Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)
1858-01-02 / nr. 1
27 9 Nr. 4. frasiovu, Sazeta ese de dâe ori pe vertemana, adesa: Mercurea si Sambata, Edea candu se va pute. - Pretiusu loru este pe 1 anu 10 f.; pe diumetate a 5 f. m. c. inla intrulu Monarchiei. Fi s. 00 f . N Pentru tieri straine 7f. pe 1 sem.,si pe anulu intregu 14 f. Sergeapsega la tote pestele s.g., cum sila toti cu noscutii nostri DD, corespondinti. Rentru serie „retita” se TRANSSILVANIEI. ceru 4 er. m. 6 .- U i Monarchia Austriaca, Partea oficiosa. Mandatu catra armata. Atotapotintele au binevoitu a chiama din vidtta aceasta pe cetegandl in armatei mele celu mai batranu, pe ducele ei celu incununatu cu victorii, pe servitoriulu meu celu mai credintiosu, pe Campimaresi alulu conte Cadelăchi. Faima lui cea nemuritóre e obiectulu istoriei. Totusi pentru ca numele lui de erou se remana pastratu pentru totudeauna la armata mea, va ave regimentulu meu de husari alu cincile alu „purta pe asela de asinsolo pentru totudeuna. : ia, îi erbati otesse, si se imbrace tuta armata mea si si potei E > doliulu. Tote Peristile si vundeiteie m ale au se Maiestatea Sa e. g. apostolica a binevoitu a emite urmatoria scrisóre de mana catea generalu- maiorulu Teodoru conte Radetăchi. Amate sonte Cadetăchi! Mortea Domnului tata alu Diale, a plenului de gloria Samrimare si alu conte Cadetăchi, meimple de doliu aduncu. Primesce espresiunea impartasirei mele celei mai intime. Fia ca convingerea, cumea perderea eroului nemuritoriu o plangu eu, patria si armata, pe care au condus'o elu la vietorii si gloria, cu aceeasi durere, cu sare o plangi si Dia, sati alineza durerea, Dia care in repausatulu plangi pe iubitulu parinte. Va fi a mea grigiaa onora amintirea marelui barbatu intr'unu moda demna, si in aducere aminte de meritele lui pentru mine, casa mea si patria a o stgarpie la posteritate prin unu monumentu duratoriu. Viena, in 5. ianuariu 1858. FRANZ JOSEFU m. p. mi ca“ vienta promise. intr'ant nimeru, ca si ea va „siri despre literatura nostra, vi ii mimerii viitori va fi ine sia dela Alexandri „Matioga, Floriora“ seap, Zina mantiioea,” traduse asemene de Dn. Aces, carele cu ocasiune buna, va eda toate poesiele romane dela Alexandri, si dela altii, in limba magiara, si in o carte. E cuvinciosu, ca si on publicu alu nostru se fa atentu la aceasta. Nici noi nu amu remasu neiteresati de literatura magiara. Avemu si noi mai multe traductiuni din acesta limba, — ma tedemu cumea si in Tisga romanesca traduse Dn. Antinescu doue romane magiare ,,Proscrisulu dela Sevastorele” si „Janiciarii“ dupre D. M. Locai, pe carele interesandulu si scenele istoriei nóstre, scrise si pusa sub tipariu o novela istorica, sub titlu: „,Jordakhe, sau resboiulu libertatii romane. Asta trebue sa si facemu, ca nu numai in fatia se ne cunoscemu unulu pe altulu, ci se ne spnoassema si inima, si sufletulu. Daca noi nu ne-amu spnoasse, cine ne va cunosce? . Secululu acesta incepe a fi mai neghisiti, — caci ce e si mai bine de catu a locui frati impreuna. — Dumnedieu cu noi! Al. M. Marienese culesse dimpreuna cu mine, mei flacare si floru suptu timpulu. acesta, Viena, in 5. ianuariu 1858. fie dii In Mrulu 185 din 14. Augustu 1857 alu „Presei Muviate” unu literaturu magiaru, anume D. Carolu Ase, adresedia o epistola literaria eatra D. Mauritiu Locai faimosulu si neostenitulu literaru, si si ai da parerea, ca ar fi bine, ca pe lenga scrutarea literaturei simbeloga poporeloru culte, cari sunt departe de magiari, si dora unei nui cunoscu, — se cercetedhe si literatura poporeloru din patria, d. e. romana, serba, si altele, caci cu aseste au relatiuni mai de aprópe. Acesta adresare se vede a fi fostu bine, primita ai Da. Jókai si „Presa Magiara“ sprijinita, de zece în 19, Sept. Nr. 243 si in alti urmatori ai „Presei Magiare“ ai vedemui o forma de cinertatiune despre poesia si limba poporulu romanu, si hore si balade dela Alexandri traduse cu maulia acuratetia de D. S. 4- Apata simratia larga literatag a noastra, atata truda pe dinari, - si vointia pentru imragtasigea loga in foile. magiare, nesce in inim'a nostra adeverate simtieminte de - nosseghe, satga acesti atinsi ptegati magiari, asemene si Spre a deciara durerea cea adanca a armatei ce “carege”, Ipastan Vemelaz, carele a rasita la sumrata beietristicei 4 cratu, mandela misi insoio, ca în atate. obiete frumose. ip că din liet'a nosiga. d „Tendinti” a, de a impartasi despre literatura idei A săăsu tiena unu servitiu dumnedicescu de etiuri magiaru, intru atata, fă binevenita si on. redactiuni ali: pi să A EUtă FRANZ JOSEF nr. p. 3 I Partea Neoficiosa. PRANSSILVANIA. Pesta, 925. Decembre v. 1857. Domnule Redactoru ! Ama onore a ti face cunoscute impregiurarile urmatoare, si le rogu ale impartasi si on, publicu romanu. Pe landa natiunile Europei se deprindu cu causa evietiptiei romaniloru, pe atunci si literatii magiari, cearca limba si literatura romana, Romanulu, carui “i venira amana foile magiare, pote sa se bucure observandu ca compatriotii nostrii magiari, epnoasse limb'a si litegatag'a. si gheepnov si intia nostra se supulpara a ne Acesta intr'adeveru si merita atintia Brașovu. Întrarea pn anulu nou. „La mani!“ Cu această formulă Ce salută și își "pariat, anulu nou și npierinii buni mi cei fățari. Se răsună din gurile nevinovațiloru prunci cătră azi „at 20p8; și acesta este gratulăciunea cea mai Bine plăcută tiu. .. astădată iezi mi să petreci mi trătulăciunea neatră, căldurosă, JMN dură patriarescu și curată ca razele * pia nocip5, Deallă, mo și civilă în decursulu cerului ca vieța noastră cor, facă n ropășirii mamă ese din guri nevinovate,direptă pentru toți .. binele mi fericirea După această carăș cu întipă - de două Bucurtă - „La .. tu patria noast” 2 fiii zice ca veștinăâ fiene o însemnătate ertatu de a ne ochpa „p zileloru de față. — idealului pn a. noă e însoțită mai vărtosu Treau suverană pentru patria 4128 pr 2 d _. p.. E ]