Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-01-05 / nr. 1
. Be Ș Gazeta si Foiea esse regulatu o data pe septemana, adeca: Mar tta. - Bretiulloru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. austr. inlaintrulu Monarechiei. (AL 3, Zanuasie S60,. Pentru tieri straine 717. 35 sg. re 1 sem., si 14 f. 70 cr. pe 1 an. Se prenumera la toate fostele c. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. corespondinti. Pentru serie „petit“ se ceru 8 cf. val. austr. TRANSSILVANIEI. Monageria Austriaca. De sub delulu Cețiu, 10. Dec. n. 1859. Ch. Între marginele legei. (Încheiere.) Din anulu 1273 demnitatea de împăratu alu romaniloru căzuse Pidoliu de Habsburgu, mai multu ca o . Ponticidă pentru meritele sale besericești, căci principii besericești 'lu au propusu și au postu ma e 11 lN. Cătră on. publicu cititoru! Cu 1. Ianuarie 1860 întră acestea Foi în alu 23-lea anu alu vieței loru. Îmbrățișarea, iubirea, cruțarea și aprețiarea greutățiloru, cu care onoratulu publicu ne a întimpinatu pn totu periodulu acesta, ne a îmbărbătatu Ea să ne continuămu silințele și ostenelele noastre publicistice, siguri fiindu cum că acelaș publicu, carele ne a îmbrățișatu pănă acum ne va ști era întru ajutoriu și de aici înainte cu atătu mai vârtosu, căci după ce un anulu care trecu ca dară dela cele mai înnalte locuri îndemnu mi pornea să cu pe mai multe reforme străbătătoare în sfera civilă, militară, finanțială, comunală chiaru și eclesiastică pe la respectivele confesiuni, avea nici unula din publiculu nostru nu va vrea că rămănă îndărăptulu cititoriloru de alte naționalități, ci va dori ca să se afle în deplina cunoștință a celoru mai interesante prefaceri și eveniminte, din lăuntru și din afară, precum și prin canalulu ce deschide Foia, a era în comunicăciune că comerciu literariu cu mai mulți bărbați ai științeloru din sinulu națiunii noastre. Condițiunile de abonământu la GAZETĂ și FOIA pentru MINTE, INIMPb și LITERATURĂ sunt totu acelea din anulu trecutu, adică ne 1 anu întregu . .10 or. cr. ne 1, ană . . . j . Bor. — Ep în lăuntrulu monaphiei, cară afară din monarhiă ne 1 anu „14 ep. 70 cr. ne 1, anu, „..nr.2 . în valută austriacă. Împregiurarea, că an. noștri DD. prenumeranți amănă cu abonarea, ne a resolvatu să scoatemu doi, trei numeri în ecsemplare cu numeru îndoitu de suptu tipariu, ca cei ce s'au întărzietu cu trimiterea prenumerăciunii se nu semănă cu ecsemplarele știrbate. Prenumerațiunea ce face că ne la cunoscuții noștri DD. corespondenți seau prin poștă cu scrisori francate. Ca anulu 1860 să ne poată aduce unu avăntu mai mare în cariera progresului, avemu cu toții sănta datoriă a ne pune jertfele cerute, fiăcare după chrămarea sa pe comunulu altariu alu înaintării; de acea sunt rogate toate capacitățile națiunei noastre a confăptui pentru binele totului cu productele ingeniului lori. Aflăndune în stare și cerăndu îmbulzirea evenimenteloru vomu da Gazeta și de 2 ori pe săptămănă, eară de regulă voru eși ambele foi deocamdată Marția din împregiurări tipografice. Vomu face toate pentru publicu, căte ne voru sta prin putință și acestea în săntănia cugetului nostru. Pentru refuieala ki restanțele de neanii trecuți și altele de pe semestrulu din urmă sunt rugați Danii respectivi, ca să nu mai amăne, căce sufere lucruru publicu prin scurtări și din partea aceasta. Redacțiunea. convotători la alegere, iar cei lumești cugetau că'nu voru putea purta după voia loru. Această demnitate, a uneori întărită, ear de alte ori slăbită prin lupta cu vazalii cel cei mai de aprope, ținu pănă ln anulu 1806, căndu dedu lovitura de moarte efectele principieloru dela 1789, făcăndu ne principii germani să nu mai asculte de împĕraturu și să nu 'i deiă ajutoriu. Încă înainte de formarea Prusiei ce ram trăgeau principii, căndu le poruncea împăratulu, pn cătu dânsulu căută totudeauna a 'și întări imperiulu acasă (în Austria) spre a'și ținea vaza în afară Supunerea succesivă a aristocrației celei mari sub legile împărătești, ear și mai tărziu probele împăratului Iosifu cu întroducerea limbei germane spre a întări imperiulu prin puterea de acasă le știmu, asemenea retragerea loru încătu se atinge de formă, că aiavea nu a fostu, ci cu reserbăciunea mentale, ce resări la 1848. Cursulu lucruriloru dela împeratulu Iosifu pănă la încetarea imperiului romanu de năciune nemțescă încă lu știmu și de atuncea pănă la căderea lui Napoleone celu mare la 1815, căndu începu a se stăvezi ordinea ginerare cea reaptivă, absolută a lui Metternich și a lui Alesanaru I. Țarulu, ne ținu mi sub Nicolae Pavlovic pănă la an. 1848, pa doră pănă la 4, Martiu 1849, căndu apusă. Acestu anu schimbă trebile mi amea cea mai mare proptea a lui Nicolae căzu, căci imperiulu luă sub ministrulu Svartenberg unu programu nou de sine stătătoriu. Atunci se făcu, prima probă, prin care se încercă prefacerea, sau sepărarea eleminteloru în statu, adecă seu împreunarea, care ar fi fostu totu atăta cu confundarea totale, seu divergirea diferiteloru linie, cari înse toate să ducă la același centru și să întărească statulu ca nice odată. Năciunaritățile erau venite la conștiința de sine și unele întraseră iarăși ca atari în concertulu statului și juraseră din nou credință și siliseră pe înderevnici a se supune. Așea punăndu fiăcare pondu și contrapondu în cumpăna întregului, se făcu ecilibriulu celu vedemu. Manifestulu din 2. Decembre 1848 (bul. imp. Nr. 1), ce promisese o noauă schimbare a lucruriloru prochiămasă strânsa unitate a imperiului și stăvezi ordinea din care se derivă cea ce a ținutu pănă la 4. Marțiu 1849 și de acealea pănă la 1851 căndu se văzu că caută strămutată după cum e astăzi. Aici caută să observămu că din Octombre 1848 pănă la 4. Marțiu 1849 domină o confusiune de idei și de fapte ca la turnulu vavilonului. Caputla statului era, deși nu în faptă, ca și mai înainte, însă diferitele părți ale imperiului trăgeau care și în duse părți. Gerile imperiului, afară de Ungaria cu țerile numite ale coroanei ungurești, fericeau constituciunea la Cremsiru, iar în Ungaria et sonsogtes furiau elemintele unele în contra celorulalte, fără ca să știe apriatu, cari ce vreau. Manifestulu din 4. Martiu 1849 pusă capetu desbateriloru dela Cremsiru. Atunci se văzu că ceva să zică vorba multă cu ispravă puțină, atunci se oglindă teoria și practca. Manifestulu aduce de motivu între altele: - — - - - „După desbaterile de mai multe lune opusu constituciunei încă nu s'a pututu încheia. Desbateri din cămpulu teoriei, cari nu numai că erau în cea mai apriată poară cu referințele monarhiei, precum sunt aceste în oaptă, ci stau în contra fundărei unei stări regulate de dreptu și de statu, au împineu departe întoarcerea liniștei, a legalităței și a împreterei publice, au născutu temeri întunecoase în civii statului cei cu cugetu bunu și au datu curagiu nou și aptivitate partidei resturnătoare, bătute la Viena cu armele numai acum și încă neînvinse de totu în alte părți ale imperiului nostru. Prin acesta s'a studuitu din temeliă și speranța că acestei adunări 'ia sucede deslegarea temei cale, cu toate că cuprinde eleminte foarte demne de luatu mn considerăciune”. - - - --