Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)

1862-01-02 / nr. 1

1­ 2 unu absolutismu anca se poate investi in forme consti­tutionale catu se poate de simetrice si frumoase, cum si ca o ojgistitutiune anca poate se fia ingrecata de spiri­tul celui mai fiorosu absolutismu; eara apoi: qui bene distingvit, bene docet, precum dicu filosofii nostrii sco­lastici. Asia cu anulu trecutu ne­amu incheietu socotél’a. Ce va fi inse cu anulu in carele intramu? Roma­­nulu tieranu dice: Fa-mé tu prorocu, ca eu se te făcu cu norocu, înaintea ochiloru nostri sta o dictatura. Romanii tieru, ca ungurii suntu de vina, ca s’a infiin­­tiatu acesta dictatura, din contra ungurii afla vina ro­­maniloru. Istori’a va justifica de siguru pe unii, va con­damna pe altii. Astadi cum stamu, incriminările reci­proce nu ne folosescu nimicu si nici ca suntu demne de barbati, carii nu mai voiescu a cade in voi’a lui A­damn si a Evei cu sterpele. Destulu atat’a, ca traimu sub o dictatura, întrebarea ne ar fi numai: Vasemena aceeasi cu a lui Camillus, ca se scie a fi blanda si to­tusi forte activa, strabatatóre , ori cu a lui Fabius cunc­­tatoru, seu cu a lui Sulla ori Cesaru. Noi credemu asia, ca pana candu acesta intreba­­tiune nu ni se va deslega prin desvoltarea mai departe a eveniminteloru, pusetiunea nóastra va remane totu cea din anulu trecutu, eara activitatea nóastra si mai reservat­a si mai moderata, veghierea vise pururea nea­dormita, încordata, nepregetatoare, si „nadejde mai pu­tina“ spre boieri, spre fii oameniloru, intru carii nu este mântuire, pentruca: Ajutoriulu nostru dela Domnulu, celu ce a facutu ceriulu si pamentulu. G^JB.aritiu. *» RESTAURAREA in MERCUREA. Doua acte de alegere adeveratu constitutionale insocite de una rara solemnitate poporala sau seversitu adi la noi. Onoratiloru cetitori ai acestui diurnalu le va fi cunoscutu, ca in contra ilegalitatei actului de alegere dein Aprilie a. c. romanii dein scaunulu Mercurei au ridicatu protestu, ca in urmarea acestui protestu actulu alegerei dein partea Escelsu­­lui regiu guvernu Transilvanu s’a nulificatu si ca acesta nu­­lificare la remonstratiunea fostului comite sasescu Baronu de Salmen si la contraprotestulu comisariloru de nationalitatea saseasca, s’au intaritu chiaru si in ultim’a linia. De atunci pana acum l a D. Baronu de Salmen a esitu de doua ori, cu scopul de a seversi alegerea oficialiloru superiori in intielesulu pre’naltei decisiuni si conformu legiloru positive, inse totudeauna s’au aflatu piedeci de acelea, care l’au silitu se se intorca fara efectu indereptu, si de aceea a trebuitu se remana scaunulu nostru in decursu de 9 luni sub domni’a unei administratiuni atatu nelegiuite catu si mai incolo derimate. Dein decurgerea lucruriloru mai in josu insemnate ne vomu poté inse convinge, ca interegnulu de 9 luni neau servitu de una invatiatura bunisidra. De­si solemnitatea si importanti’a dilei ar’ pretinde cu dereptulu inregistrarea intemplariloru si a conversariloru de adi mai pe largu, totusi ne conformamu angustimei coloneloru acestui diurnalu, restringandune la una impartasire estractiva a decursului lucrariloru, si alaturandu celea mai insemnate cuventari in origine, incredintiamu potintios’a loru publicare on. Redactiuni! — A séra sosindu prea on. D. consiliariu gubernialu C­o­n­­radu Schmidt in pace si sanetosu in mediu loculu nostru pe la 7 ore,­­ sau adusu dein partea comunitatiei orasiene unu conductu de făclii, impreunatu cu musica locala si cu urări de se traesca, la care Domnia s’a a r­espunsu intr’una cuven­­tare scurta numai atata, ca se bucura dein anima vediendu, ca si la acestu semmi de onoare ce i s’au facutu, si pentru care multiamesce, ca suntu representate ambele națiuni locui­tor­e — de unde-i place a spera pentru diu’a urmatoria suc­­cesulu celu mai indestulitoriu! — Adi la 10 ore adunanduse comunitatea scaunala in sal’a pretoriului, fu prea On. D. consiliariu, cu presidele ei, poftitu si petrecutu de una deputatiune de 6 membri, intre cari au fostu si 3 romani, in sal’a adunarei. — După una salutare reciproca simpla de buna demaneatia „multiamu“ ocupandusi fresce care scaunulu seu, a deschisu D. consil. adunarea scaunala prein cuventarea alaturata. (ca une documente se voru depune in Feia. R.) 1. De antaniu in limba germana, si după aceea in cea romana. La cuventarea deschiderei i sau respunsu numai dein partea romanilorn, rostinduse prin p. d. deputatu alu comunei Ludosiu (Feiea. R) la a cărui sfersitu i s’a adusu inse D. Pres. din partea intregei adunari unu intreitu „Se traiasca!! !u — De aici a urmatu constituirea adunarei prin revederea si improtocolarea credentionaleloru fara esceptiune, după care a luatu cuventu deputatulu Mercurei Josefu Heinrich, si s’a rogatu, ca de ce era Mercuria după usulu vechiu a fostu re­­presentata prin 6 deputați, adi­­nse in urmarea prea inaltei decisiuni (de­si s’au alesu 6 seau infaciosatu numai 2 insi) — se fia anunciatu in protocolulu de adi, cu comunitatea Mer­curei asternendu in asta privintia una suplica la Maiestate ne­­primindu inca respunsu, alegerea de adi se nu involveze spe­rat’a resolutiune. Deputatulu Ludosiului Gregoriu de Popu rogi atatu in numele romaniloru catu si alu adunarei întregi pre deputatii Mercurei, se se abata dela acesta propusetiune, pentruca l­a După precuventarile insemnate sperandu buna intielegere si inpreunata tractare la actulu alegerei de adi, prein inprotoco­­larea acestui protestu, de­si neînsemnații, doritului resultatu i s’ar datrage foarte multa. 2. Pentruca unu protestu in contra unei preainalte de­cisiuni si a legei positive i s’ar parea cu totulu neintemeiatu si 3­a pentruca alegerea de adi la nece una intemplare n’ar poté se impedece seu se involveze una resolutiune, ca­ci Do­­mniloru le e iertatu a o speră. — D. Preside aprobandu obserbatiunile D. Popu, decide, ca voindu se indestuleasca ambe partile, nu se va inprotocola altu ceva, de catu cu deputații Mercurii si adi au facutu adunarei cunoscutu, ca ei au asternutu contra adunarei representatiunei dein Mercuria la numeru legalu de 2 una suplica la Maiestate si ca astepta inca resolutiunea preinalta. — Multiuminduse in asta decisiune ambe partile propune Dlu Presiedinte, că se ne intielegemu despre modalitatea alegerei partenindu cu toata caldur’a scrutiniulu (votisarea secreta) intrebuintiatu de multa vreme. D. deputatu din Ludosiu G. Reu escipeza in contr’a feliniteloru si propune deantaiu votisarea abla, si numai deca asta nu s’ar primi, atunci se invoesce la scrutiniu, inse cu credule scrise. Cu aceasta propunere lu Clu­meu spriji­­nitu dein partea Romaniloru, vediendu inse, ca D. Comes lo­­cotieitoriu nu ar­eoi se se abata dela datin­a vechia, provo­­canduse in esplicarea bunatatiloru, cari suntu in legătură cu asta modalitate, si la modalitatea alegerei principelui rom., care este totu asemenea , — la propunerea Dlui Popu s’a a­­lesu o comisiune mista in personele DD. C. Reu si a lui Göll­­ner; s’au desfăcu­tu lăcătele feliniteloru de pleu, li s’au ara­­tatu oameniloru ca suntu goalé, s’au incuietu si numeranduse marcele, ’i sau datu Dlui parod­iu Reu, in fați’a tuturora, candu apoi s’a informatu adunarea si despre aceea, ca felin­­itele suntu de diversa mărime, una mare, una de medilocu si un’a mica, li se spune, ca aceea mare este pentru A, ceea mica pentru B. — de buna seama’si voru insemna foarte lesne, ca unde se’si bage votulu, si deca totusi s’ar uita, ver’care poate întrebă comisiunea, ca unde se afla a cutaruia. După stabilirea acestei modalitati de alegere tienu D. Presiedinte era si o cuventare in limb’a germana, si roga pre Dlu Popu, ca se o repetiésea si romanesce, ce s’a fostu intem­­platu in toate cuvintele si pana aci; — in asta cuventare mai recomandă Dlu Presiedinte împreunată votizare fratiesca si observandu, ca pentru toate 3 posturile superiore are compe­­tinti de ambele nationalitati escelenti — propune cu privire la cualificatiuni anii de servitiu si alte merite la postulu de jude regiu pe DD. Wilhelm Löw c. r. subprocuroru de statu (felinita ceea mai mare) Rie Macellariu c. r. consiliaru la tri­­bunalulu provincialu (felu de midiulocu,) Gregoriu de Popu c. r. adjunctu de pretura (felea cea mica). După acesta propunere face D. Preside adunarei cunos­cutu, ca alu 3-lea candidaţii, de­si e deputatu si defaţia, cu intielesulu legiloru poate remané si votisa dinpreuna cu ceilalţi — fiendu ca legea nu opresce pe cineva, că se nu’si dee in­­susi votulu, daca e convinsu despre aceea, ca elu e celu mai ap­tu dintre candidaţi. D. Gregoriu Popu multiamindu d’antaiu D. Preşedinte pentru distinctiunea dovedita prin candidatiunea făcută, se de­­chiaredia, ca de­si ei este cunoscuta, ca legea de pana acum ei ierta a fi de fasi’a, elu totusi, neuninduse asta lege cu prin­­cipiele lui, se va retrage si va intra suplentulu că votisante, ce s’a si intemplatu. Majoritatea voturiloru pentru postulu de jude regiu a capatat’o alu doilea candidatu D. Ilie Macellariu, care ffi prin intreg’a adunare cu entusiasmu primitu.

Next