Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)
1858-01-02 / nr. 1
2 4. n6orp5. voimu a zice: legea organisătore de judecătoriile urbariale, prin care proprietățile știloru domni de pământu prietagerarraniloru devinitivu stu adică pentru totudeauna, între Oradia, Cluju și Braizoru a făcutu în decurculu anului încetatu oreșcare pași îmbucurători, cheltuitu cu inginerii, cu comisiuri, călătorii și cercetări dealungulu proiectatei linii și este apoi preste totu cu prinsulu pepe în activitate mi precum se zice, cuvântulu aflămu, cum că 87 acționari număraseră epre gineru ajutătoru totu trase sunt a legea pentru seu să se facă trupu, oamenii să se păde aici socoteala speseloru făcute cu lus de 38.537 ap. 20 cr. mr. Din acea sumă s'au cunoscutulu Toldalaghi eară membrii din Ardealu baronulu Ioanu Bornemissa și consiliariulu de curte Dionisie Cosma. Inginerulu primariu este englezulu Bate, cumă însă nu sunt socotite alte spese mărunte, o plată ce regula conte de moșii ale fomoșiile care rămănu de proregulământulu păduriloru, cirile dela 1. Ianuariu n. ca mi pusu carele dorimu din sufletu ca, trunză în curându despre nemărginitulu folosu alu acelei legimi nelegiuirile ce înceteze dintr'o parte Ianuariu. Planulu înființării drumuA deta ee cunoaște între altele mi din acea împregiurare, cum că comitetulu soțietății acelui drumu a. ș. a. 37,734 ap. își 23 cr. acelu scopu o sum. c. Franciscu a cărui plată anuală 20,593 fr. m. de 3000 fr. s'ar plăti m. „Din ateleci Președintele c., inc. Asemenea ingineri nu se potu vătera că nu li teneala. Cic-Somidlio. D. episcopulu 58,175 Ianuariu. Planulu Din colecta pornită 1. 29 cr. m. c. mi 4 galbini. înființării gimnasiu mare pentru locuitorii căcui din părțile Cicului face propășiri relative forte plăcute. de Preste aceasta mai multe comune din pregiuru s'au îndatoratu a contribui cu o parte însemnătoare de materialii. În timpulu din urmă contribuiră încurte 1000 sp. m. c.; abatele Stefanu Chedveș, parohulu din Cluju 2000 op. m. c. În adevăru într'o țeră de popoară și confesiuni felurite colectele pentru scopuri comune școlastice și relegiose sunt poate celu mai siguru mijlocu de înaintare, și ecsemplele de toate zilele nentărescu în acestă opiniune. Trei-Scaune. Lăcuimea din Trei-Scaune - ce înțelege fruntea locuitorilor s - a întreprinsu nu numai formarea unei soțietăți agronomice, ci în două adunări ținute la Letsauna și Bapxeri au hotărătu și commassarea moșioareloru. UNGARIA. Maiestatea Sa c. r. apostolică a binevoitu a aproba unu împrumutu de 15 milioane pentru soțietatea regulării Tissei, dănduse garanție deajunea din partea statului pentru incepeceae capitalului. Regularea Tissei va fi de mare aperare locuitorilor și în contra înfricoșateloru revărsări de apă, care făcură în anii trecuți arătă daună în averi și vieți de omu. Negoțulu, plutirea începăndu dela întrarea Someșeloru în Tissa voru afla o avântare mare, imi voru înrăuri și asuapa unui cornu din Țeara noastră. AUSTRIA. Viena. Repăusatului, mareșalu conte Padețchi va sosi pe calea de feru pn 17. În curtea trenului, unde îlu așteaptă auctorități și miliție dolioasă cu pe întimpinare. Trupulu lui să va espune în beserica catedrală a Săntului Ștefanu, unde se va ținea ceremonia binecuvântării lui. În testamentu își arătă repăusatulu dorința a fi astruată lăngă gen. Wimpfen, miama să va duce de cavalerie contu mi să va așeza pn muntele eroiloru (Peldemhiizei) cu 70 țerămonia din partea militară pn pacea eternă, unde nu dom resboie wi armele loru. Bica, 10. lan. Unele jurnale de se aiui voru a ști ka demn fin prinipa turburăriloru săngeroase escate mai de Nr și Herțegovina voru concentra cevașa Dalmația Moartea re din lomo Mama pățu aici o impresiune mare și o mișcare neplăcută, a mărturisi, de astăzi a Turciei era prea de “ine legată de vieța lui Reșidu, viziru alu Sultanului, și bărbatulu reformeloru ar fi muritu cu morte întețită Asupra divaneloru Principateloru trimise Turcia unu cerculariu, subscrisu de Ali Pașa, pe la toți solii turci acreditați ne aa curțile europene, prin care îi însărcinează, ca comunicăndu cele cuprinse într'ânsulu la cabinetele respectite să i se trimită respunsurile cu toată întețirea. Cuprinsulu notei stă din două întrebări: deacă divanurile, au să ce desfacă, după ce și au finitu desbaterile părții politice, ori să „ce îndetorească ami împlini toate lucrările, ce zi ce comiseră de congresulu de Parisu? Turcia se teme, că semănăndu divanele constituite, demi amănate pănă la definitiva otărâre a conferințeloru de Parisu, ele ar pute fi periculose liniștit, după cum s'au văzutu simtomele acestea în Iași, zice Ali, unde autoritățile pării ce pălară silite a pune miliție ca să ce pă Zergă ști să „ce apere localuludivanului de trupe în contra unoru atacuri; mai înșiră aici și ecsaltarea și împărecherea partiteloru și 'și arată temerea, nu cumva divanele să se prefacă într'o adunare națională constituită. Vedemu, că după știrile împărtășite în Nrulu trecutu această îngrijire s'a făcutu acum cam de prisosu, fiindcă divanulu ad hocu din Iașii în puterea autonomiei țării s'a închisu în 21. Dec. singuru pe sine, și celu din Romănia earăși asemenea Ca amănatu pănă la 20. Ianuariu. În cătu pentru acesta Turcia, după cum se vede din cuprinsulu notei lui Ali, dorește, ca elu să'și continue lucrările sale, arătăndu dorințele țării și asupra legiloru administragtive, înainte de ce congresulu de Parisu arotărâ asupra celoru 4 puncte despre organisarea politică generală a Moldo- Romăniei, și îndată după ce va da raportulu finalu la comisiunea europeană, să se și închidă. Ambasada rusă din Constantinopole a publicat o notă a Rusiei asupra neguțătoriei pe Marea negră, prin care decilară navigația liberă pentru toate națiunile, însă cătră Caucasia numai trei porturi se deblară deschise pentru corăbile străine: Anapa, Sucum-Cale și Redut-Cale, la ceea ce protesteză Cercasienii, după cum se vede mai josu. Muntenegru nă odihnește; în Herțegovina vare'nceputa vărsarea de sănge între turci și muntenegrini. Mai multe comunități, chiar unii turce vreau că ce smulgă de cătră Turcia și să se alăture ca vasale Muntenegrului. Turcii o facu acesta pentru că nu suntu mulțumiți cu noaua organisare, în puterea căreia și au perdutu vornicia de a stoarce și a lucra după placa, după cum facu suprematicii. Din orașele Nichicu și Piva au sositu în Cetine o deputațiune Ka eă și apare supunerea Prințului Dănilă, care o mi primi. În împregiurările acestea sgomotoase, după cum scrie „Mil. Z.” să va concentra pe la granițele Dalmației armată austr., pănă căndu se voru domoli răscoalele în Herțegovina și Bosnia, unde poporulu s'a resculatu în contra apăsăriloru și asupririloru. Turcia a trăns cu vr'o 3600 trupe Nizamu, pentru ca să domolească împrotivirea poporului, de a plăti grelele citri și biruri. Serbia se află în pace observătoare și se facu de timpuriu propagande, că pn primăvară săpa ține la Craguevatu o adunare a totu poporului serbescu, o scuptoină, după vorba serbescă. Bulgaria încă e nemulțumită, pentru că ce vede, că tendințele loru naționale slavice nu mi scapă de stavile mi de înfrânări atătu în școale cătu și în beserică și orce întreprindere națională li se înnăbușește prin întriga preoțimei fanariote, carii s'au făcutu spioni și denunți anți răutăcioși în capulu loru, cu toate, că ei nu voru mai multu, de cătu se scape de poprirea înaintării naționale și să vadă prefăcută egalitatea pronunțată în faptă și pentru ei. ȚEARA ROMĂNEASCĂ ȘI MOLDAVIA. Iașii. „Gazeta de Moldova” ne aduce acum știrea, că divanulu ca încheistu în 21. Decembre. Din toate celelalte știri interne mai merită a se ști, că în urma dispusăci unei besericești, să află acum vr'o 30 de clerici absoluți, carii potu concurge la locuri vacante de parohii. Școalele procedu, ca și pănă aici suptu principalii loru; ele însă s'au înmulțitu și prin comunități sătești prin zelulu unoru mecenați mai liberali. Dintre toți poporulu pontașu e celu mai consternatu, fiindcă nu ca resolvatu soartea loru în mijloculu frațiloru consăngeni, ca și ateeaș să se fie trimisu într'o linie cu celelalte lucrări ale divanului. Despre membrii comisiunei europene scriu jurn. că ei se așteaptă la Parisu. - Atăta știamu mi noi. lui Kasorcă, de z. feru comitetului tre alții: . pom. -cat. siguru, Em. t. ăi și s'au adunatu Eec. Ca bar. Samuilu Iojica „ uu isecrănă felu de rapi din alta. - publici prin jurnalele pănă acum faetulu în care Unu altu știința și os“ua, marele unui prin E. S. o sumă canțelariu mi Croația. - cum că soartea de TURCIS. m. Cronică sa, Constantinopole, 8. Ian. . lică în „presa” vienei anunță, că Reș' N telegra LN nu an.ai. „