statu spre adiustare. Aceasta ape ci așternă adulu, după ce a ecsaminatu fașia și a adiustatu, la locouiință, care cercetă adulu, rânduește după împregiurări cercetări suplinitore mi ne temeiulu acestora readiustarea fasteloru de școală, unu eceemplaru dela fașiile de școlă întocmite pu chipulu acesta îlu reținea pentru cine, unulu îlu trimite deregătoriei de contabilitate de statu, spre întrebuințarea oficioasă, și celelalte două le trimite preturei spre a le da îndărăptu școalei și comunei școlare. Ecsemplarele hotărâte pentru școale au a le îngriji inspectorii școaleloru cerculare în arhivele loru, eară învățătoriloru de școală au a se da după acelea copii inctimate oficiosu. § 8. Fașiile de școală întocmite după instrucția aceasta au a se lua preste totu de îndreptariu, și li se dă loru cu privire la împortarea prestațiiloru oprite sau reetante aceași putere, care se cuvine după lege altoru documente de feliulu acesta. § 9. Schimbări neînsemnate, care se întâmplă cu vreme în venituru de școală sau într'alte reporturi ale vreunei școale, ce voru însemna în fașiile achsorare pu chipu de adausu. Asemenea adause însă încă voru trebui a se întări în privința adevărului loru din partea pretureloru. Deacă din protivă ar veni înainte în vre o comună școlară schimbări de acele, care ar trage după sine vreo strămutare esențială a referințeloru școalei, precum aceasta se întămplă pe la mărimea școalei prin adaogerea claselor nouă, atunci să se întocmească o fâșie de școală nouă pe temeiulucelei de mai nainte în chipulu orânduitu mai susu. Acesta ape să ce îngămple și la casuri, decă cap descoperi pe adevărulu unei fașii de școală, care se află. Învățătorii de școală nu potu nici odată întocmi din puterea loru fașii de școală nouă, și parohii locali precum și inspectorii școaleloru cerculare asfeliu de fasii netrebnice nu le potu subscrie. § 10. Luarea fasiiloru de școală preia școalele populare, ue ce află, să slujească totuodată de îndemnu, ca acecrea să ce aducă la o crape orânduită sine din toate părțile, anumitu să CE reguleze învățătura și să se îmbunătățească dotățiile școleloru aflătoare în măsură cuviincosă. În privința acesta din urmă au deregătoriele a îngriji, Ka pentru a vezi bucata HILII, a folei legiloru imperiale, emisă în 8. Oct. 1856, Nr. 144,