Gazeta Transilvaniei, 1859 (Anul 22, nr. 1-59)

1859-01-08 / nr. 1

se 2 - Ari nu ve vine aminte? ce iese splaga a intereseloru personali, si familiari, a lasa somodetatea, si a ve supune la ostenele, a pune sacrificie, a [i gata la ori ce resemnatiuni grele; aste numai cu de aceste veti procura mantuiatia poporului vostru, si a vostra insine, castigandui — acestui asiediemente de cultura , si prein cultura asiurandui sortea lui, si asecutandu-i esistentia? Aceasta ingrijire cu atata mai pucinu se pote amana dein ragtea vostra? cu catu mai vertosu, ven mai gare de inainte din conlocuitorrele natiuni in cultura europana cu necultura americana? ce lucra iscusentia anglicana cu simplicitatea indiana ? totu analogu au mersu eseste, si mergu, si voru merge si pe aiurile. — Aste dara la lupta, la lucru pentru asi edieminte de cultura, dupa carea singura pote veni mantuirea, si inta aceasta se premurga capacitatile, intielegentii, fruntasii, si antistii locuriloru cu planuri, cu sfaturi, cu indemnuri cu cuventulu si cu fapta, si dupa insii se urmedie poporulu cu micu cu mare, avutii cu aurulu si cu argintulu seu, miseracii cu denarii sei. Nemine se nu-si retraga parerea sa, si pe mine banulu seu dela acestu lucru de mantuintta pentru toti, Unu Muntenu, Gherla 5. ianuariu 1859. Eri petrecuramu la repausare eterna osamentare studiosului teologia in cursulu alu II loanu Bisa, tineru plinu de sperantia cari dupa unu morbu forte greu se mută din acesta vale a lacremile in patria aceea, unde domneste o pace si linisce neintrerupta de nicunu feliu de zgomotu, si neturburata de pesi o fintia. Pe acestu surcelu alu bisericei uscatu in florea vietiei lu gelescu toti confratii lui: “lu gelesce unu parinte adeveratu si o mama dulce. — PRIVIRE. 1. Ianuariu c. vechiu 1859. - Acr nește trecutulu cu pistoriulu totu ama Kami pu vurve catena eternității, ne place însă a numi îngreputulu anului o epocă, în care înălțăndu ne preote toate ticăloșiile omenești ne tragemu pe noi înșine la darea de seamă, că ce amu lucratu în anulu trecutu și de ce avemu se ne apucămu în celu viitoriu; - e epoca pn care ni ce seamănă noaste speranțe mi ne încungiurămu de noante dorințe; - remăne însă ca acestea să se realiseze prin neobosite lucrări și prengrijiri neadormite ni se întâi cu puteri reculese și nedespicate, neimponcișate. Și care ne sunt doririle noastre? Progresulu în cultură, progresulu în înțelesulu său generalu. Acestu progresu e devisa înaltului gubernu față cu popoarăle sale, e devisa stateloru față cu Domnitoriulu loru și devisa indiviziloru față cu totulu de care ținu, elu dară se fie și alu nostru întru toate. Austria își împlini devisa de a-și susține pacea în afară spre a păși întru lățirea mai sigură a ntereseloru interne ale statului, tote pasurile gubernului nostru țintescu spre a securarea păcii în afară, a înaintării progresului pn lăuntru mi a centralisării puteriloru tuturoru spre uulu și acelașu scopu generalu, spre scopulu progresului cei zace la inimă și pentru care se luptă și se'acordă petutindeni ne'ncetatu. - Ama, înainte cu toții ne calea culturei mi a desvoltării, nici o zi fără liniă! - Deaci ce treceau la o enumerare a celoru mai împortante eveniminte din anulu decursu. Elu începu cu atentatulu de 14 ian. asupra lui Napoleonu, care îi va păstră trista memorie și împresiune pănă la mormăntul procesulu lui Orsini, scrisoarea acestuia adirucultă cătră Împăratulu pentru liberarea Italiei, ea e o episodă din procesu, publicarea ei. Întreschimbarea depeșeloru cu Anglia în causa bilului pentru de a pedepsi pre cei conjurați în contra vieții suveraniloru, căderea lui Palmeretonu din cauza apărării acestui bilu și înălțarea partitei turistice la cârma Angliei. Împărțirea Franței în 5 comando militari, crearea regenței în casa ce ar muri împeratulu, legea cea faimoasă de securitate, denumirea unui generalu în posturu de ministru internu alu Franței, ceea ce promostica o pregătire la nu știu ce planuri ascunse; denumirea mareșalului Pelisier, ducelui de Malacciu de solit în London, comtraversiile cu Elveția în causa cojuraților u mi în urmă uenipa Dapentala, loculi de unde se poată străporta miliția cătră Piermontu. Conferințele de Parisu cu încordările pentru regenerarea Principateloru, convenția de Parisu încheietă pn 19. Augustu 1858 pentru reorganisarea Principateloru, ratificată și subscrisă de tote puterile represantate pn congresu mi de Austria pn 17. Septembre 1858 mi înschimbată pn 2. Oct. au. anu, caree de și ma reeșitu dans espresa dorință a divaneloru ad hoiciu din Principate, ea totuși mai reînviă o naționalitate autonoamu supt orizontulu politicu alu Europii, alărmarea de resboiu a pretei franceze, cu care se încheiă anulu trecutu și se începu celu curgătoriu, armarea Franței, trimbițarea presei piemonteze a resboiu cu Austria pentru liberarea Italiei, înarmarea Sardinii, înarmarea Neapolei, care puse de curânda 18 mii mitută pringătită de resboiu pe picioru de bătaiă, armarea Toscanei, ceincentrarea aproape la 180 mii feciorii armați ai Austriei în Lombardo-Veneția, cu o tuțelă de miratu, mi o pusătură imputore de potentatu, rescularea bosniatiloru, causa montenegrină ascunsă prin totă Turcia rămuritu în ligă mi seminția osmană ruginită, resturnătura din Serbia și alegerea unui prințu Miloș Obrenovic, care ape de credeu panelabismulu, mi mai deaproape Slavia de sudu, demnotrăciunile prin insulele ionice, pentru reîntrupare cu Grecia și scăparea de suptu regimentulu englezescu; aveisițiunile europenești pentru negoțu în Hina și Iapanu, unde încă străbătu influința puteriloru europene și'și adaptează porturi de comerțu, după tractatu este rea cu arma, lupta din Indii, fanatismulu din statele unite, de a'și întrupa crareae vecine, rei este progresietă și națională. Aceia cu orice înrăurire, chemare ne au astăzi că E. alegemi capiloru de biserici romăne, spre a oi sufletești ci vie fie-care a. conflicte mai mici compuse sau resemate la părere; cerbicia Danimarcei față cu Germania, că nu vrea a da drepturi autonoame germaniloru Holstainezi, mănia germaniloru pentru acesta, aplecarea la unire a efaturiloru de la Marea baltică, Scandinavia cu Danimarca, reformele în Rusia și edcaltarea spiritului naționalu muscoviticu epre a lucra mai cu securitate internă la ecsecuțiunea testamentului lui Petru celu Mare, și în urmă apropiarea Rusiei de alianță cu Franța și Sardinia și ocuparea din partea a portului Vilafranca în marginea Sardiniei cu corăbii de resboiu dela 842, ku toate, că'lu cumperă dela Sardinia numai pentru staționarea năiloru de comerțu, toate acestea, cu toate că facu unu șiru lungu de eveniminte împortante produse de anulu trecutu, totuși resultatele loru definitive încă nu se născură, așa dară cele mai împortanghe chestiuni întră și în anulu 1859 neresolvate, ca unu aluatu, fermentu de alte noaste eveniminte și mai importante, care le aștează viitoriului cei ce pregătiți trăiescu mai multu pentru viitoriu. (Va urma.) Situațiunea nu s'a înschimbatu din ceea ce știmu din Nr. ult. a. tr. Mesagiulu pen. Sardinezu însuflă mai multă teamă decătu liniște. ROMANIA. Citimu în „Naționalulu,” că aici se totu mai urmează cu rectificarea reclămăciuniloru pentru dreptulu de alegere pela tribunale, dintre care unele au și pusu capulu lucruriloru acestora, cu toate acestea terminulu de reclamație s'a prelungitu dela 31. Decembre pănă la 8 Ianuarie 1959, după care terminu se voru începe adunările pentru alegerea deputațiloru. La 24. Decembre tribunalulu de Dimbovița s'a pronunțatu în contra înscrierei Dlui I.Ghica, până ce mai întâiu Dlui nu va constata oficialu că a încetatu de a mai fi foncționaru în Turcia. Prințulu Brăncoveanu ca scosu din listele electorale pănă ce va dovedi că s'a retrasu din servițiulu militaru alu Austriei. Acum aflămu positivu că din declarația oficială a consulatului respectivu către Secratariulu Statului, resultă desăvârșita retragere a Prințului Brăncoveanu din Servițiulu ce ocupa în străinătate, și că astfelu s'a reintregitu în dreptulu de alegătoru, și elighibilu în ori ce colegiu. DIN MOLDOVA încă nu ceară toate numerele deputațiloru, căci la unele locuri a trebuitu să ce dacă alegem de a doua oară. Ceea ce ce știe însă mi ce afirmă a atâtu de jurnale, căt și de corespondințe, este că majoritatea Cameleni și Grigorieni sunt în minoritate. Mai aezimă încă ce se numescu Mihae S. Mitropolitulu, dupe unu ve deum ce a făcutu pentru la îndeplinirea acestuia datu cărți de deslegare tuturoru citite în zilele alegeriloru în fața alegătoriloru. Această carte a fostu făcută în terminii următori. „Noi prin aceasta, chiemămu pre iubiții noștrii ma Xp. cu spiritulu liberu de mi cu inima curată de ori-ce mișcare egoistă, mare actu alu alegeriloru; și totu de o dată deslegămu pe ori care ar fi legați, la vreunu felu de abatere în asemenea lucrare. Rugămu ferbinte pemnezeu, să întărească tutuloru credința către Patrie, a acelora ce s'aru fi depărtatu de dânsa prin vreunu felu de ademenire abătută, și a pătrunde adânc inima alegătoriloru, de santa datorie și a împlini către Nație, care le încredințează soarta și viitorului. Candidați de Domniă în Romania sunt declarați pe cale oficiosă numai următorii: 1. D. Vanulu Emanoilu Văleanulu. 2. - Logofătulu Dreptății Ioanu Oteteleșanulu. 3. - Logofătulu Dreptății Ioanu Slătineanulu. 4. - Vornicu Constandin Cantacuzino. 5. - Logofătulu credinți Scarlatu Crețulescu. 6. - Vornicu Ioanu Văcărescu. 7 Logofătulu dreptății Constandin Vălăceanulu. 8. - Mărțea ca fostulu Domnu Gheorge Vibescu, și omorulu de creștini de la Gedda juratu stirpirea americaniloru ca unufeliu de profesiune bucinată în mesagiulu tuturoru raialeloru președintelui, prin turcii fanatici, carii'au și și s'au de credință și leasă a a. s. politicei loru l a425. - 558.