Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-01-03 / nr. 1
vazot’a ese de 2 ori: Mercurea brDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretinlu: pe 1 ani 10 fl. pe V» 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 15|i4anuarin 1868. /â^EC;ilrw\ Se prenumera la postele c. r., si DD. corespondenti. — Pentru serie 0 cf. Tacs’a timbrata a 30 or. de fiacare publicare. MONARCHI’A AUSTRIACA. Transilvania. Activitate. Pasivitate. Sunt unii orieni carii cn finea anului 1868 invinne pe romani, ca voindu a imita pe natiunea mighiara au remasii in pasivitate si nu s’au folosita de terenala activitatii si de ocasionile care li s’au deschisa. Deca cumva o asemenea invinuire este drepta , atonei aceia asupra cărora va fi oadiendo aceea, merita toti despre tiulu si urgi’a lamei europene luminate, cum si a generatiuniloru viitoare, mai alesu candu este cunoscuta, camon in politica nu e eitern a sosi nici prea carendn nici prea tardiu, ci tocma la momente, pe carele apoi ai se’in apuci ca tota braciala. Deci fiindcă cestiunea de facia sta in reporta atata ca interesata, cată si ca onoarea natiunei întregi si ala fiacarui membra ala ei, se cere neaparata ca se’i cautama mai deaproape in facla ; era pentraca nu cumva se mai urmeze o alta ne’ntielegere, se ne inchipuima, ca nu ne aflama nicidecum sub vreana despotismu, ci sub legi constitutionali. Se mai presupuneam ca națiunea noastra ar’ fi fosta in adeveru determinata a se folosi de orice terenu de activitate spre a’ai apara sant’a sa caasa,*inse sen lenea si nepasarea conducatoriloru ei, sea reinti’a ori cearlatani’a politica a unoru agitatori para fi ametita pe anala ce trecu, pentraca se nu faca nimica. Maneuandu din acestea ipo- 1086 avemu se intrebama , ca unde si in ce moda avea se desvolte natiunea romaneasca vreo activitate politica in decursulu anului 1867. Terenurile de activitate politica in staturile in a deveri libere constitutionali si fondate pe drepta, era nu pe macsime despotice sunt: reuniuni sau cluburi si meetinguri politice, presa libera politica, adunari municipali, congrese nationali, diete, parlamente. Se puneam fiacare din noi man’a pe cugeta, se ne intrebama io fiic’a lui Ddieu , care din acestea terenuri au fosta deschise natianei romanesci si nu s’a folosita de ele la an. 1867? înainte ca ana ana si mai bine ama provocata pre toti carii sastienea, ca ana congresu nationala sea macar una comiteta nationala se poate conchiama fara nici ana pericula, ca se ne demintia si rasineze in facla tierei si a natianei prin insasi conchiamarea lui. Pana acum nu ama fosta nici demintiti nici manati. Astadi ceream din nou si dorima ca se se afle cineva si se ne faca de toata rusinea pe noi acesti „agitatori dacoromanisti“, precum ne dice ,P. Naple“ din nou in trufi’a sa. Astadata vise cerema mai multe : câ se ni se arate potinti’a de a forma ciaburi politice si netionali pre la locuri diverse, precam vedema ca formeaza natianea maghiara ori unde si oricandu ii place , de a ne aduna cate 2—3 mii la ana loca, precam astadi se aduna cu miile pana si uvrienii din Vienna in urmarea preanaltei sancționări a legiloro fundamentali si respective a reformei făcute in patenta din 26 Faurn 1861 cu valoare pentru toate tierile care nu se tiena de coroan’a Ungariei. Deafidemn totnodata pe incriminatorii nationei, ca se ne probeze in fapta, ca anume aici in marele Principatu ala Transilvaniei pres’a si mai de apróape pres’a romaneasca este libera, ca ea nu se afla nici sub legea din 1852, nici in stare chiar nesceptionale (Aosnahmsznstand), precum si ca tocma si in Ungari’* cele 42 procese de presa cate s’au intentata in soarta la perioda de 10 fani sant numai nespe glume si avertisementele asemenea. Pana nu ni se vom da contraprobe, noi vomn bastien^-mlreo, ca j^dpfuía constitatiu□ale de a’Bi manifesta vointiele si nevoile sale prin adanari si prin presa pentra natianea romanésca nn ecsista. Ni se va dice: acolo sânt adunările municipali, pentru ce nu ve folosiți de ele ? Tier’a intreaga scie, ca in puterea legei aristocratice, care se afla in vigoare, representantiele comunali sant compuse cu anu moda atata de arbitraria, inesta elementam romanescu in cele mai multe se afla nu numai in minoritate absoluta, ci in o minoritate de bajocura, din care pansa multi membrii romani le si părăsiră cu totulu, pentruca precum se esprimara anii din ei la repetite ocasiuni, na voiesca se figureze in asemenea adanari numai ca masculi pioti, nici se se voteze nescari lucrari periculose, dupa care apoi se rudica ca in anulu 1848. Tupeti, ca si romanii au luatu parte, ca totii cinci la numera. Noiama fosta aceia, carii ama indrasnita a mostra de repetite ori acesta felia de pasivitate, ruganda si provocanda pe representantii romani, ca desi in representantie se vede in minoritate, totusi se merga regulata la adunările municipali. Responsible ce ama primita a fosta mai totadeauna, ca li* se revolta simtiura de omn, de cetatienu si de romani, prin urmare ca nu vom merge spre a figura acolo cu nisce preaplecati cersitori. Eoa noi si astadata suntemu foarte departe de a subscrie ana asemenea argumenta, ba tocma din contra rugamii “i era pe membrii romani ai representanifora municipali, ca se frecventeze ca tota zelula patintiosa toate adanarile municipali, a cărora importantia pentru tiera, națiune si libertate o ama semnalata in mai multi articuli si de repetite ori. Ce se’i faci inse romanului, deoa ’si are si ela mandri’a si trofi’a sa naționala, care ’la face se’ti replice . Deoata asia, mai bine nimica. Nu incaviintiamu nici acesta mandria naționala la locuia acesta, pentruca alții ti o esplica ca totalu altfelia : de nepăsare, de lene, séa de servilismo, séa de egoisma personala, ea nu vrei se’ti lasi interesele pe 2—3 ore séa si pe 2—3 dile, in arma si de ignorantia grósa. Se trecema la partea cea mai grea si mai fatala a incriminarea Dupace ni s’a desfiintiatu diet’s patriei si legile nóastre, ni s’a disnapoi: Mergeti ai voi la Pest’s, acolo sbierati alăturea cu alţii pana ce veti răguşi. Cine n’a ascultata de apsa porunca? Pre cată scimu noi din toti romanii cati au fostu seu alesi seu chiamati la diet’a din Pest’a numai repausatule mitropolitu Alecsandru St. Siulutin si Dr. I. Rationa s’au supusu poruncei, ca se intrebela cu magnatu in cas’a boierilor a cesta cu deputata alesă dintr’ana orasieni. Toti ceilalti transilvani de nationalitate romaneasca s’au supusu poruncei si mai curenda sau mai tardia au mersu la Pestea siau verificatu creditivele, si-au trasu diurnele, au intrata in adeveri pe terenula activitatii recomandatu lara din tota onfletula , din tota cugetula si din tota ioim’a, incependu de pe timpulu dietei clisiane (Nov. 1865) pana in dia’a de astadi. Prin urmare „agitatorii* au fosta trantiti, era cei alegi ori chiamati s’au dusu toti, au remaso acasa numai unulti doi; sciti inse, ca una arbore na face padorea si nici o rendanica primaver’a ? Dara pentra ce n’au mersa mai multi romani la Pest’a, era nu numai 10—15 insi? Din simpl’a cansa, ca majoritatile boieresci nu mancasera nici matragmna nici ceapa doarei, pentruca se alega mai multi romani. Chiarn dintre cei 10—15 cativa se stracurara numai ca printre urechile acului. Cine dintre noi mai poate fi atata de străina la Israilu, care nu suia foarte bine, ca pianola primitiva plăsmuita inca din an. 1865 a fostu, ca romanii atati cati si taliter qualiter se ia parte la alegeri, numai se no alega romani. Cum s’au folosita romanii dusi la Pest’a de „escelentele terene ala activitatii deschisa lorn“, noi nu scimu, ca nu avemu de unde se scimu; toti ei in vresta sunt, precum dipe s. scriptura, se ve spună insii, ce ve f&ca pompte pe rendu, acom pre pata dareza prorogarea dietei. Se póate oare ca cineva se dite asia usiorn atatea evenimente care au decursă in anulu 1865—7 pe dinaintea ochiloru nostrii si ne au avutu pre toti in actiune ? Se poate oare, la facia ca asemenea impregiarari, in care se afla natianea se’si mai bata cineva jocu de ea dicunda: pentru ce n’ai intrata in activitate ? Ua, na! Unde au stata usile si portile deschise pentru natianea romaneasca si n’a intrata ea ? Si deca i s’a inchisu toate cele constitutionali, ca ’ia mai remasu decata politic’a astep ta tére in credintia tare catra Ceriu si geniule seu ? ’Iar fi mai remasu, va dice cineva, calea catra Blaein, Orlatu si Naseudu; ni se pare inse ca incriminatorii sunt foarte departe de a ne recomanda acea cale, ale cărei urmări na scima cine le ar’ laa asupr’a sa. — Gr. B. KirasiOVU la Ian. 1868. Pentruca anom viitoriu se ne fia mai fericita, se cere, ca ei noi se fimu mai resoluti inainte de toate a pune pe altariula patriei si ala natianii sacrificiale cele mai resolate, abnegarea pentru binele comuna ei pentru concordi’a comuna toate interesele in parte. Fiacare in cereala activitatii sale si toti intruniti pentru comanda fericire se facemu olocauste (sacrificia) oferindune puterile binelui publica ala națiunii lor aln umanității O vietia mai via redimata pe mai vii sperantie trebne se dovedimu din toate anghiunile, ca se soimn unii de alții si toti de binele comuna. — Bravii noştri brasioveni au intempinatu anulu nou cu o fapta din cele mai naţionale; ei au inceputu cu sacrificiu a ne premerge cu esemplu, pentruca in sărbătorile nascerii începură o colecta marinimosa in semna de stima si de eterna memoria catra laureatulu nostru poem Andreiu Muresiana, care iobilatu de tata natianea a cantata in medinloculu lorn, node si-a lasatu si ultimulu adio. Pentru redicarea onui monumentu, demon de geniulu acestui poetu, s’au începută a se face ofrande si deodata se si adunir o suma mai bine de 60 galbini. Voma publica generoasele oferte, er* pana atonei onóare fratilorn si multiamita pentra nobilulu simtin nationala! — In 3/15 Ian. la 9 óre se va serba pa* raatasu in beserio’a de pe tocile pentra repausatulu fostu senatore Constantinu Ioanu, primulu senatore romanu la magistratulu din Brasiovu, a cărui memoria se rtcoleza si se va improspeta nu numai de rudenii si amici, ci si de toti aceia, cari au aflata intr’ensulu sprijinu fiindo la viétia. — Comunitatea centumvirala in siedinti’a din 11 Ian. a decisa a insarcina pe deputatii respectivi, ca se propuna la universitate unu pausialu de data mese de 2000 fi. pe anu, si acést’a din cass’a nationala. Se decise si prepararea diplomeloru de onóare pentru mia. Beast, o. Andrássy si Franciscu Deák, cari primiră onóarea oferita a dreptului de cetatiéni brasiovéni. — Telegram» din Fajarasin sosita, canda Gazet’a Tr. era esita de supta presa. „Inteliginti’a districtului si cetatei Fagarasia la trecerea pe aici a deputatului si consiliarialui cavaleri de Puscarin ’la bineventk si cer’ai aduse conducta de făclie. — Romana.*