Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)

1866-01-01 / nr. 1

Nr. 1. An. XXIX. 1866. Gazet’a ose de 2 ori: Mer­­curea si Duxninec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. pe Vi 3 fl. v. a. Tieri e­­sterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. TRANSILVANIEI Brasiovu 13/1 Ianuariu. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespon­denţi. — Pentru serie 6 cr . 30 cr. de publicare Invitare la prenumeratiune „GAZET’A TRANSILVANIEI.“ Pe anula viitoria 1866 . . 10 fl. Pe semestru . . . 5 fl. Pe patrariu de anu . . 3 fl. Pentru Brasiovu pe sem. . . 4 fl. 50 cr. P. O. DD. corespondenţi si toti sprijinitorii acestora foi sunt rogati a misca toate pentru viati’a si înflorirea acestui organu natiunalu. Dela 10 eosempl. unulu se da gratis. Se prenumera atata pe la DD. corespon­denti, catu si prin posta cu epistole francate. MONARCH­’A AUSTRIACA. Transilvani’a. Telegramele „Gazetei Transilv.“ Clusiu 9 Ianuariu 1866. (Dr. R.) Re- scriptulu regesen s’a cetită in dieta. Transil­vaniei i se concede a tramite pre bas’a legiloru din 1848 representanti la diet’a de încoronare in Pest’a Uniunea se face dependenta dela re­gulares relatiuniloru de dreptu de statu ale tieriloru de coroana unguresci intre olalta si facla cu imperiulu, dela cuvenit’a considerare si garantare a pretensiuniloru nationali si confe­sionali ale ardeleniloru si dela regulares admi­­nistratiunei. Diet’a s’a amanatu. Altu telegrama Clusiu 9/1. Rescriptulu regiu cu respunsu la representatiunea dietei s’a cetitu in siedinti’a din 9 Ianuariu. In legătură cu dechiaratiunile coronei făcute despre revisiu­­nea art. uniunei si resolvarea multiumitoria a intrebatiuniloru, precum si regularea reporteloru de dreptu de statu catra Ungari’a , rescriptulu reg. memprésa si propunerile lui Bömches si Hosszú precum si voturile de minoritate ale lor. Siaguna si Rannicher, concede conchiamarea ar­deleniloru pre bases ordinei de alegere din an 1848 la diet’a din Pest’a pentru apararea inte­­reseloru tierei. Sustiene legile tierei Ardelului de pana acum neatingibile, ai resolvirea cesti­­unei uniunei o face dependenta dela învoirea Ungariei cu monarchi’a si dela multiumirea na­­tiuniloru si confesiuniloru Ardélului. Totu de­odată se­amana si diet’a. Zeyk propune, ca se se tiparésca rescrip­tulu si se se ié la pertractare, dar’ presiedin­­tele dietei nui concese, observandu, ca după ce s’a pronunciata odata amanarea dietei, nu se mai permite nece o pertractare. Rescriptulu privitoriu la diet’a dela Pest’a a si sosita in diósa la reg. gubernia. ROMANI’A. Bucuresci 8 Ian. 9 are 45 m. sosita in 9, 7 ore 5 min. Adres­a senatului României se presentă ori M. S. Domnitoriului, ea e compusa in ter­mini foarte caldurosi, foarte aprobatori pentru a­­titudia tienuta de principele C­u­s­a in contra lui Fund Pasia vizirului portit si a patriarchu­­lui de la Constantinopole. Senatule mari si glo­rifică idea abnegatiunei, cu care se termină dis­­cursulu tronului si-si esprima dorinti’a, cu prin­cipele C­u s­a, tare prin aplecarea si afecțiunea poporului romana, se complinesca opulu natiu­­nalu, care l’a întreprinsa. Itrasiovil 1/13 Ian. an. Domn. 1866. A­r­ticulu­­­u II din legea uniunei din 1848. Si in 1866 la anula nou unde ne aflam­u?! Ar fi se aruncamu o căutătură asupra lupteloru, in care ne aruncă din seninu fatalulu anu tre­cuta , tuse cu o fantoma tentatoria ne deschise usi’a si anultt 1866, totu la lupte. Se incepemu dar’ si anula nou cu pregătiți la lupta , si cu tarea credintia, ca luptanduse pentru viatia „Romanulu nu pere. “ „Art. II diétáin din 1848« Despre alegerea deputatiloru tramitiendi la cea mai de aproape dieta comuna, care are a se face pre basea representatiunei poporului. Alegerea pre basea representatiunei popo­rului a deputatiloru ardeleni tramitiendi la diet’a ponchiamata pre 2 Iuliu a. c., care se va tiene la olalta in Pest’a, cu scopu de a se mediloci intetit’a ei aplicare, se va întreprinde singura pentru acesta casa in chipalu urmatoriu: § 1. La folosirea dreptului de alegere preste totu nu se impartasiescu nece decatu : a) personele de secsulu femeiescu; b) străinii, cari nu au castigatu dreptulu de indigenatu (de impamentenire) ; c) persónele, cari stau sub potestarea unui domnu (stapanu ad. servitorii), sub a­pa­­rentiloru si a tutoratului (minoreuii); d) persoane, cari in urmarea unei sentintie pe­nale se afla in pedeapsa. § 2. De altum intrerea intre mărturisitorii relegiuntilor­ recepte (intre cari sunt a se intie­­lege si cei de confesiunea gr. ne­unita) nasce­rea in genere nu face necair­ deosebire. §3. Incetatile, cari au dreptulu de reprezentatiune deosebita,­­ ni ecsercita drep­tulu de alegere : a) toti locuitorii, cari postedu o casa seu unu pamentu in pretiu de 300 fl m. p. (315 fl. in monet’a de acum) cu proprietate­a sa eschisiva, seu in comuna cu consortele si respective cu pruncii loru minoreni; b) cei ce se afla asiediati cu măiestri, negu­­tiatori, fabricanţi, déca ’si au lucratori’a s’a si negotiulu seu, seu posiedu fabrice, si meseriasii, cari lucra neintreruptu celu pu­­cinu cu cate unu calfa (fecioru) ; c) cei, cari, de si nu se tienu de clasele de susu, totuşi potu dovedi unu venitu anualu ficsu si securu de 100 fl. m. c. (105 v. a ) din proprietatea s­a de pamentu , sau din capitala ; d) fara respectu la venitulu loru . Doctorii, chirurgii, advocaţi, inginerii, artiştii aca­demici, profesorii, membrii societăţii scien­­tifice maghiare, apotheoarii, preotii, cape­lanii, invetiatorii acolo unde ’si au asie­­diata locuinti’a ; e) cei ce pana acuma au fostu burgeri in ce­­tati, tocma de si nu posiedu calitatile de susit. § 4. In comitate , in districtulu Fagara­­siului, (acum simtimu ca se numera aici si di- strictulu Naseudului după rescriptulu ce se va publică in diet­a din Clusiu 1866. R.) si in scaunele secuiesci au dreptulu de alegere : a) toti aceia cari, fiinduca după art. d. 1. XII din an. 1791 avea dreptu de vota in adu­narile marcate, eră si pana acum indrepta­­titi a lua parte la alegerea deputatiloru die­p­tali, tocma deca înainte de acésta au fosta si tiermuriti intru esercitarea acestui dreptu (art. XII 1791 indreptatiesce pre toti no­bilii din comitatu, cari sunt indetorati cu juramentulu de omagiu si alu uniunei, ce­­loru 3 natiuni, cari au posesiune in acelasi comitatu, inse prin punctulu acestea se indreptatiescu acum si nobilii cei fara de neoe unu capatuiu. R.) ; b) toti acei locuitori din orasiele, cari nu au dreptu deoaebitu de representare, (ad. nu au deputatulu seu) cari se tienu in vre­una din categoriile descrise in § 3 alu a­­cestui art. de lege; c) in localitățile acelea, cari nu au magistrate regulate, toti locuitorii aceia, cari pentru a. c. 1848 după tabel­a de contributiune platescu afara de contributiunea pre capa celu mai putinu 8 fl. m. c. (sau 8 fl. 40 cr. v. a.); si afara de acestia fiacare co­muna (satu), care numera celu pucinu 100 de fumuri, luanduse afara (nemesii) cei indreptatiti după art. d. 1. XII din an. 1791, inca icu parte la alegerea deputatiloru prin doui representanti libera alesi; comune mai mici inse prin unu representante (va se dica ca poporulu­­ieranu facla cu boierii si orasianii, cu toate ca elu ii nutresce si pre densii, sunt mai eschisi dela acesta dreptu, fara de care nece o clasa de popom nu-si poate representa interesele sale, ci remane osindita a remane in ticalosi’a s’a si acést’a e ceea ce ne dóre amara ca o nedreptate strigatoriu la ceriu, si cu unu pericolu pen­tru poporulu acela, care fiindu huiduita nu a impopulatu orasiele, cum e poporulu ro­­manu, care n’are orasie!!! R.). § 5. In cercurile administrative sasesci locuitorii orasieloru si ai localitatiloru, in scau- Dele si districtele in care locuescu , voru folosi dreptulu de alegere ca si pana acum la­olalta si fara orice deosebire de nationalitate si rele­­giune in acelasi moda, după cum se folosesce elu de locuitorii orasieloru si satoloru , cari nu au dreptu de deputatu deosebitu, din cercurile administrative unguresci si secuiesci, descrise in punctulu b) si c) alu § 4. §6. Ca deputatu se poate alege veri eine, care are dreptulu de alegatoriu ori unde in Ungari­a, numai deca au trecuta preste 24 de ani si se afla in stare a corespunde ordina­­tiunei legei, după care legea legislatiunei e mitea si singura numai cea ma­gl­iara, (prin urmare celu ce nu scie limb’a maghiara nu poate fi deputatu? R.). § 7. Cei 73 deputați transilvăneni, cari au dreptu egalu de votu in cau’a deputatiloru, trebue se se alega pentru diet’a cea mai de a­­proape, după urmatoarea proportiune: a) deputații tramitiendi prin singuraticele co­mune: 1. Clusiulu tramite 2. 2. M. Osior­­heiulu 2. 3. Alb’a Iulia 2. 4. Gherl’a 2. 5. Elisabetopolea 2. 6. Abrudulu 1. 7. Ocn’a Sibiiului (Vizakna) 1. 8. Hunedoara 1. 9 Osiorheiu de Kezdi 1. 10. Hatie­gulu 1. 11. Sangeorgiulu de Sepsi 1. 12. Odorheiu 1. 13. Iliefalva 1. 14. Ciucu Sereda 1. 15. Brecioulu 1. 16. Seculu (Szék 1. 17. Olafalu 1. 18. Golosinlu 1. b) comitatele, scaunele secuiesci si sasesci, di­strictele unguresci si sasesci, 25 la numera, tramita cate 2 deputaţi si asia cu toti la­olalta 50, la a cărora alegere potu lua parte numai acelea orasie de pre acolo, cari n’au dreptu deosebita de a-si tramite deputatu propriu. § 8. Unde derogatori’a afla da lipsa pen­tru sustienerea ordinei sub decursulu alegeri­­loru, pote form­a pentru alegerea unui fiacarui deputatu cercuri de alegere deosebite, luanda in privire proportiunea teritoriului si a popula­­tiunei (ce jocaria volnica in man’a unui tira­­nutiu partisanu! R.). § 9. Fiacarui deputatu dietalu se va plati diurnu cate 5 fl. m. c. din fondulu tierei si bani de cortelut cate 400 fl. m. c. pe anu. § 10. Esecutarea ordinatiuniloru legei a­­cesteia se incredintiasa gubernului r. cu acea insarcinare, sa se medilocesca fara amanare consemnarea, respective alegerea celoru indrep­tatiti la votu, se pana la cale toate mesurile de lipsa pentru delaturarea dificultatiloru ce s’ar poté ivi si spre sustienerea ordinei in decursulu alegeriloru­­si prescrierile art. V d. 1. alu Un­gariei din an. 1848, pre catu acelea se potri­­vescu cu principiale cuprinse in acesta art. d. 1.

Next