Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)
1862-01-02 / nr. 1
1 2 unu absolutismu anca se poate investi in forme constitutionale catu se poate de simetrice si frumoase, cum si ca o ojgistitutiune anca poate se fia ingrecata de spiritul celui mai fiorosu absolutismu; eara apoi: qui bene distingvit, bene docet, precum dicu filosofii nostrii scolastici. Asia cu anulu trecutu neamu incheietu socotél’a. Ce va fi inse cu anulu in carele intramu? Romanulu tieranu dice: Fa-mé tu prorocu, ca eu se te făcu cu norocu, înaintea ochiloru nostri sta o dictatura. Romanii tieru, ca ungurii suntu de vina, ca s’a infiintiatu acesta dictatura, din contra ungurii afla vina romaniloru. Istori’a va justifica de siguru pe unii, va condamna pe altii. Astadi cum stamu, incriminările reciproce nu ne folosescu nimicu si nici ca suntu demne de barbati, carii nu mai voiescu a cade in voi’a lui Adamn si a Evei cu sterpele. Destulu atat’a, ca traimu sub o dictatura, întrebarea ne ar fi numai: Vasemena aceeasi cu a lui Camillus, ca se scie a fi blanda si totusi forte activa, strabatatóre , ori cu a lui Fabius cunctatoru, seu cu a lui Sulla ori Cesaru. Noi credemu asia, ca pana candu acesta intrebatiune nu ni se va deslega prin desvoltarea mai departe a eveniminteloru, pusetiunea nóastra va remane totu cea din anulu trecutu, eara activitatea nóastra si mai reservata si mai moderata, veghierea vise pururea neadormita, încordata, nepregetatoare, si „nadejde mai putina“ spre boieri, spre fii oameniloru, intru carii nu este mântuire, pentruca: Ajutoriulu nostru dela Domnulu, celu ce a facutu ceriulu si pamentulu. G^JB.aritiu. *» RESTAURAREA in MERCUREA. Doua acte de alegere adeveratu constitutionale insocite de una rara solemnitate poporala sau seversitu adi la noi. Onoratiloru cetitori ai acestui diurnalu le va fi cunoscutu, ca in contra ilegalitatei actului de alegere dein Aprilie a. c. romanii dein scaunulu Mercurei au ridicatu protestu, ca in urmarea acestui protestu actulu alegerei dein partea Escelsului regiu guvernu Transilvanu s’a nulificatu si ca acesta nulificare la remonstratiunea fostului comite sasescu Baronu de Salmen si la contraprotestulu comisariloru de nationalitatea saseasca, s’au intaritu chiaru si in ultim’a linia. De atunci pana acum l a D. Baronu de Salmen a esitu de doua ori, cu scopul de a seversi alegerea oficialiloru superiori in intielesulu pre’naltei decisiuni si conformu legiloru positive, inse totudeauna s’au aflatu piedeci de acelea, care l’au silitu se se intorca fara efectu indereptu, si de aceea a trebuitu se remana scaunulu nostru in decursu de 9 luni sub domni’a unei administratiuni atatu nelegiuite catu si mai incolo derimate. Dein decurgerea lucruriloru mai in josu insemnate ne vomu poté inse convinge, ca interegnulu de 9 luni neau servitu de una invatiatura bunisidra. Desi solemnitatea si importanti’a dilei ar’ pretinde cu dereptulu inregistrarea intemplariloru si a conversariloru de adi mai pe largu, totusi ne conformamu angustimei coloneloru acestui diurnalu, restringandune la una impartasire estractiva a decursului lucrariloru, si alaturandu celea mai insemnate cuventari in origine, incredintiamu potintios’a loru publicare on. Redactiuni! — A séra sosindu prea on. D. consiliariu gubernialu Conradu Schmidt in pace si sanetosu in mediu loculu nostru pe la 7 ore, sau adusu dein partea comunitatiei orasiene unu conductu de făclii, impreunatu cu musica locala si cu urări de se traesca, la care Domnia s’a a respunsu intr’una cuventare scurta numai atata, ca se bucura dein anima vediendu, ca si la acestu semmi de onoare ce i s’au facutu, si pentru care multiamesce, ca suntu representate ambele națiuni locuitore — de unde-i place a spera pentru diu’a urmatoria succesulu celu mai indestulitoriu! — Adi la 10 ore adunanduse comunitatea scaunala in sal’a pretoriului, fu prea On. D. consiliariu, cu presidele ei, poftitu si petrecutu de una deputatiune de 6 membri, intre cari au fostu si 3 romani, in sal’a adunarei. — După una salutare reciproca simpla de buna demaneatia „multiamu“ ocupandusi fresce care scaunulu seu, a deschisu D. consil. adunarea scaunala prein cuventarea alaturata. (ca une documente se voru depune in Feia. R.) 1. De antaniu in limba germana, si după aceea in cea romana. La cuventarea deschiderei i sau respunsu numai dein partea romanilorn, rostinduse prin p. d. deputatu alu comunei Ludosiu (Feiea. R) la a cărui sfersitu i s’a adusu inse D. Pres. din partea intregei adunari unu intreitu „Se traiasca!! !u — De aici a urmatu constituirea adunarei prin revederea si improtocolarea credentionaleloru fara esceptiune, după care a luatu cuventu deputatulu Mercurei Josefu Heinrich, si s’a rogatu, ca de ce era Mercuria după usulu vechiu a fostu representata prin 6 deputați, adinse in urmarea prea inaltei decisiuni (desi s’au alesu 6 seau infaciosatu numai 2 insi) — se fia anunciatu in protocolulu de adi, cu comunitatea Mercurei asternendu in asta privintia una suplica la Maiestate neprimindu inca respunsu, alegerea de adi se nu involveze sperat’a resolutiune. Deputatulu Ludosiului Gregoriu de Popu rogi atatu in numele romaniloru catu si alu adunarei întregi pre deputatii Mercurei, se se abata dela acesta propusetiune, pentruca la După precuventarile insemnate sperandu buna intielegere si inpreunata tractare la actulu alegerei de adi, prein inprotocolarea acestui protestu, desi neînsemnații, doritului resultatu i s’ar datrage foarte multa. 2. Pentruca unu protestu in contra unei preainalte decisiuni si a legei positive i s’ar parea cu totulu neintemeiatu si 3a pentruca alegerea de adi la nece una intemplare n’ar poté se impedece seu se involveze una resolutiune, caci Domniloru le e iertatu a o speră. — D. Preside aprobandu obserbatiunile D. Popu, decide, ca voindu se indestuleasca ambe partile, nu se va inprotocola altu ceva, de catu cu deputații Mercurii si adi au facutu adunarei cunoscutu, ca ei au asternutu contra adunarei representatiunei dein Mercuria la numeru legalu de 2 una suplica la Maiestate si ca astepta inca resolutiunea preinalta. — Multiuminduse in asta decisiune ambe partile propune Dlu Presiedinte, că se ne intielegemu despre modalitatea alegerei partenindu cu toata caldur’a scrutiniulu (votisarea secreta) intrebuintiatu de multa vreme. D. deputatu din Ludosiu G. Reu escipeza in contr’a feliniteloru si propune deantaiu votisarea abla, si numai deca asta nu s’ar primi, atunci se invoesce la scrutiniu, inse cu credule scrise. Cu aceasta propunere lu Clumeu sprijinitu dein partea Romaniloru, vediendu inse, ca D. Comes locotieitoriu nu areoi se se abata dela datina vechia, provocanduse in esplicarea bunatatiloru, cari suntu in legătură cu asta modalitate, si la modalitatea alegerei principelui rom., care este totu asemenea , — la propunerea Dlui Popu s’a alesu o comisiune mista in personele DD. C. Reu si a lui Göllner; s’au desfăcutu lăcătele feliniteloru de pleu, li s’au aratatu oameniloru ca suntu goalé, s’au incuietu si numeranduse marcele, ’i sau datu Dlui parodiu Reu, in fați’a tuturora, candu apoi s’a informatu adunarea si despre aceea, ca felinitele suntu de diversa mărime, una mare, una de medilocu si un’a mica, li se spune, ca aceea mare este pentru A, ceea mica pentru B. — de buna seama’si voru insemna foarte lesne, ca unde se’si bage votulu, si deca totusi s’ar uita, ver’care poate întrebă comisiunea, ca unde se afla a cutaruia. După stabilirea acestei modalitati de alegere tienu D. Presiedinte era si o cuventare in limb’a germana, si roga pre Dlu Popu, ca se o repetiésea si romanesce, ce s’a fostu intemplatu in toate cuvintele si pana aci; — in asta cuventare mai recomandă Dlu Presiedinte împreunată votizare fratiesca si observandu, ca pentru toate 3 posturile superiore are competinti de ambele nationalitati escelenti — propune cu privire la cualificatiuni anii de servitiu si alte merite la postulu de jude regiu pe DD. Wilhelm Löw c. r. subprocuroru de statu (felinita ceea mai mare) Rie Macellariu c. r. consiliaru la tribunalulu provincialu (felu de midiulocu,) Gregoriu de Popu c. r. adjunctu de pretura (felea cea mica). După acesta propunere face D. Preside adunarei cunoscutu, ca alu 3-lea candidaţii, desi e deputatu si defaţia, cu intielesulu legiloru poate remané si votisa dinpreuna cu ceilalţi — fiendu ca legea nu opresce pe cineva, că se nu’si dee insusi votulu, daca e convinsu despre aceea, ca elu e celu mai aptu dintre candidaţi. D. Gregoriu Popu multiamindu d’antaiu D. Preşedinte pentru distinctiunea dovedita prin candidatiunea făcută, se dechiaredia, ca desi ei este cunoscuta, ca legea de pana acum ei ierta a fi de fasi’a, elu totusi, neuninduse asta lege cu principiele lui, se va retrage si va intra suplentulu că votisante, ce s’a si intemplatu. Majoritatea voturiloru pentru postulu de jude regiu a capatat’o alu doilea candidatu D. Ilie Macellariu, care ffi prin intreg’a adunare cu entusiasmu primitu.