Gazeta Transilvaniei, 1859 (Anul 22, nr. 1-59)
1859-01-08 / nr. 1
îporrre a i a, - MIMUII *P1129* s. Hamuarie 4889. „Pentru nieghi straine 7 f. 33 er.pe 4 sem. si 146 Freg.retan. Se prenumera la toate postele s. r., cum toti cunoscutii nostri DD. Biblioteca Judeteana ASTRA E ores i, Pentru serie „petit“ sece . val. aputg. .„A„A.--G zit Cuvuu. i „. Banulu de căte 7 ptrătescă, următoarele soiuri de bani popă mai îmbla cu urmăr poriulu prețu legale pn valuta austriacă păpă atunci, pănă cinț pu ce ce pa scote din cursu fiăcare din exe i Bani mănunței de argintu. Banulu de 6 cruceri ks numerulu ansazi 1848, 1849 . . 10 cruceri noi. Bani mănunței de aramă: 2 cruc. (și celu de 10 nenrecimi) 3 cruceri noi. 1 cruc. 5 15 3 centesimi c cruceriumi de 1 centesimu hi % 33 105 În toate țerile imperiului, afară de remnulu Lombardo- Vinețianu, caseele, avându în vedere alinia 4 a ordinăciunei împărătești din 30. Augustu 1858 (HHHIV. Nr. 131 bul. imp.) porui pute aplica la serviciunile de acestufeliu și note de bancă sunătore în moneta austriacă, eare avându în vedere ar lipia a 5 din ordinăciunea împărătescă cu datulu 26. Decembre 1858 (bul. imn. 14N Nr. 7344) ce popă putea aplica mi note de bancăe sunătoare pn moneta convenciunare, după propărțiunea de 105 fiorini valugă austriacă cătră 100 fiorini pn moneta convenciunare. „ Baronulu de Bruc m. p. 9 » ZA » Li %» 4 . 1 cerculare a supre oficiosa, și nu vamă commande de oaste din 28. Decembre 1953, dimpreună cu cassele provinciali prin care se explică $ 55 din noulu regulământu de fapse deadmite pe a cesiunei opopemporărei voluntarie a salarieloru ooluiațiloru militari. Spre a resulta întrebările unice s'au născutu, se face cunoscutu tuturoru, cum că pe temeiulu arătărei cancelariei centrali militare din 12. Decembre 1858, Nr. 3862 legi justiț. Nr. 486 - publici c. r. Apoeto lice, patenta împărătească din 25. Octombre 1798 - măca de despre proibirea cesiunei opopeninorărei voluntarie a salarieloru obficiaților: Como, Cremona, Lodi, Mantua, Pavia, Morbegnio, Beluno, Padua, Rovigo, Treviso, Udine, Bepona mi Vicența. De altuminte ce obserbă apriatu, că acestea schimbăciuni au în vedere tote feliurite de bani mărunței austriaci, ue ce află în șurea wi că, ne temeiulu slui 12 din 4, numita patentă în- ue s'a făcutu în urma mandatulu Maiestatei Sale a se considera de desființată prin a gești, regulamântu de tapee, e să LA M. A- determină cassele, la cari să ce schimbe banii austriaci mănunței cu bani de țeară. îndeplini dispuseciunea Slui 19 alu patentei împă- Aprilie 1858 (bul. imp. XVI Nr. 63) se decasse, la cari, dacă Ba cere cineva, fă ce Ianuariu 1859 încolo bani mănunței austriai țerei, decumva suma menită spre schimbare nundu la banii mănunței de argintu mai puinu de 40 ” aa cei de aramă nu va fi făcăndu mai puținu de 10 1. În Austria de susu și de josu, Saliurbe, Tirolu cu orarlberga, Stiria, Carintia, Carniola, Litorale, Dalmația, etnia, Moravia, Silesia, Galiția de peospirări de la apusu, în Bucovina, Ardealu, Voivodatulu serbicu cu Bănatulu tiranu mi pn Croația mi Schiavonia. Cassele principali de eră din Viena, Lințu, Salurbe, Emriponte, Grațu, Clogenăurtu, Luchiana (Laibahu), Trieste, Zara, Pra, Briunu, Tropau, Leopole, Cracovia, Cernăuți, Sibiiu, Timișoara și Zagrabia (Agramu); 2. În Ungaria capsa principale de țeară din Buda și capsele filiale de țeară din Poloniu, Soproniu, Oradea mare și Cașovia; 3. În Lombardia și Vineția bacceae principali de țeară din Milanu pretureloru și Vineția finanțiari) din Bergamo, Bresia, 95 Arsiduțele Wilhelm din m. E, | cc. op împărătoulu p.ale Ragrea neofisiosa. Dintre muntii apuseni. (Capetu din Nr. trec.) Asia Domnii miei Intelegenti ai trenutului, senstiții ai locuri loru, antisti bisericesci, si comunali, a vâstra e Letoghia, a inggiți. si a procura intentiagea midilo celoru de eunanga poporului deintg acuisenu ati esitu, pre carele lu reposentati, si la conduceti, dela voi cere aceasta preBentulu, si de veti știți de elu, pre voi ve va judeca venitoriulu, si insusi si. "'liculumnatiuniloru, carele nu vobesce perirea nese unei, ci mantuire se luminarea tuturoru ! Seu dora voliti si voi a lu parasi, precum au facutu si altii? caci parasetu'”] ati, daca nu ve pasa de luminarea, si de restaurarea lui prein una cultura amesurata culturei altoru popore. — Spre a fi ragasita cineva poporulu, natiunea, sangele seu, nu se poftesce de catu una imbesilitete a sufletului, a fi omafora de capu, destramatu, seu negru la anima, si incurcatu la sufletu de interese eroistice; ca la redeicarea “celora cadiute, la restaurarea celoru struncinate, si la csaparea celoru amenintiate de poritiune se cere spiritu, barbatia, verste, optatia, cari nu se afla pe tóte ulittele, si in cornurile acestora. Unu Moise, carele s'a lare data de dalsetiele curtei lui Faraonu ca se stinghea seva a raterii cu poporulu lui Odieu, potu se scape pre Israile dein sclavia Egyptului. Mantuitoriulu Christosu si Apostoli, carti S2u Iprelata de tote interesele proprie, si vorba a suferi pentru toti taste, debuta se restaure adeverata religiune, si se arete calea moramalitatei omenimei celei cadiute in ambele privintte — se amu liegtare, pentru precurediata aseminare! - Asie Voute Fratilora ! carii Vliti scaparea poporului romanu dein sclavia nessieniiei, si argo-lici celei invechite, carii voiiti restaurarea lui in moralitate, si regi. “ei re, carii voliti a conlucra la redeicarea lui, pe gradulu civilis a litimei celoru alte popore, la carele € chiamatu de parintesculu guvernu PE ein atate ogdenatiuni, voue fratiloru ! ve lipsesce a lasa multe dein Po șrete, si luxulu vietiei, ve lipsesce a ve la reda de una mare parte