Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-01-01 / nr. 1
Nr. 1. An. XXIX. 1866. Gazet’a ose de 2 ori: Mercurea si Duxninec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. TRANSILVANIEI Brasiovu 13/1 Ianuariu. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr . 30 cr. de publicare Invitare la prenumeratiune „GAZET’A TRANSILVANIEI.“ Pe anula viitoria 1866 . . 10 fl. Pe semestru . . . 5 fl. Pe patrariu de anu . . 3 fl. Pentru Brasiovu pe sem. . . 4 fl. 50 cr. P. O. DD. corespondenţi si toti sprijinitorii acestora foi sunt rogati a misca toate pentru viati’a si înflorirea acestui organu natiunalu. Dela 10 eosempl. unulu se da gratis. Se prenumera atata pe la DD. corespondenti, catu si prin posta cu epistole francate. MONARCH’A AUSTRIACA. Transilvani’a. Telegramele „Gazetei Transilv.“ Clusiu 9 Ianuariu 1866. (Dr. R.) Re- scriptulu regesen s’a cetită in dieta. Transilvaniei i se concede a tramite pre bas’a legiloru din 1848 representanti la diet’a de încoronare in Pest’a Uniunea se face dependenta dela regulares relatiuniloru de dreptu de statu ale tieriloru de coroana unguresci intre olalta si facla cu imperiulu, dela cuvenit’a considerare si garantare a pretensiuniloru nationali si confesionali ale ardeleniloru si dela regulares administratiunei. Diet’a s’a amanatu. Altu telegrama Clusiu 9/1. Rescriptulu regiu cu respunsu la representatiunea dietei s’a cetitu in siedinti’a din 9 Ianuariu. In legătură cu dechiaratiunile coronei făcute despre revisiunea art. uniunei si resolvarea multiumitoria a intrebatiuniloru, precum si regularea reporteloru de dreptu de statu catra Ungari’a , rescriptulu reg. memprésa si propunerile lui Bömches si Hosszú precum si voturile de minoritate ale lor. Siaguna si Rannicher, concede conchiamarea ardeleniloru pre bases ordinei de alegere din an 1848 la diet’a din Pest’a pentru apararea intereseloru tierei. Sustiene legile tierei Ardelului de pana acum neatingibile, ai resolvirea cestiunei uniunei o face dependenta dela învoirea Ungariei cu monarchi’a si dela multiumirea natiuniloru si confesiuniloru Ardélului. Totu deodată seamana si diet’a. Zeyk propune, ca se se tiparésca rescriptulu si se se ié la pertractare, dar’ presiedintele dietei nui concese, observandu, ca după ce s’a pronunciata odata amanarea dietei, nu se mai permite nece o pertractare. Rescriptulu privitoriu la diet’a dela Pest’a a si sosita in diósa la reg. gubernia. ROMANI’A. Bucuresci 8 Ian. 9 are 45 m. sosita in 9, 7 ore 5 min. Adresa senatului României se presentă ori M. S. Domnitoriului, ea e compusa in termini foarte caldurosi, foarte aprobatori pentru atitudia tienuta de principele Cusa in contra lui Fund Pasia vizirului portit si a patriarchului de la Constantinopole. Senatule mari si glorifică idea abnegatiunei, cu care se termină discursulu tronului si-si esprima dorinti’a, cu principele Cu sa, tare prin aplecarea si afecțiunea poporului romana, se complinesca opulu natiunalu, care l’a întreprinsa. Itrasiovil 1/13 Ian. an. Domn. 1866. Articuluu II din legea uniunei din 1848. Si in 1866 la anula nou unde ne aflamu?! Ar fi se aruncamu o căutătură asupra lupteloru, in care ne aruncă din seninu fatalulu anu trecuta , tuse cu o fantoma tentatoria ne deschise usi’a si anultt 1866, totu la lupte. Se incepemu dar’ si anula nou cu pregătiți la lupta , si cu tarea credintia, ca luptanduse pentru viatia „Romanulu nu pere. “ „Art. II diétáin din 1848« Despre alegerea deputatiloru tramitiendi la cea mai de aproape dieta comuna, care are a se face pre basea representatiunei poporului. Alegerea pre basea representatiunei poporului a deputatiloru ardeleni tramitiendi la diet’a ponchiamata pre 2 Iuliu a. c., care se va tiene la olalta in Pest’a, cu scopu de a se mediloci intetit’a ei aplicare, se va întreprinde singura pentru acesta casa in chipalu urmatoriu: § 1. La folosirea dreptului de alegere preste totu nu se impartasiescu nece decatu : a) personele de secsulu femeiescu; b) străinii, cari nu au castigatu dreptulu de indigenatu (de impamentenire) ; c) persónele, cari stau sub potestarea unui domnu (stapanu ad. servitorii), sub aparentiloru si a tutoratului (minoreuii); d) persoane, cari in urmarea unei sentintie penale se afla in pedeapsa. § 2. De altum intrerea intre mărturisitorii relegiuntilor recepte (intre cari sunt a se intielege si cei de confesiunea gr. neunita) nascerea in genere nu face necair deosebire. §3. Incetatile, cari au dreptulu de reprezentatiune deosebita, ni ecsercita dreptulu de alegere : a) toti locuitorii, cari postedu o casa seu unu pamentu in pretiu de 300 fl m. p. (315 fl. in monet’a de acum) cu proprietatea sa eschisiva, seu in comuna cu consortele si respective cu pruncii loru minoreni; b) cei ce se afla asiediati cu măiestri, negutiatori, fabricanţi, déca ’si au lucratori’a s’a si negotiulu seu, seu posiedu fabrice, si meseriasii, cari lucra neintreruptu celu pucinu cu cate unu calfa (fecioru) ; c) cei, cari, de si nu se tienu de clasele de susu, totuşi potu dovedi unu venitu anualu ficsu si securu de 100 fl. m. c. (105 v. a ) din proprietatea sa de pamentu , sau din capitala ; d) fara respectu la venitulu loru . Doctorii, chirurgii, advocaţi, inginerii, artiştii academici, profesorii, membrii societăţii scientifice maghiare, apotheoarii, preotii, capelanii, invetiatorii acolo unde ’si au asiediata locuinti’a ; e) cei ce pana acuma au fostu burgeri in cetati, tocma de si nu posiedu calitatile de susit. § 4. In comitate , in districtulu Fagarasiului, (acum simtimu ca se numera aici si di- strictulu Naseudului după rescriptulu ce se va publică in dieta din Clusiu 1866. R.) si in scaunele secuiesci au dreptulu de alegere : a) toti aceia cari, fiinduca după art. d. 1. XII din an. 1791 avea dreptu de vota in adunarile marcate, eră si pana acum indreptatiti a lua parte la alegerea deputatiloru dieptali, tocma deca înainte de acésta au fosta si tiermuriti intru esercitarea acestui dreptu (art. XII 1791 indreptatiesce pre toti nobilii din comitatu, cari sunt indetorati cu juramentulu de omagiu si alu uniunei, celoru 3 natiuni, cari au posesiune in acelasi comitatu, inse prin punctulu acestea se indreptatiescu acum si nobilii cei fara de neoe unu capatuiu. R.) ; b) toti acei locuitori din orasiele, cari nu au dreptu deoaebitu de representare, (ad. nu au deputatulu seu) cari se tienu in vreuna din categoriile descrise in § 3 alu acestui art. de lege; c) in localitățile acelea, cari nu au magistrate regulate, toti locuitorii aceia, cari pentru a. c. 1848 după tabela de contributiune platescu afara de contributiunea pre capa celu mai putinu 8 fl. m. c. (sau 8 fl. 40 cr. v. a.); si afara de acestia fiacare comuna (satu), care numera celu pucinu 100 de fumuri, luanduse afara (nemesii) cei indreptatiti după art. d. 1. XII din an. 1791, inca icu parte la alegerea deputatiloru prin doui representanti libera alesi; comune mai mici inse prin unu representante (va se dica ca poporuluieranu facla cu boierii si orasianii, cu toate ca elu ii nutresce si pre densii, sunt mai eschisi dela acesta dreptu, fara de care nece o clasa de popom nu-si poate representa interesele sale, ci remane osindita a remane in ticalosi’a s’a si acést’a e ceea ce ne dóre amara ca o nedreptate strigatoriu la ceriu, si cu unu pericolu pentru poporulu acela, care fiindu huiduita nu a impopulatu orasiele, cum e poporulu romanu, care n’are orasie!!! R.). § 5. In cercurile administrative sasesci locuitorii orasieloru si ai localitatiloru, in scau- Dele si districtele in care locuescu , voru folosi dreptulu de alegere ca si pana acum laolalta si fara orice deosebire de nationalitate si relegiune in acelasi moda, după cum se folosesce elu de locuitorii orasieloru si satoloru , cari nu au dreptu de deputatu deosebitu, din cercurile administrative unguresci si secuiesci, descrise in punctulu b) si c) alu § 4. §6. Ca deputatu se poate alege veri eine, care are dreptulu de alegatoriu ori unde in Ungaria, numai deca au trecuta preste 24 de ani si se afla in stare a corespunde ordinatiunei legei, după care legea legislatiunei e mitea si singura numai cea magliara, (prin urmare celu ce nu scie limb’a maghiara nu poate fi deputatu? R.). § 7. Cei 73 deputați transilvăneni, cari au dreptu egalu de votu in cau’a deputatiloru, trebue se se alega pentru diet’a cea mai de aproape, după urmatoarea proportiune: a) deputații tramitiendi prin singuraticele comune: 1. Clusiulu tramite 2. 2. M. Osiorheiulu 2. 3. Alb’a Iulia 2. 4. Gherl’a 2. 5. Elisabetopolea 2. 6. Abrudulu 1. 7. Ocn’a Sibiiului (Vizakna) 1. 8. Hunedoara 1. 9 Osiorheiu de Kezdi 1. 10. Hatiegulu 1. 11. Sangeorgiulu de Sepsi 1. 12. Odorheiu 1. 13. Iliefalva 1. 14. Ciucu Sereda 1. 15. Brecioulu 1. 16. Seculu (Szék 1. 17. Olafalu 1. 18. Golosinlu 1. b) comitatele, scaunele secuiesci si sasesci, districtele unguresci si sasesci, 25 la numera, tramita cate 2 deputaţi si asia cu toti laolalta 50, la a cărora alegere potu lua parte numai acelea orasie de pre acolo, cari n’au dreptu deosebita de a-si tramite deputatu propriu. § 8. Unde derogatori’a afla da lipsa pentru sustienerea ordinei sub decursulu alegeriloru, pote forma pentru alegerea unui fiacarui deputatu cercuri de alegere deosebite, luanda in privire proportiunea teritoriului si a populatiunei (ce jocaria volnica in man’a unui tiranutiu partisanu! R.). § 9. Fiacarui deputatu dietalu se va plati diurnu cate 5 fl. m. c. din fondulu tierei si bani de cortelut cate 400 fl. m. c. pe anu. § 10. Esecutarea ordinatiuniloru legei acesteia se incredintiasa gubernului r. cu acea insarcinare, sa se medilocesca fara amanare consemnarea, respective alegerea celoru indreptatiti la votu, se pana la cale toate mesurile de lipsa pentru delaturarea dificultatiloru ce s’ar poté ivi si spre sustienerea ordinei in decursulu alegerilorusi prescrierile art. V d. 1. alu Ungariei din an. 1848, pre catu acelea se potrivescu cu principiale cuprinse in acesta art. d. 1.