Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-01-01 / nr. 1
fe Biblioteca Judeteana ASTRA Z 0 II] . e Gazeva si Foiea esse regulatu data sertemana, adesa: Mar-. NJ. Pretialu loru este pe 1 anu 10 re diumetate anu 5 f. austr. inlap intrulu Monarchiei. M f., 1561. Pentru tieri straine 7 f. 50 cr. pe 1 sem., si 15 fr. pernuanu. Se prenumera la tote postele c. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. corespondinti. Pentru serie „petit se ceru 8 cr. val. austr. TRANSSILVANIEI. S AL tiune Monaghenia Austriaca. Georgie Sincai, Petru Maioru. Samuilu Miculu. Georgie Lazaru. Samuila, se me priimesci in eagreti, nu pe nimien, ci voiu se'ti facu o copia din dhronisa mea, pentru ca me vei tiepe. G. Sincai in edsiliulu seu sarga episcopulu 8. Vulcanu dela Oradea, Domne, pana candu blastamulu acestu ! G. Lazaru catra scolarii cei greciti din Vasoghessi. Dupa incheierea siedintiei din urma a comisiunii filologice romanesci conchiamate la Sibiiu pe 2, ou a. e. Dn. reotororu Popasu a facutu urmatorea propusetiune: „Calatorindu noi - asta incepu Du, Popasusu, Baritiu, pretorulu I. Puscariu si adjunctulu I. Codru in Dumineca trecuta impreuna, steteramu pe toaga la satulu Avrigu_ argoare de malulu stangu “alu Oltului, pentru ca se segretamii lui Georgie si in loculu nascerii lui, alu acelui barbatu carele e recunoscutu de regeneratorulu limbei si nationalitatii romane in vecina tieta. Boroga numerosu — precum pesirea forte raru —tocma esise dela servitiulu dumnediescu de sâr'a. St gaspgandane pr intre oameni ajunseramu dinnaintea bisericei gr. resaritene, in vecinatatea careia se afla asiediatu mormentulu ce saptaman. Cum era se se intemple, ca unu saritanau de date, nepotu de mama alu renumitului literatu unguru Raziuczy, cum si rectorulu gimasiului evangelicu din Brasiovu, fiindune asta data sosi de calatoria, insosîndane si densii la acelu mogmenta ne in trebara, ca cine ar fi ingropatu la loculu acela. Respunsulu ne fi, ca ce a fostu Razinczu pentru unguri, este pentru romani G. Lazaru celu astrucatu acolo. Indata apoi ne arpsagama se gesitimp inscriptiunea de pe micutu si prea modestulu monumentu. Ce se vedemu insa, psira finda forte tagmisioasa, inscriptiunea in restimpu de ani 35 mai de jumetate s'a stersu si a disparutu. luca multu cinci ani si chiaru petra intrega se va sfarmă, se va resturnă si va disparea. Cu aseasta ocasiune 'mi aducu aminte — continuă Da, protopopu cumea gherosatii Samuilu Micula, S. Sincai, Petru Maioru inca si au mormintele sale, care insa nici atata nu sunt cunoscute natiunii precatu este alu lui Georgie Lazaru. “Sunt deraghege Domniloru, ca se provâce natiunea la o colecta, din carea lui Georgie Lazaru se i se ridice unu altu monumentu dintr'unu materialu duratoru pe mai multi seculi; intru asemenea se se ridice si la cei trei barbati ai natiunii unu monumentu comunu la unu locu unde sa nu află cu cale. — — Membrii comisiunii primira acestu proiectu in tesi in unanimitate; se escă insa intrebarea, desa asela monumentu comunu ar trebui se ia totu materialu, sau mai virtosu ca se i se dea o ce ar potea se aiba o mai alta direptare inrurinica asupra culturei nationale, Opiniunea Domnului canonicu Cipariu rgespinpani cu totulu în aseasta parte si asta se invoira cu totii. Unu fondu nationalu toriulu junimii studiése, adaosu la platile profesoriloru gimnasiali, curagiarea tegatagei Asesta cestiune Domniloru trebue dele inimeloru de romani cu atatu mai presicum si onogea nationala, uude se;alla aruncatu de sogte ii lipsescu cele mai multe fantani. Samuilu Miculu de Sadu, ieromonada in Blasiu, apoi revisoru in Buda, studietu la Roma si aicea, a tradusu din nou Biblia,vechinlu si noulu Testamentu, a publicatu selp dintara (in anulu 1780) o gramatica “cu litere latine, a sanlasgatu la dictionariulu de latga limbi, a lasatu in urma sa netiparite istoria biseriseasca si o multime de alte manuscripte romanesti, pastrarea episcopului Samuilu Valsanț dela Oradia mare, re care insa elte sorpun de acum in urmarea unei provocari venite. nu scimti spun, le arata in manile ministe ghiniei lui Bach, de unde se prea inttelege ca ar trebui se se recera că o proprietate nationala ce este. Acesta e mai pe scurtu Samuilu Miculu alias Klein. Samuniu a muritu in Buda cu revisoru de carti, ca in Blasiu n'a rotat'o sete la care pana 'n capetu cu episcopulu Bob Georgie Sincai de Sinca, fiiu din familia nobila si renumita, teologu de Coma, fosta bibliotecariu in Vaticanu, directoru alu ssclelegi nationale, de unde scosu, batutu cu palmile, de catra unu nobilu, Fosoto, aruncatu in temnitta cu turburatoru, denumitu revisoru alu cartiloru gomanessi in Buda, esitu si de acolo, ajunsu sub acoperementulu amicului seu Samula Vulcanu, mai tarziu zgotegeatu in familia comitelui Vass , un auctoru alu „Sgonisei gomaniloru” cunsa din mai multe mii de scriitori, alu unei gramatice romane cu litere latine si a unei gramatice pentru limba latina, tiparitu in Blasiu 1803; luptatoru curagiosu pentru natiune, mai pe urma infrantu si sfagmata in inima sa, umilitu in giganticulu seu sufletu, parasitu de geniulu seu, a muritu, nu sciu unde, cu creerii catrierati de o desperatiune colosala, pentru ca in zilele lui elementele toate fusesera in contra vointtei celei determinate. Asta cunoscu eu pe Georgie Sincai dupa cate ama auditu despre densala dela Dn. sanonisp prepositu Ratiu, dela Dr. Camonitai pe la 189819, dela tata-meu, inclusiu ragusitue la 1804 imbracatu in sumanu negru langa si cu desagii de-a umeru, cerendu dela unii grafi bani de drumu spre a calatori la Oradia mare, cum si din cate amu mai culesu dupa spusele celoru mai batrani ai clerului unitu pana pe la 1836; eara lectura Cronicei ma confirmatu in opiniunea mea conceputa din tineratiele mele despre geniulu acelui barbatu nefericitu, carele dedais a vorbi, a scrie si a insga cu indilele imperatului Iosifa Ș, nicidecum nu se putea dumeri si impaca cu mesurile represive si reactionarii care incepusera a se luă in contra romaniloru indata dela dieta din an. 1791/2 incace, de candu condeiulu de maiestru alu consiliariului Mehesi depusese in spriieh libellus valachorum toate dorinttele si aspiratiunile romaniloru. Unulu ca si altulu se nescusera prea curendu reapa secululu loru. — Disiost.Martinț, contimpuranu Motto, si insemnatate numitu dupa acei barbati, destinatu virtosu, O recomendamu deci de el. pentru aju, nuse pana in misicare tote sotca aceeasi provoca discusiunii publicului intregu, eaga cu opiniunea noastra nu voimu aici este ca, pentru generatiunea juna, carea prea tata de timpurile intru care au vietiuitu — nu, intru ritu acei patru regeneratori de a doua oga, tru nimicu pe ale altora. ferbinte a pastra memoria acesta se poate spnoasse pliui fii scrise spnoasse remasu cu adeveritiune, din trensele, insemnate aici, viie sacrificatu. in ceea ce ne mai se pentru ca se scria numai din Petru Maioga, simtimu in lipsa le comunicamu alu celoru doi barbati mai spsa in Blasiu, protopopu noi in proprietatea posteritatii, nobilu de cei Sf. Reginu, in naintati memoria, nu se preocupamu intotala de biografi Lazaru ; eara lui Miculu, Sincai, Maieru mai bine din lucrarile locu pentruca indatorati care au etatea undesufesa cele se afla deragsinguritatea aruncata de orge si sage date, spre care tote arp sasega in durimu literarii Subscrisulu insa promite, iu acesta calitate cate a asta au care cu studinte la vechiutu cea din urma data. Iosifu nu mai era; unu Sincai trebuieu se deni numiti, studietu totu la Coma, prof. --