Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)

1864-01-01 / nr. 1

Amu disu venituri cu terminu mai generalu, pentruca sum’a contributiuniloru proprie si strinsu numite asia , ar fi numai 5,968,850, la care apoi adauginduse veniturile fiscale, sum’a se suie acolo, unde vediuramu. Acel’a, care cunosce din statistica sumele cele cumplite cu care se tienu staturile suverane mari si mici in Europ’a ; aceia, carii vom lua in consideratiune de aprópe tabel’a com­parativa de dinsusu ; aceia, carii voru computa in bani bine si cu deameruntulu tóte lucrurile de dile , dieciuielile , dările in bani si in naturalii ale mulţimii de iobagi făcute atatu Domniloru loru, catu si amploiatiloru muni­cipali, pe carii ’i ingrasia pana la 1848 mai alesu locui­torii tierani ,­­ abstragandu apoi pe unu minutu dela tote alte impregiurari cu totulu vitrege ale tierii nóstre, va fi con- 8trinsu a recunosce in cugetulu seu , ca cifr’a totala a dari­­loru ardelene, socotita in si­ne si, neci decuruu nu ar fi a­­pasatóare, pentruca in Europ’a, afara numai de elvetiani, tóte celelalte popora platescu fara asemenara mai multu. Ci earasi acela, carele va intra mai afundu in cercetarea sistemei de contributiune, va descoperi fara indoiela, cum­ca aceasta in mai multe privintie este foarte apasatoare pentru unele si mai usiara pentru alte clase ale locuitorilor­; prin urmare, ca acea sistema trebue se se supună neaparata la o reforma radicala, eara acesta reforma are se inceapa dela­b­darea ca­pului*). Preste acestea cercetatorulu insestratu cu cunoscintie din asia numit’a economia nationala, cumu si din sciintiele finantiare va pune in frunte un a c s­i m ’a, cumuca, pentruca locuitorii unei tieri se fia in stare de a plati dări mari, statulu, regimulu, legislativ’a sunt datoare a le si deschide mediulece de câștiguri multe si mari. Si iata, a­­cesta e problem’a cu a cărei deslegare e insarcinata in tim­­pulu de fapta mai alesu comisiunea legislativa asiediata pen­tru reform’­ sistemei de contr­ibutiune. O problema acest’a mare si grea, pe care comisiunea numita abia va fi in stare de a o deslega in cursu de unu anu intregu. Eata deci un’a din căuşele, pentru care amu sustienutu, ca deputaţii ardeleni venindu la Vien’a in mediuloculu lucrariloru, copleşiţi cu tre­­bile curente, nu avura de unde lua tempulu fisicu spre a se ocupa cu reform’a sistemei de contributiune, candu mai ver­­tosu si diet’a ’i alese si tramise aici numai cu pre fuga, fara picu de informatiune sau indireptariu pentru astadata. Intr’aceea mai este o impregiurare ce din nenorocire vor­­besce prea tare in defavoarea locuitoriloru Transilvaniei. Noi credemu, ca cetitorulu o va fi gacitu si pana acumu din mi­­nutulu in carele ceti mai in­susu preliminariulu anu­lui 1864. (Va urma.) Brasiovu, 31. Dec. v. Dumineca in 12/24. Januariu a. c. se va serba BAU li­­MEMNItlUTEI FEM. ROM. sei. in toata splendoarea îndatinata, in Redutu. Intratia de persoana 1 fl. 60 er. m. a. Iubitorii de filantropia sunt invitati din partea comitetului Reuniunei a lua parte cu bine­­facatoriulu loru concursu. Brasiovu, 1. Jan. 1864. Situati in punctulu de ve­dere alu trecutului si viitoriului anu se ne ecsaminamu celu pucinu prin trecatu, cu ce lupta politica amu luptatu, si cari sunt resultatele acestei lupte la finea anului si crasi in care cantitate si calitate trebue se ne incordamu poterile spre a delatura pedecele, ce ni le punu înainte giurstarile, tempului si parte mare , si lips’a de acea energia strinsu unita si de francheti’a, care o pretinde in tóte luptele nóstre necesitatea cea neaparata a resultateloru loru. — La inceputulu anului trecutu ne topieamu de dorinti’a de a ne vedé representate interesele si dorintiele in diet’a tierei, pre care ni-o intipuieamu ca o templa a infratirei natiuniloru colocuitare. Ce se vedi inse, una fia­care naţiune nutriu pen­tru scopulu seu intentiuni, multu, pucinu, vnse totuşi diver­­ginte dela opulu infratirei pe bas’a egalei îndreptăţiri politice nationale, ceea ce se dovedi nu numai din alegerile la dieta, ci, cum seim, chiaru de su­durarea dietei. Maghiarii vrea se câstige majoritate in dieta, se o dechiarese pe acesta la ince­­putu de nelegale, pentruca nu e conchiamata după legile din 1848 si asia se ne relege pe toti la Pest­a. Frații sasi cu toata pucinetatea loru la numeru se smanc­ra totusi de veniră pe bas’a cea mai lata representati si dotinti’a nu le era mai cumpatata, decatu, cumu ai dice, a lua Transilvani’a in carca (pe spate) si a o transplanta de s’aru puté chiaru in ssna­­tulu angustu imperiala; or’ noi romanii cautamu pe totu lo­­culu cu cine se ne infratimu, cu cine se pactamu o viétia noua pe basea diplomei si patentei, ad­ a dreptului egala po­­liticu­ nationala. Ne durea inse din sufletu, ca la totu pasulu respectiva dedeamu de intentiuni de a fi angustati pe catu s’ar poté in egalitatea drepturiloru poliitice, mai vertosu in cea a oficialitatei limbei, fara de care nu se poate neci concepe dreptulu egalu politicu­ nationalu. Deabaterile dela cei doui articuli de lege despre egalita­tea nationale ci despre oficialitatea limbeloru ne trasera velulu diosu, ca se scimu judeca. — Amu luptatu deci in an. trecutu fara restimpu o lupta buna politica, nu scimu inse, deca resultatele acestei lupte , ce depindu numai dela sanc­ționarea acestoru articule si dela mai marea seu mai mic’a indurare a Domnitoriului in obieptulu limbei, voru precum­păni ele toate sudorile si încordările consacrate de fiii natiunei pentru asigurarea acestora odara. Acésta remase inca ascunsu in sinulu an. viitoriu. (Va urma.) Blasiu, 7. Jan. 1864. Astadata sum in pusetiunea plă­cută de a impartasi o noutate multu cumpanitoriu pentru ve­nitoriulu scóleloru de aici. NI. S’a D. consiliariu gub. L­a z a r­u in Duminec’a tre­cuta descaleci aici pentru lămurirea decimelor­u, din cari se sustienu scólele Blasiului. Óspele de multu don­tu si as­­ceptatu interse tempulu , ce ocupatiunile oficiose i-au lasatu in despunere libera, spre a cerceta edificiulu scóleloru, pre profesori si tenerulu museu fisico-naturalu , cu care oca­­siune benevoli a ordinu o parte însemnata din frumós’a c­o­­lectiune de minerali, care colectiune II. S’a o făcuse mai de multu cu oficialu montanisticu , or’ apoi o dăruise a­­cestui institutu. — D. consiliariu pleck astadi lasandu unu o­­ficialu, care se continuedie lucrarea in caus’a decimeloru. Bine, ca a venito odata si tempulu, in care capitalulu în­semnata, ce provene dein desdaunarea decimeloru, senujaca, cumu amu dice, inchisu in oua, fara de nece unu fruptu pen­tru scóle, de­si veniturele din cari se sustienu ele in tempulu presente, nece pre de parte nu sunt de ajunsu. Profesorii cu Téfa de ,,Kanzler-Dieneriu 400 fl. st cortelu, mai incolo ne­mien, nece vorba de oare-care înmulțire după anii de servitiu, nece prospecte de pensiune in betranetie sau potentia de a-ti trage plat’a si atunci, candu tempu mai indelungatu ai fi cu­­prinsu de morbu, care se te impedece intru ducerea oficiului. Dein caus’a acést’a profesorii de aici după 2­5 sau celu multu 10 ani de servitiu, pre candu mai multu ar fi potutu se fo­­losésca ca invatiatori, s’au cerutu la parochia , cu asia celu pucinu in catuva se’si asecuredie venitoriulu. i­er’ alții, cari nece de cumu nu s’au potutu desface de profesura , s’au re­­sipitu in toate venturile. Inatitutiunea nu se poate se nu fia semtitu schimbările dese ale statului personariu, ce a prove­­nitu dein acesta lipsa de mediulece. Es. S’a Metropolitulu si V. Capitulu la intrepunerea Rever, directoriu gimnasiale au facutu totu, ce li-a statu in potere, pentruca pre contulu desdaunarii decimeloru se se asemne ceva anticipatiune pen­tru imbunatatirea stării materiali a scóleloru de aici. Inca pre tempurile cele mai absolutistice s’a recunoscutu insemnatatea acestoru scóli , s’au facutu promisiuni de subventionari pana dein cas’a statului , dara de datu nu s’a datu nemicu. Ade­­veratu aiurea s’a datu si deintru a statului, dar’ aici nu s’a resolvitu deintru alu nostru alu scóleloru chiaru. — Ddieu scie, pentru ce ! Acumu vise audimu, ca dela locurile mai inalte s’a ruptu o suma oare­care pentru a imbunatati salariale profesoriloru dela gimnasiu cu cate un’a suta fiorini si acést’a pre contulu cameteloru provenitorie dein desdaunarea decimeloru. Credu, ca in scurtu voliu poté scrie si mai lamuritu. — Fiendu pre la inceputulu carslegiloru nu potu se nu ve scriu si de petrecerile publice, cari le vomu avé in cur­­sulu loru Onoratiorii nostri s’au unitu intru acea, ca si in Blasiu se se tiena trei baluri, era venitulu loru se se intorca spre scopuri comuni. Voru fi dara doue baluri, 24. Januariu si 28. Februariu st. n. pentru casin’a de aici, era uuulu in diu’a de trei sauti, 11. Februariu, pentru ajutarea scolariloru meseri in casu de morbu. —■ u. V i e n ’ a , 4. Jan. n. (Estrasu din o epistola privata) ..................Domnia-Ta vei fi observatu din diurnalele de alte limbi, cumuca in septemanile din urma ale anului ce espirk, la inalt’a cancelaria r. a Ungariei pre lenga reimprospetarea *) Acésta de altumintrea, acésta dare­a si inceputu a scade tare. Sum’a ei de es. in a. 1860 fusese 1,680,000 fl. In ur­mătorii doi ani s’au scutitu mai multi locuitori, eara in anulu 1863 a lipsitu din aceeasi la 300 mii totu prin scutire. Pe a. 1864 earasi va lipsi preste 300 mii. (Vedi mai susu.)

Next