Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)

1868-01-03 / nr. 1

vazot’a ese de 2 ori: Mercurea brDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretinlu: pe 1 ani 10 fl. pe V» 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 15|i4anuarin 1868. /â^EC;ilrw\ Se prenumera la postele c. r., si DD. corespondenti. — Pentru serie 0 cf. Tacs’a timbrata a 30 or. de fiacare pu­blicare. MONARCHI’A AUSTRIACA. Transilvani­­a. Activitate. Pasivitate. Sunt unii orieni carii cn finea anului 1868 invinne pe romani, ca voindu a imita pe na­tiunea mighiara au remasii in pasivitate si nu s’au folosita de terenala activitatii si de ocasio­­nile care li s’au deschisa. Deca cumva o asemenea invinuire este drepta , atonei aceia asupra cărora va fi oa­­diendo aceea, merita toti despre tiulu si urgi’a lamei europene luminate, cum si a generatiuni­­loru viitoare, mai alesu candu este cunoscuta, camon in politica nu e eitern a sosi nici prea carendn nici prea tardiu, ci tocma la momente, pe carele apoi ai se’in apuci ca tota braciala. Deci fiindcă cestiunea de facia sta in reporta atata ca interesata, cată si ca onoarea natiunei întregi si ala fiacarui membra ala ei, se cere neaparata ca se’i cautama mai deaproape in fa­cla ; era pentraca nu cumva se mai urmeze o alta ne’ntielegere, se ne inchipuima, ca nu ne aflama nicidecum sub vreana despotismu, ci sub legi constitutionali. Se mai presupuneam ca națiunea noastra ar’ fi fosta in adeveru de­terminata a se folosi de orice terenu de activi­tate spre a’ai apara sant’a sa caasa,*inse sen lenea si nepasarea conducatoriloru ei, sea rein­­ti’a ori cearlatani’a politica a unoru agitatori p­ara fi ametita pe anala ce trecu, pentraca se nu faca nimica. Maneuandu din acestea ipo- 1086 avemu se intrebama , ca unde si in ce moda avea se desvolte natiunea romaneasca vreo activitate politica in decursulu anului 1867. Terenurile de activitate politica in staturile in a deveri libere constitutionali si fondate pe drepta, era nu pe macsime despotice sunt: reuniuni sau cluburi si meetinguri politice, presa libera politica, adunari municipali, con­grese nationali, diete, parlamente. Se puneam fiacare din noi man’a pe cu­­geta, se ne intrebama io fiic’a lui Ddieu , care din acestea terenuri au fosta deschise natianei romanesci si nu s’a folosita de ele la an. 1867? înainte ca ana ana si mai bine ama pro­vocata pre toti carii sastienea, ca ana congresu nationala sea macar una comiteta nationala se poate conchiama fara nici ana pericula, ca se ne demintia si rasineze in facla tierei si a na­tianei prin insasi conchiamarea lui. Pana acum nu ama fosta nici demintiti nici m­anati. Astadi ceream din nou si dorima ca se se afle cineva si se ne faca de toata rusinea pe noi acesti „agitatori dacoromanisti“, precum ne dice ,P. Naple“ din nou in trufi’a sa. Astadata vise cerema mai multe : câ se ni se arate potinti’a de a forma ciaburi politice si netionali pre la locuri diverse, precam vedema ca formeaza natianea maghiara ori unde si ori­­candu ii place , de a ne aduna cate 2—3 mii la ana loca, precam astadi se aduna cu miile pana si uvrienii din Vienna in urmarea preanal­­tei sancționări a legiloro fundamentali si re­spective a reformei făcute in patent­a din 26 Faurn 1861 cu valoare pentru toate tierile care nu se tiena de coroan’a Ungariei. Deafidemn totnodata pe incriminatorii na­tionei, ca se ne probeze in fapta, ca anume aici in marele Principatu ala Transilvaniei pres’a si mai de apróape pres’a romaneasca este libera, ca ea nu se afla nici sub legea din 1852, nici in stare chiar n­esceptionale (Aosnahmsznstand), precum si ca tocma si in Ungari’* cele 42 pro­cese de presa cate s’au intentata in soarta la perioda de 10 fani sant numai nespe glume si avertisementele asemenea. Pana nu ni se vom­ da contraprobe, noi vomn bastien^-mlreo, ca j^dpfuía constitatiu­□ale de a’Bi manifesta vointiele si nevoile sale prin adanari si prin presa pentra natianea ro­­manésca nn ecsista. Ni se va dice: acolo sânt adunările muni­cipali, pentru ce nu ve folosiți de ele ? Tier’a intreaga scie, ca in puterea legei ari­stocratice, care se afla in vigoare, representantiele comunali sant compuse cu anu moda atata de arbitraria, inesta elementam­ romanescu in cele mai multe se afla nu numai in minoritate ab­­soluta, ci in o minoritate de bajocura, din care pansa multi membrii romani le si părăsiră cu totulu, pentruca precum se esprimara anii din ei la repetite ocasiuni, na voiesca se figureze in asemenea adanari numai ca masculi pioti, nici se se voteze nescari lucrari peri­­culose, dupa care apoi se ru­dica ca in anulu 1848. Tupeti, ca si romanii au luatu parte, ca totii cinci la numera. N­o­i­ama fosta aceia, carii ama indrasnita a mostra de repetite ori acesta felia de pasivitate, ruganda si provo­­canda pe representantii romani, ca de­si in re­­presentantie­ se vede in minoritate, totusi se merga regulata la adunările municipali. Respon­sible ce ama primita a fosta mai totadeauna, ca li* se revolta simtiura de omn, de cetatienu si de romani, prin urmare ca nu vom­ merge spre a figura acolo cu nisce preaplecati cersi­­tori. Eoa noi si astadata suntemu foarte departe de a subscrie ana asemenea argumenta, ba tocma din contra rugamii “i era pe mem­brii romani ai representani­­fora municipali, ca se frecventeze ca tota zelula patintiosa toate adanarile municipali, a cărora importantia pen­tru tiera, națiune si libertate o ama semnalata in mai multi articuli si de repetite ori. Ce se’i faci inse romanului, deoa ’si are si ela mandri’a si trofi’a sa naționala, care ’la face se’ti re­plice . Deoata asia, mai bine nimica. Nu incaviintiamu nici acesta mandria națio­nala la locuia acesta, pentruca alții ti o es­­plica ca totalu altfelia : de nepăsare, de lene, séa de servilismo, séa de egoisma personala, ea nu vrei se’ti lasi interesele pe 2—3 ore séa si pe 2—3 dile, in arma si de ignorantia grósa. Se trecema la partea cea mai grea si mai fatala a incriminarea Dupace ni s’a desfiintiatu diet’s patriei si legile nóastre, ni s’a disn­apoi: Mergeti ai voi la Pest’s, acolo sbierati alăturea cu alţii pana ce veti răguşi. Cine n’a ascultata de apsa porunca? Pre cată scimu noi din toti romanii cati au fostu seu alesi seu chiamati la diet’a din Pest’a numai repausatule mitropolitu Alecsandru St. Siulutin si Dr. I. Ratio­na s’au supusu po­ru­n­c­e­i, ca se intre­bela cu magnatu in cas’a boierilor a­ cesta cu deputata alesă dintr’ana orasieni. Toti ceilalti transilvani de nationa­­litate romaneasca s’au supusu poruncei si mai curenda sau mai tardia au mersu la Pestea si­­au verificatu creditivele, si-au trasu diurnele, au intrata in adeveri pe terenula activitatii recomandatu lara din tota onfletula , din tota cugetula si din tota ioim’a, incependu de pe timpulu dietei clisiane (Nov. 1865) pana in dia’a de astadi. Prin urmare „agitatorii* au fosta trantiti, era cei alegi ori chiamati s’au dusu toti, au remaso acasa numai unulti doi; sciti inse, ca una arbore na face padorea si nici o rendanica primaver’a ? Dara pentra ce n’au mersa mai multi ro­mani la Pest’a, era nu numai 10—15 insi? Din simpl’a cansa, ca majoritatile boieresci nu mancasera nici matragmna nici ceap­a d­oarei, pen­truca se alega mai multi romani. Chiarn din­tre cei 10—15 cativa se stracurara numai ca printre urechile acului. Cine dintre noi mai poate fi atata de străina la Israilu, ca­re nu suia foarte bine, ca pianola primitiva plăsmuita inca din an. 1865 a fostu, ca romanii atati cati si taliter qualiter se ia parte la alegeri, numai se no alega romani. Cum s’au folosita romanii dusi la Pest’a de „escelentele teren­e ala activitatii deschisa lorn“, noi nu scimu, ca nu avemu de unde se scimu; toti ei in vresta sunt, precum dipe s. scriptura, se ve spună insii, ce ve f&ca pompte pe rendu, acom­ pre pata dareza prorogarea dietei. Se póate oare ca cineva se dite asia usiorn atatea evenimente care au decursă in anulu 1865—7 pe dinaintea ochiloru nostrii si ne au avutu pre toti in actiune ? Se poate oare, la facia ca asemenea impregiarari, in care se afla natianea se’si mai bata cineva jocu de ea di­­cunda: pentru ce n’ai intrata in activitate ? Ua, na! Unde au stata usile si portile deschise pen­tru natianea romaneasca si n’a intrata ea ? Si deca i s’a inchisu toate cele constitutionali, ca ’ia mai remasu decata politic’a a­s­te­p ta tére in credintia tare catra Ceriu si geniule seu ? ’Iar fi mai remasu, va dice cineva, calea catra Blaein, Orlatu si Naseudu; ni se pare inse ca incriminatorii sunt foarte departe de a ne re­comanda acea cale, ale cărei urmări na scima cine le ar’ laa asupr’a sa. — Gr. B. KirasiOVU l­a Ian. 1868. Pentruca a­­nom­ viitoriu se ne fia mai fericita, se cere, ca ei noi se fimu mai resoluti inainte de toate a pune pe altariula patriei si ala natianii sacrifi­­ciale cele mai resolate, abnegarea pentru binele comuna ei pentru concordi’a comuna toate inte­resele in parte. Fiacare in cereala activitatii sale si toti intruniti pentru comanda fericire se facemu olocauste (sacrificia) oferindune pute­rile binelui publica ala națiunii lor aln umani­tății O vietia mai via redimata pe mai vii spe­­rantie trebne se dovedimu din toate anghiunile, ca se soimn unii de alții si toti de binele co­muna. — Bravii noştri brasioveni au intempinatu a­­nulu nou cu o fapta din cele mai naţionale; ei au inceputu cu sacrificiu a ne premerge cu esemplu, pentruca in sărbătorile nascerii înce­pură o colecta marinimosa in semna de stima si de eterna memoria catra laureatulu nostru poem­ Andreiu Muresiana, care iobilatu de tata natianea a cantata in medinloculu lorn, node si-a lasatu si ultimulu adio. Pentru re­­dicarea onui monumentu, demon de geniulu a­­cestui poetu, s’au începută a se face ofrande si deodata se si adunir o suma mai bine de 60 galbini. Voma publica generoasele oferte, er* pana atonei onóare fratilorn si multiamita pentra nobilulu simtin nationala! — In 3/15 Ian. la 9 óre se va serba pa* raatasu in beserio’a de pe tocile pentra repau­­satulu fostu senatore Constantinu Ioanu, primulu senatore romanu la magistratulu din Brasiovu, a cărui memoria se rtcoleza si se va improspeta nu numai de rudenii si amici, ci si de toti aceia, cari au aflata intr’ensulu sprijinu fiindo la viétia. — Comunitatea centumvirala in siedinti’a din 11 Ian. a decisa a insarcina pe deputatii respectivi, ca se propuna la universitate unu pausialu de data mese de 2000 fi. pe anu, si acést’a din cass’a nationala. Se decise si pre­pararea diplomeloru de onóare pentru mia. Beast, o. Andrássy si Franciscu Deák, cari primiră onóarea oferita a dreptului de cetatiéni brasio­­véni. — Telegram» din Fajara­sin sosita, canda Gazet’a Tr. era esita de supta presa. „Inteliginti’a districtului si cetatei Fagarasia la trecerea pe aici a deputatului si consiliarialui cavaleri de Puscarin ’la bineventk si cer’a­i aduse conducta de făclie. — Romana.*

Next