Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-01-01 / nr. 1
Amu disu venituri cu terminu mai generalu, pentruca sum’a contributiuniloru proprie si strinsu numite asia , ar fi numai 5,968,850, la care apoi adauginduse veniturile fiscale, sum’a se suie acolo, unde vediuramu. Acel’a, care cunosce din statistica sumele cele cumplite cu care se tienu staturile suverane mari si mici in Europ’a ; aceia, carii vom lua in consideratiune de aprópe tabel’a comparativa de dinsusu ; aceia, carii voru computa in bani bine si cu deameruntulu tóte lucrurile de dile , dieciuielile , dările in bani si in naturalii ale mulţimii de iobagi făcute atatu Domniloru loru, catu si amploiatiloru municipali, pe carii ’i ingrasia pana la 1848 mai alesu locuitorii tierani , abstragandu apoi pe unu minutu dela tote alte impregiurari cu totulu vitrege ale tierii nóstre, va fi con- 8trinsu a recunosce in cugetulu seu , ca cifr’a totala a dariloru ardelene, socotita in sine si, neci decuruu nu ar fi apasatóare, pentruca in Europ’a, afara numai de elvetiani, tóte celelalte popora platescu fara asemenara mai multu. Ci earasi acela, carele va intra mai afundu in cercetarea sistemei de contributiune, va descoperi fara indoiela, cumca aceasta in mai multe privintie este foarte apasatoare pentru unele si mai usiara pentru alte clase ale locuitorilor; prin urmare, ca acea sistema trebue se se supună neaparata la o reforma radicala, eara acesta reforma are se inceapa delabdarea capului*). Preste acestea cercetatorulu insestratu cu cunoscintie din asia numit’a economia nationala, cumu si din sciintiele finantiare va pune in frunte un a c si m ’a, cumuca, pentruca locuitorii unei tieri se fia in stare de a plati dări mari, statulu, regimulu, legislativ’a sunt datoare a le si deschide mediulece de câștiguri multe si mari. Si iata, acesta e problem’a cu a cărei deslegare e insarcinata in timpulu de fapta mai alesu comisiunea legislativa asiediata pentru reform’ sistemei de contributiune. O problema acest’a mare si grea, pe care comisiunea numita abia va fi in stare de a o deslega in cursu de unu anu intregu. Eata deci un’a din căuşele, pentru care amu sustienutu, ca deputaţii ardeleni venindu la Vien’a in mediuloculu lucrariloru, copleşiţi cu trebile curente, nu avura de unde lua tempulu fisicu spre a se ocupa cu reform’a sistemei de contributiune, candu mai vertosu si diet’a ’i alese si tramise aici numai cu pre fuga, fara picu de informatiune sau indireptariu pentru astadata. Intr’aceea mai este o impregiurare ce din nenorocire vorbesce prea tare in defavoarea locuitoriloru Transilvaniei. Noi credemu, ca cetitorulu o va fi gacitu si pana acumu din minutulu in carele ceti mai insusu preliminariulu anului 1864. (Va urma.) Brasiovu, 31. Dec. v. Dumineca in 12/24. Januariu a. c. se va serba BAU liMEMNItlUTEI FEM. ROM. sei. in toata splendoarea îndatinata, in Redutu. Intratia de persoana 1 fl. 60 er. m. a. Iubitorii de filantropia sunt invitati din partea comitetului Reuniunei a lua parte cu binefacatoriulu loru concursu. Brasiovu, 1. Jan. 1864. Situati in punctulu de vedere alu trecutului si viitoriului anu se ne ecsaminamu celu pucinu prin trecatu, cu ce lupta politica amu luptatu, si cari sunt resultatele acestei lupte la finea anului si crasi in care cantitate si calitate trebue se ne incordamu poterile spre a delatura pedecele, ce ni le punu înainte giurstarile, tempului si parte mare , si lips’a de acea energia strinsu unita si de francheti’a, care o pretinde in tóte luptele nóstre necesitatea cea neaparata a resultateloru loru. — La inceputulu anului trecutu ne topieamu de dorinti’a de a ne vedé representate interesele si dorintiele in diet’a tierei, pre care ni-o intipuieamu ca o templa a infratirei natiuniloru colocuitare. Ce se vedi inse, una fiacare naţiune nutriu pentru scopulu seu intentiuni, multu, pucinu, vnse totuşi diverginte dela opulu infratirei pe bas’a egalei îndreptăţiri politice nationale, ceea ce se dovedi nu numai din alegerile la dieta, ci, cum seim, chiaru de sudurarea dietei. Maghiarii vrea se câstige majoritate in dieta, se o dechiarese pe acesta la inceputu de nelegale, pentruca nu e conchiamata după legile din 1848 si asia se ne relege pe toti la Pesta. Frații sasi cu toata pucinetatea loru la numeru se smancra totusi de veniră pe bas’a cea mai lata representati si dotinti’a nu le era mai cumpatata, decatu, cumu ai dice, a lua Transilvani’a in carca (pe spate) si a o transplanta de s’aru puté chiaru in ssnatulu angustu imperiala; or’ noi romanii cautamu pe totu loculu cu cine se ne infratimu, cu cine se pactamu o viétia noua pe basea diplomei si patentei, ad a dreptului egala politicu nationala. Ne durea inse din sufletu, ca la totu pasulu respectiva dedeamu de intentiuni de a fi angustati pe catu s’ar poté in egalitatea drepturiloru poliitice, mai vertosu in cea a oficialitatei limbei, fara de care nu se poate neci concepe dreptulu egalu politicu nationalu. Deabaterile dela cei doui articuli de lege despre egalitatea nationale ci despre oficialitatea limbeloru ne trasera velulu diosu, ca se scimu judeca. — Amu luptatu deci in an. trecutu fara restimpu o lupta buna politica, nu scimu inse, deca resultatele acestei lupte , ce depindu numai dela sancționarea acestoru articule si dela mai marea seu mai mic’a indurare a Domnitoriului in obieptulu limbei, voru precumpăni ele toate sudorile si încordările consacrate de fiii natiunei pentru asigurarea acestora odara. Acésta remase inca ascunsu in sinulu an. viitoriu. (Va urma.) Blasiu, 7. Jan. 1864. Astadata sum in pusetiunea plăcută de a impartasi o noutate multu cumpanitoriu pentru venitoriulu scóleloru de aici. NI. S’a D. consiliariu gub. La z a ru in Duminec’a trecuta descaleci aici pentru lămurirea decimeloru, din cari se sustienu scólele Blasiului. Óspele de multu dontu si asceptatu interse tempulu , ce ocupatiunile oficiose i-au lasatu in despunere libera, spre a cerceta edificiulu scóleloru, pre profesori si tenerulu museu fisico-naturalu , cu care ocasiune benevoli a ordinu o parte însemnata din frumós’a colectiune de minerali, care colectiune II. S’a o făcuse mai de multu cu oficialu montanisticu , or’ apoi o dăruise acestui institutu. — D. consiliariu pleck astadi lasandu unu oficialu, care se continuedie lucrarea in caus’a decimeloru. Bine, ca a venito odata si tempulu, in care capitalulu însemnata, ce provene dein desdaunarea decimeloru, senujaca, cumu amu dice, inchisu in oua, fara de nece unu fruptu pentru scóle, desi veniturele din cari se sustienu ele in tempulu presente, nece pre de parte nu sunt de ajunsu. Profesorii cu Téfa de ,,Kanzler-Dieneriu 400 fl. st cortelu, mai incolo nemien, nece vorba de oare-care înmulțire după anii de servitiu, nece prospecte de pensiune in betranetie sau potentia de a-ti trage plat’a si atunci, candu tempu mai indelungatu ai fi cuprinsu de morbu, care se te impedece intru ducerea oficiului. Dein caus’a acést’a profesorii de aici după 25 sau celu multu 10 ani de servitiu, pre candu mai multu ar fi potutu se folosésca ca invatiatori, s’au cerutu la parochia , cu asia celu pucinu in catuva se’si asecuredie venitoriulu. ier’ alții, cari nece de cumu nu s’au potutu desface de profesura , s’au resipitu in toate venturile. Inatitutiunea nu se poate se nu fia semtitu schimbările dese ale statului personariu, ce a provenitu dein acesta lipsa de mediulece. Es. S’a Metropolitulu si V. Capitulu la intrepunerea Rever, directoriu gimnasiale au facutu totu, ce li-a statu in potere, pentruca pre contulu desdaunarii decimeloru se se asemne ceva anticipatiune pentru imbunatatirea stării materiali a scóleloru de aici. Inca pre tempurile cele mai absolutistice s’a recunoscutu insemnatatea acestoru scóli , s’au facutu promisiuni de subventionari pana dein cas’a statului , dara de datu nu s’a datu nemicu. Adeveratu aiurea s’a datu si deintru a statului, dar’ aici nu s’a resolvitu deintru alu nostru alu scóleloru chiaru. — Ddieu scie, pentru ce ! Acumu vise audimu, ca dela locurile mai inalte s’a ruptu o suma oarecare pentru a imbunatati salariale profesoriloru dela gimnasiu cu cate un’a suta fiorini si acést’a pre contulu cameteloru provenitorie dein desdaunarea decimeloru. Credu, ca in scurtu voliu poté scrie si mai lamuritu. — Fiendu pre la inceputulu carslegiloru nu potu se nu ve scriu si de petrecerile publice, cari le vomu avé in cursulu loru Onoratiorii nostri s’au unitu intru acea, ca si in Blasiu se se tiena trei baluri, era venitulu loru se se intorca spre scopuri comuni. Voru fi dara doue baluri, 24. Januariu si 28. Februariu st. n. pentru casin’a de aici, era uuulu in diu’a de trei sauti, 11. Februariu, pentru ajutarea scolariloru meseri in casu de morbu. —■ u. V i e n ’ a , 4. Jan. n. (Estrasu din o epistola privata) ..................Domnia-Ta vei fi observatu din diurnalele de alte limbi, cumuca in septemanile din urma ale anului ce espirk, la inalt’a cancelaria r. a Ungariei pre lenga reimprospetarea *) Acésta de altumintrea, acésta darea si inceputu a scade tare. Sum’a ei de es. in a. 1860 fusese 1,680,000 fl. In următorii doi ani s’au scutitu mai multi locuitori, eara in anulu 1863 a lipsitu din aceeasi la 300 mii totu prin scutire. Pe a. 1864 earasi va lipsi preste 300 mii. (Vedi mai susu.)