Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)

1868-01-03 / nr. 1

Fagarasiu 10 Ian. 1368. Domnule Redactorn ! Cav. Ioane Puscariu petrece din 8 a­­. c. in junidilopolu nostru. Astadi ca la 36 teneri ♦meleriesi romani ’In onorara ca una condacta de făclie. Cine e auctorinta acestui conducta si din ce motive s’a improvisatu a treia di dupa venirea dsale aici, inaintea mea e un’a enigma, pre carea nu o intielegn ei nu o pricepu de loco. Faptele complenite pana acum in diet’a din Peet’a nu sunt de natura , ca se tragemu dunga preste totu trecutulu nostru politico. Gestiunea transilvana, unde deputaţii de naţiune romani voru avé campu largu de a dune rolulu unui O’Conell, inca n’a venita pre tapeta. A­­cesta cestiune se privesce in cea mai strinsa legătură cu egal’a îndreptățire netionale , prin urmare eu unulu nu vedu nici un’a causa, pentru care ar’ trebui, ca ch­iaru noi romanii ardeleni se serba cu reintorcerea deputatiloru din Pest’a prin astfeliu de demustratiuni po­litice. . Deca conducatoriutu conductului p. Leicu in vorbirea sa se ar’ fi adresata numai in numele seu si alu tenerimei, pre care o conduse si „se ar’ fi rsstrinsu la espresiunea de bucuria a sim­tiementeloru pentru noulu posta de consiliariu, la care la inaltiatu grati’a Maiestatei Sale , nu asi avé se­dicu nici unu cuventu , pentruca in adeveru barbatulu acest’a, cu oficiala publicu in decursă de mai multi ani, cu privire la acestu dietrictu isi are meritele sale, pre cari nu i le trage la indoiala nimenea ; inse fiinduoa vorbi­­toriulu s'a adresata in numele intenigintiei si nlu poporului din districtu, care nu’lu autori­­sase spre acést’a, ei fiinduca cuventarea dsale involvă in sine o aprobare ore­care a politi­cei de pana acum urmate cu noi, propunendulu de unu quasi conducatoriu alu natiunei, spre incungiurarea consecintieloru politice, care pote ar’ plesni cuiva in capu a trage in venitoriu, afin necesariu a dechiara, ca atare festivitate politica, se ri­­­dica demustratiune, n’a fosta in cocsunetu cu cugetele si vointi’a intregei in­­teligentie ei a poporului districtuale. — „Corespondentele.“ Adunantia naţiunii sasesci. Deputaţii naţiunii sasesci din Transilvania se readonara in confluosuln universităţii naţiunii reincependasi siedintiele întrerupte din caus’a serbatoriloru. In diu’a de 9 Ian. tienara prim’a siedintia in an. 1868, care pentru toti locuitorii fundului regiu o demna de o forte mare aten­ţiune. Dupace le salută corinţele naţiunii pe deputaţii­­si descoperi dorinti’a pentru unu suc­­cesu buna alu lucrariloru sesiunii acesteia, la ordinea dilei vine propunerea comisiunii de 3, care privesce pasirea la r. ministeriu pen­tru retramiterea proiectului legii comunale sub­­stemutu in an. 1863 pentru mai in. sancţiune precum si propunerea comisiunii, care fu însăr­cinata cu cercetarea acteloru siedintieloru uni­versităţii. Ambele aceste proiecte ne afla imul­­tite prin pres­a autografica ai se impartira intre deputati. Propunerea comisiunii de p e urmatorea representatiune adresata patra re­­gimu: înalta­r. ministeriu de interne! „Constitutiunea comunala a cercuriloru g­a­s­e­sc i e basata pe prescrierile regulatiunii emise dela loculu pre inaltu dupace se ascultă si națiunea in anii 1795, 1797 si 1804 ad. pe asia numitele puncte regulative. Chiaru si pe­­riodulu de mai bine de 50 ani, de candu s’au emisa aceste din urma puncte regulative, la­­sandu la o parte defectulu loru de sistema simtitu după diversitatea timpului, inca vorbesce pentru arginti’o necesității de a reforma acesta ordine comunala si dechiara dorinti’a generala după o­xtraformare patrundiatoriu, care se co­­respundia pretensiuniloru timpului si relatiuni­­loru vitale mai latite. Chiaru cuprinsulu insusi justifica inse acesta cistitutia catu de bine. în­tregirea prin sine a representantieloru comu­nale, eschiderea dela representarea capitalului chiamatu in victima moderna economica la o în­semnătate atatu de importanta, basarea aceluiasi in parte pe iostitutuli de — corporatiuni in­dustriale — cehuri —, care du mai sustau, ue deajuns’a loru (a cehurilo­u) representantia in adunarile de cerca după cum cere insemnatatea cetatiloru in viéti’a noetra municipala, care din causa, ca era necorespundietoria tocma in cele mai mari cercuri, a trasa după sine o modifi­care faptica a determinatiuniloru respective de legi, neajuns la influintia a adunariloru de cercu la aprediarea derogatorieloru de cercu, nerespec­­tarea cifrei poporimii la representarea comuneloru singurite in adunările districtuali, precum si a comuneloru cercuali la universi­tate, mărginirea representantiioru naţionali prin instructiuni, suntu unele rele din cele mai stri­­gatorie, de care sufere constitutiunea comunala de acum a jurisdictiuniloru sasesci, si fiacare din acelea rele e calificatu a impedeca priii­­tiasea desvoltare a vietiei comunale, a ingreuna rezolvarea problemei in ordinea statului, a educa cetatienii spre a se intereea de aface­rile publice, de a se administra pe sine si de a­­ educa pentru libertatea cetatieneasca. — Universitatea natiunii s’a si încercata de mai multa de 20 ani de repetite ori a se apucă de reforma s trebilori comunale oca cu urgentia necesaria, fara ca se’i fi succesu pana acum a o aduce la unu capataiu multiamitoriu. Ea a a­­eternutu spre sanctiunarea pré inalta inca in sesiunea din anulu 1863 cu pré umilit’a sa re­presentatiune din 11 Maiu 1863 nr. 1, 212 ex 1862, unu statutu deplina prelucrata despre trasurele fundamentali pentru regularea causei comunale in tier’a sasesca, inse statutula acest’a despre o parte, pe catu ne e cunoscuta , inca n’a primita pana acum pre inalt’a aprobare. De alta parte in mai multe cercuri dorinti’a a a­­junsu la valoare, ca înainte de a i se mediuloci sancțiunea prea inalta se se supună același sta­tute, inca la o alta revisiune patrundietoria. „Fiindu insemnatatea constitutiunii comu­nale pentru intreag’a viétia a poporului afunda taiatoria si tocma prin acest’a mai marea ei sta­bilitate condiționată, cu toata reverinti’a sub­­scris’a universitate a națiunii se sirfiticece deob­­legata a întocmi edificii­in acest’a asia , incatu pe dieci de ani înainte se adaposteze pe popori­­mea cercuriloru sasesci, se le pota fi scal’ailoru politica si institutulu loru de crescere, se core­spunda pe catu se poate si tutorom p­r­e t­e­n­­siuniloru si dorintieloru locuito­­riloru loru, pentruca in aceeasi se se afle bine si ca acasa. Io nechulu acerba­­si rea dar’ voia umilita subscris’a universitate a natiunii a se ruga pre plecata. Inaltula r. ministeriu de interne se bine­­voiesca a­­ tramite indereptu statutula despre trasurile fundamentali pentru regularea trebi­­loru comunale in tier’a saseasoa asternutu pen­tru sancțiunea prea inalta cu pre umilit’a repre­­sentatione din 11 Maiu 1863 nr. n. 212 din 1862, pentruca, cu privire la arginti’a reformei lucrului acestuia, ee se pota lua inainte si e­feptul inca in periodulu siedintieloru de acum.“ Acest’a e totu tecstulu proiectului de re­presentatiune. Importanti’a lui se simtiespe din mai multe puncte de vedere, pentruea recuno­­scu scăderile acelea din constitutiunea comu­nala, pentru a cărora reformare — dar’ in sen­­sula deplinei egalei îndreptățiri, care in toata representatiunea aceasta nu se esprime, — se esprimasera si romanii de atatea ori si cu atatea ocasiuni, fara insultatii pana acum; or’ incatu privesce dom­nitele locuitoriloru din fundulu reg , apoi, de nu ne instelamu, romanii ignorați cu na­ţiune se privescu si aici numai cu casenii facia cu domnii sei , tocma după cum vediuramu, si adresele dietei Ungariei făcute numai in numele maghiariloro, câ cum numai ei ar’ avé drojitu a tracta despre tiera, or’ națiu­nile celelalte se privescu de alta a 2-a categoria, care se intre in tocmeala si conventions cu densii ca" domni de man’a 1. ca singuri proprie­tari ai tier­ei. — Est’a e balsamulu dreptului istorion, care inainte de toate trebue studiata ca subtilitate si apoi rectificată deca se poate prin convicțiuni spre coacordi’a si fericirea patriei, oare toti o dorimu. — D­r o­ p tulu de reuniune, deca ne vomu sei folosi de deusulu, elu ne va pune in pusetiune a trage cate o dunga preste falsifică­rile dreptului istorica. Sciinti’a, oare e pu­te­rea, ea străbate in adâncimile ascunsuriloru politice si ea singura e, care doteaza pe națiunile cele luminate cu d re p tu lu, care e t­a r i ’a. Deci lumina, lumina, lumina! Academia de drepturi romaneasca inainte de toate, ca după usile altora totu impilati si fermecați vomu remané, spre daun’a salatei comune a pa­triei si recăderea noastra. — Cestiunea natiunalitatiloru din ingaifa. Amu memorata inainte de est’a (Gaz. Tr. Nr. 87, 1867), ca la deslegarea cestiunii catiu­­nalitatiloru insasi comisiunea dietale punendu de base egalitatea de direpturi, in est’a se co­prinde individualitatea destinsa a natiunalitati­­lor diverse, deci precum cu egalitatea de drep­tul fiacare cetatianu se poate bucura de toate drepturile politice, asta e de aplecata aceea si la individualitățile nationalitatilor­ diverse. Aceste suptu coron’a Ungariei facu la nu­mera, chiaru după compntarea unguriloru, cu 1,407 456 de suflete mai multa de catu ungurii ei asia firesce merescu egalitatea de drepturi naționali facia cu connationalitatile loru. Acesta cestiune fiindu acum caus’a cea mai momen­­toasa, ca dela care depinde si sartea natiunali­­tatilorn diverse si fericirea patriei, e de lipsa se ne deprindemu cu ea mai de aproape. înainte de toate vine de întrebata, ce avem­u de intielesu prin cestiunea natiunalitatiloru ? Natiunea care formeaza unu stata, e factore de sine la scopulu aceluia. Unde dara statuia sta din mai multe natiunalitati egalu îndreptă­țite, acolo factori la scopulu statului sunt ace­ste dimpreună. Deci cestiunea natiunalitatiloru e copriusulu relaliuoilor­u , cari sunt de infiin­­tiatu intre natiunalitatile diverse ca factori ai statului. De aici urmeaza 1) ca trebile statului sunt de pertractatu si de asiediatu prin natiunalita­tile diverse dimpreună, ca factori egali; 2) ca pie este cale e de deslegatu si cestiunea natiu­­nalitatiloro. Esta din urma cu atatu mai ver­toso, ca deoa aceea e dreptu asiediarea relatiu­­niloru intre membri egali, aceli toti intru una forma au de luata parte la ea , sen egalitatea nationale vine recunoscuta in principiu *) si denegata in fapta. Locula competente unde se pertracta si ce asiedia trebile statului e diet’a. Ci diet’a pre­­sinte a Ungariei e infiintiata după legi, prin cari singura nationalitatea ungureasca e recuno­­scuta de factore alu statului. De­si sunt data la aceea insi de alte nationalitati, aceli nu sunt representantii acestora ca ai unora factori de statu. Deci ca cestiunea natiunalitatiloru se se deslege prin diet­a Ungariei dupa firea causei, precum cu egalitatea de drepturi nationali­tate trebile de statu, — vine tier’a de impartitu in giuruit alegatorie de repressntanti dopa natiu­­nalitati, si representantii asia alesi se decida a­­supra, acelei. Est’a despre modula deslegarii Gestiunii natiunalitatiloru. Obiectulu apelei se determina prin scopula statului, la care natiunalitatile dimpreună au se concura. Acest’a sta in aperarea statului si fe­ricirea cetatianuoru. Ramurile aceste sunt a­­mendoue impreunate in man’a guvernului sta­tului, pare dara cu organulu poterii esecutive e de infiintiata din insi proporționala din nationa­­litatile diverse. Aperarea statului e in contra inimiciloru străini, si nu intru spre securitatea personale si a avetiloru. Ce se tiene de ceea , tenerii din tóte natiunalitatile intru una forma se înrola la armata, si asia aici egalitatea e deplina. Ci daca se poarta greutatea intru una forma, si drepturile cari potu fi impreunate cu aceea, sunt se­fia comuni. Deci la institutele militari, fara cari­una stata nu poate fi, elevii sunt de susceputa in proportiunea nationalitatilor­. Securitatea interna, in intielesu larga luata, se medinlocesce prin organele administrative si juridice. Din acesta respecta toate tierile se im­­partiescu in tienuturi mai mice. La impartirea Ungariei in comitate nu se vede a fi fosta ceva sistema. Parte clara cu individualitatea natiu­­nalitatiloru se se adevereasca, parte pentru in­lesnirea in ducerea trebilorn, comitatele sunt de mărginită după natiunalitati. Au incatu aceste arui fi mestecate, comitii supremi vinu de de­numita după majoritate, comitetele de infiintiati si deregaturii de alesu după proportiunea na­ *) Nu e rom­anu care se pronuneie acestu sustan­­tivu dupa firea limbei roraanesci, ce areta ca acel’a nu are însușirile recerute de eufoni’a limbei. Noi, deca ii va fi ertatu si nsatu asia, ’lu amu forma: pricepu, in plarare, p­r­i­c­e­p­u­r­i, precum adeca din incipio nu dicemu­n­i­c­i­p­i­u, ci începu. Direplu ca acest’a e verbu, ci terminatiunile verburiloru din timpulu pre­­sinte alu modului indicatiune sunt termination­ si de iustantive. —

Next