Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-11-25 / nr. 94
1- I 376 multiamindule in numele Seu si al patriei. Dupa amedi in resiedintia se vede una mesa de 260 oaspeti, unde se aflau toti oficirii cu Mai. S’a la mésa. Ser’a se vede in mai multe locuri iluminatiune. Dieta Transilvaniei. Siedinti’a din 11 Octombre. Gav. Manu (Conțin.). In celealaite provincii austriace contributiunea pamentului suie după cum s’au disu dela 16—21 % siguru inse nu voiescu a afirmă din lips’a dateloru, dar’ totusi, deca voiu face numai ceva comparatiune, privindu inse si intr’acelea contributuunea pamentului cu 10% — vioiu ca pre candu in Transilvania, contributi’a personale facia cu a pamentului sta că 91: 100, atunci in Galiti’a acest’a proportiune este aprocsimativa ca 8 : 100, in Moravi’a 13 : 100, in Boemi’a că 10:100 in Krain că 11:100 in Stiri’a că 14:100. Din acestea inca se poate vede, cumca la noi contributiunea personale e preste mesura mare , prin urmare se poate cunósce pre deplinu, ca declaratiunea Esc. Sub ministrului de finantie de acum, făcută in senatulu amplificatu din 1860 că respunsu la vorbirea dep. Jakab, cumca Ungari’a ar’ plati 16% din venitulu curatu alu pamentului, or’ Transilvani’a numai 10% si asia Transilvani’a ar’ trebui se platesca o suma mai mare in contiile personale cu privire la sum’a aruncata pre locuitorii Transilvaniei, neci de catu nu e motivata. Am disu in sfirsitulu alinei citate din propunere, cumca acést’a stare rea a contributiunei personale a recunoscuto si insusi regimulu Mai. Sale. Asia se vede din respunsulu datu de catra dlu conducatoriu alu ministeriului de finantie de atunci catra dlu dep. Maager: „dass die besonderen Uebel- Stände in Siebenbürgen das Finanzministerium bestimmt haben die Regelung dieser Steuerverhiiltnisse daselbst nicht aufzuschieben, bis die allgemeine Steuerreform eintritt, sondern schon früher die Personalerwerbsteuer in Verhandlung zu nehmen der’ in siedinti’a din 13 Martin 1862 earasi a recunoscuta Esc. S’a din ministru cavarelulu de Plener dicundu: „die in Ungarn, Siebenbürgen und Croatien unter verschiedenen Benennungen bestehendan Personalsteuer sind namentlich für die ärmeren Klassen der Bevölkerung empfindlich“ asemenea a disu si in siedinti’a din 19 Nov. 1863 „Ich verkenne nicht, dass die siebenbürgischen Personalsteuern diejenigen sind, welche die Steuerpflichtigen am härtesten treffen, sie sind höher und unverhältnissmässiger als diejenigen die in Ungarn bestehen.“ Asia dar’ nu ne mai trebue alta dovada, cumca insusi inaltulu regimu a recunoscutu cumca starea contributiunei personale e asupritoria cu deosebire pentru partea poporului cea mai saraca. „Eara cumca starea atinsa e intru adeveru si nesuferirera, si locuitorii tierei nu mai potu suporta aceste greutati, aceea se pote conchide pre usioru si cu toata consecintia — intre alte mai multe impregiurari, — si din urmatorele : a) ne lipsescu — pre langa alte isvore de castigu — chiaru si drumurile de comunicatiune, si comerciu in launtrulu tierii insusi, si si cu tierile vecine, — eara unele din acele care sunt că drumuri de tiera, au una elevatiune (suisiu) dela 10 pana la 23 policari (Zoli) la orgia, — sau ca imperiale sunt — fara consideratiune — intr’atata de lacsate, incatu bietulu tieranu abia pote esi la satulu vecinu cu trasur’a de 2 vite.“ Cu privire la motivulu antaiu unde dicu, ca ne lipsescu chiar’ si drumurile de comunicatiune mi se pare, ca cari au calatoritu prin tier’a noastra voru fi aflatu cu adeveru, ca acest’a e uuu motivu prea intemeiatu. Deca vnse dicu eu, cumca unele drumuri de comunicatiune ale tierei au o elevatiune foarte mare, acest’a credu, ca cei mai multi din pre stimații doi. membrii dietali o vom crede, fiindu-ca in comitatulu Solnocului comunicatiunea cu Ungari’a este cu deosebire dela Désiu preste dialulu Magogii si muntele Rotund’a preste Capnicu catra Marmali’a Pre dealulu Magogei intr’o lungime că de 700° suisiulu e intru adeveru dela 10—23" după cum si in anulu acestea s’au mesuratu si nivelatu. — Se pate ca unii straini se vom miră, ca cum potemu noi se treiemu pre astufeliu de drumuri , respunsulu e , fiindu-ca nu potemu navigă prin aeru. Acestu drumu, că drumu de tiera, e unulu dintre cele mai vestite facutu pre unu tempu cu drumulu preste Tihuti’a catra Dorn’a in Bucovin’a, totu sub ingrijirea aceluiasi vice-spanu Ujfalvi Ce se atinge de drumurile erariale in partea septemtrionale a Transilvaniei, spre dovada ca acelea suntu intru adeveru prea ingrecate cu vama, se pote convinge ori si care va calatori dela Becleanu pana la Déesiu in depărtare de 3 miluri, pentru-ca după 2 vite cu mersu cu venitu are se platesca de totu fi, pentru vam’a drumului. Acum déca bietulu omu saracu in a cărui casa face soldatulu pentru scoaterea contribuției, dupa ce a siediatu in pădure vr’o doua dile curetiendu lemne, si in a trei’a di se duce cu ele la Déésiu, că se capete pentru unu caru bine incarcatu 1 fi. 20 cr. si elu in vama are se platesca 1 fi., sau din sate mai apróape de Déésiu mai pucinu de 1 fi., atunci totuși după lucru de 2 — 3 dile cu trăsură, abiă le mai remane dela 20 — 60 cr. din sum’a baniloru capetati. Acum judecați dloru, deca aceasta stare se mai poate suferi si cu drumurile erariale? Din acest’a causa la locurile onviintioase si sunt de a se face cu toata ocaiunea pașii cuveniți, că si in partea septemtrionale a tierei netrecutu se se stearga vam’a acést’a atatu de impedecatoria pentru castigulu ómeniloru. A ci mai vinu si abusuri inainte, nu vreau a inculpă pre nimenea, nu pe diregatoriile finantiale despre negrigire, nu pre arendatorii drumuriloru de abusuri grele, inse déoa stelpii de vama dela locurile după lege menite se etrapunu intr’a 3-a sau a 4-a comuna numai cu acelu scopu, că si acei calatori se fia siliți a plați vama, cari neei odata nu calea si nu trecu preste obiectulu vamei, atunci acést’a ar’ insemna a asupri pre nedreptulu pre calatori. Asia se intempla cu locuitorii din vr’o 16 comune din cerculu Petri de pre valea Spermezeului, cari in calatori’a s’a catra Reteagu ne potendu din lucsu a incungiură o mila de pamentu si a trece preste podulu erarialu dela Csicsó-Kristur sunt totusi siliţi in a trei’a comuna adeca la Reteagu a plaţi vam’a podului, — ca ar.«ndatoriulu se nu-i desbrace de camesie. Acestea nu le-am adusu inainte pentru ca dora voiu a impută catu de pucinu trecui, dar’ starea inca in care me aflu si obieetulu despre care e vorb’a, me silescu a face astea abusuri si greutati înaltei case cunoscute. A 2-a am disu. b) „Derogatorii dela oficiile administrative politice, si de justitia in Tranni’a cu deosebire in comitate si districte, precum si in scaunele secuesei, au o salarisare numai de diumetate in comparatiune cu oficialii din Ungaria si celelalte tieri ereditarie ale monarchiei, prin urmare cercularea baniloru si in art’a privintia e subtrasa artificiosu din tiera — de si póte indirecte.“ Dloru ! De unde se ’si póta câștigă omulu saracu unu cruceriu pentru o miertisiera de bucate, déca elu prin tergu se ’ntalnesce numai cu ómeni flamandi, cu ómeni cu pungile góle, carii nu vreu si nu potu se-i die celu pucinu diumetate pretiulu pre materiia, ce o aduce in tergu. Eu aci nu vorbescu din puntulu acela, cace sumu si eu deregatoriu si ca pismuescu dera starea deregatoriloru din fundulu regiu seu aceloru din provinciile ereditarie ale monarchiei, fara vreu numai sedicu, ca circularea baniloru in comitate e subtrasa artificiosa, de orece prin comitate, districte si scaunele secuesci deregatorii sunt de abia numai pe diumetate platiti că cei din fundulu regiu si din alte tieri amintite. Eu crediu, ca impregiurarile acestea ar’ fi prea stimatiloru membrii destulu de cunoscute pi nu ar’ trebui se le mai aducu inainte. Dar’ că se nu gandésca cinev’a, ca eu asiu aduce ctv’a inainte fara basa sigura, se vedemu de esemplu déca vomu luă starea diregatorieloru din alte provincii si o vomu asemană cu a diregatoriloru nostri, —are pre cine substitue solgabiraulu de astadi? nu pre unu Bezirksvorsteher? care are 1260, 1155, 1150 fi., sau se luamu unu jude supremu, vicespanu, nu substitue acestea pre unu Kreiscommissar? care are după impregiurari 1470 1260, 945 si 840 fi. plata, pana candu in Transilvani’a judii cercuali au unu salariu de 400 fi., judii supremi de 700 si vicespanii de 600—700 fi. Totu acesta proportiune sta si facia cu deregatorii din Ungari’a. Ce se atinge de diregatorii din fundulu regiu, eu gandiscu, ca cu o alta ocasiune inca amu facutu o comparatiune numai per incidens intre spesele tribunalului superioru din Sabiiu cu ale tablei regie; ba aflamu inca ca in unele scaune sasesci amploiatii sunt inca mai bine salarisati si de catu cei din celealaite provincii. Am premisu dloru, ca nu din pisma am adusu acestea inainte, ci ca suma silita a documenta, ca cercutarea baniloru in comitate e artificiosu substrasa. Nu voiu a grai despre aceea, ca pentru ce nu se dau si in comitate plati mai mari si asemenea că in Ungari’a, că in alte provincii ele monarchiei seu in scaunele sasesci in Transilvania, pentru ca ei sunt doara municipali, desi provisorie denumiti de catra administratorii jurisdictiuniloru, si poate nu fora vreunu intereau particulariu propriu ? acest’a mi o paetre din pre alta data.