Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-01-03 / nr. 1
Fagarasiu 10 Ian. 1368. Domnule Redactorn ! Cav. Ioane Puscariu petrece din 8 a. c. in junidilopolu nostru. Astadi ca la 36 teneri ♦meleriesi romani ’In onorara ca una condacta de făclie. Cine e auctorinta acestui conducta si din ce motive s’a improvisatu a treia di dupa venirea dsale aici, inaintea mea e un’a enigma, pre carea nu o intielegn ei nu o pricepu de loco. Faptele complenite pana acum in diet’a din Peet’a nu sunt de natura , ca se tragemu dunga preste totu trecutulu nostru politico. Gestiunea transilvana, unde deputaţii de naţiune romani voru avé campu largu de a dune rolulu unui O’Conell, inca n’a venita pre tapeta. Acesta cestiune se privesce in cea mai strinsa legătură cu egal’a îndreptățire netionale , prin urmare eu unulu nu vedu nici un’a causa, pentru care ar’ trebui, ca chiaru noi romanii ardeleni se serba cu reintorcerea deputatiloru din Pest’a prin astfeliu de demustratiuni politice. . Deca conducatoriutu conductului p. Leicu in vorbirea sa se ar’ fi adresata numai in numele seu si alu tenerimei, pre care o conduse si „se ar’ fi rsstrinsu la espresiunea de bucuria a simtiementeloru pentru noulu posta de consiliariu, la care la inaltiatu grati’a Maiestatei Sale , nu asi avé sedicu nici unu cuventu , pentruca in adeveru barbatulu acest’a, cu oficiala publicu in decursă de mai multi ani, cu privire la acestu dietrictu isi are meritele sale, pre cari nu i le trage la indoiala nimenea ; inse fiinduoa vorbitoriulu s'a adresata in numele intenigintiei si nlu poporului din districtu, care nu’lu autorisase spre acést’a, ei fiinduca cuventarea dsale involvă in sine o aprobare orecare a politicei de pana acum urmate cu noi, propunendulu de unu quasi conducatoriu alu natiunei, spre incungiurarea consecintieloru politice, care pote ar’ plesni cuiva in capu a trage in venitoriu, afin necesariu a dechiara, ca atare festivitate politica, se ridica demustratiune, n’a fosta in cocsunetu cu cugetele si vointi’a intregei inteligentie ei a poporului districtuale. — „Corespondentele.“ Adunantia naţiunii sasesci. Deputaţii naţiunii sasesci din Transilvania se readonara in confluosuln universităţii naţiunii reincependasi siedintiele întrerupte din caus’a serbatoriloru. In diu’a de 9 Ian. tienara prim’a siedintia in an. 1868, care pentru toti locuitorii fundului regiu o demna de o forte mare atenţiune. Dupace le salută corinţele naţiunii pe deputaţiisi descoperi dorinti’a pentru unu succesu buna alu lucrariloru sesiunii acesteia, la ordinea dilei vine propunerea comisiunii de 3, care privesce pasirea la r. ministeriu pentru retramiterea proiectului legii comunale substemutu in an. 1863 pentru mai in. sancţiune precum si propunerea comisiunii, care fu însărcinata cu cercetarea acteloru siedintieloru universităţii. Ambele aceste proiecte ne afla imultite prin presa autografica ai se impartira intre deputati. Propunerea comisiunii de p e urmatorea representatiune adresata patra regimu: înaltar. ministeriu de interne! „Constitutiunea comunala a cercuriloru gasesc i e basata pe prescrierile regulatiunii emise dela loculu pre inaltu dupace se ascultă si națiunea in anii 1795, 1797 si 1804 ad. pe asia numitele puncte regulative. Chiaru si periodulu de mai bine de 50 ani, de candu s’au emisa aceste din urma puncte regulative, lasandu la o parte defectulu loru de sistema simtitu după diversitatea timpului, inca vorbesce pentru arginti’o necesității de a reforma acesta ordine comunala si dechiara dorinti’a generala după oxtraformare patrundiatoriu, care se corespundia pretensiuniloru timpului si relatiuniloru vitale mai latite. Chiaru cuprinsulu insusi justifica inse acesta cistitutia catu de bine. întregirea prin sine a representantieloru comunale, eschiderea dela representarea capitalului chiamatu in victima moderna economica la o însemnătate atatu de importanta, basarea aceluiasi in parte pe iostitutuli de — corporatiuni industriale — cehuri —, care du mai sustau, ue deajuns’a loru (a cehurilou) representantia in adunarile de cerca după cum cere insemnatatea cetatiloru in viéti’a noetra municipala, care din causa, ca era necorespundietoria tocma in cele mai mari cercuri, a trasa după sine o modificare faptica a determinatiuniloru respective de legi, neajuns la influintia a adunariloru de cercu la aprediarea derogatorieloru de cercu, nerespectarea cifrei poporimii la representarea comuneloru singurite in adunările districtuali, precum si a comuneloru cercuali la universitate, mărginirea representantiioru naţionali prin instructiuni, suntu unele rele din cele mai strigatorie, de care sufere constitutiunea comunala de acum a jurisdictiuniloru sasesci, si fiacare din acelea rele e calificatu a impedeca priiitiasea desvoltare a vietiei comunale, a ingreuna rezolvarea problemei in ordinea statului, a educa cetatienii spre a se intereea de afacerile publice, de a se administra pe sine si de a educa pentru libertatea cetatieneasca. — Universitatea natiunii s’a si încercata de mai multa de 20 ani de repetite ori a se apucă de reforma s trebilori comunale oca cu urgentia necesaria, fara ca se’i fi succesu pana acum a o aduce la unu capataiu multiamitoriu. Ea a aeternutu spre sanctiunarea pré inalta inca in sesiunea din anulu 1863 cu pré umilit’a sa representatiune din 11 Maiu 1863 nr. 1, 212 ex 1862, unu statutu deplina prelucrata despre trasurele fundamentali pentru regularea causei comunale in tier’a sasesca, inse statutula acest’a despre o parte, pe catu ne e cunoscuta , inca n’a primita pana acum pre inalt’a aprobare. De alta parte in mai multe cercuri dorinti’a a ajunsu la valoare, ca înainte de a i se mediuloci sancțiunea prea inalta se se supună același statute, inca la o alta revisiune patrundietoria. „Fiindu insemnatatea constitutiunii comunale pentru intreag’a viétia a poporului afunda taiatoria si tocma prin acest’a mai marea ei stabilitate condiționată, cu toata reverinti’a subscris’a universitate a națiunii se sirfiticece deoblegata a întocmi edificiiin acest’a asia , incatu pe dieci de ani înainte se adaposteze pe poporimea cercuriloru sasesci, se le pota fi scal’ailoru politica si institutulu loru de crescere, se corespunda pe catu se poate si tutorom pre tensiuniloru si dorintieloru locuitoriloru loru, pentruca in aceeasi se se afle bine si ca acasa. Io nechulu acerbasi rea dar’ voia umilita subscris’a universitate a natiunii a se ruga pre plecata. Inaltula r. ministeriu de interne se binevoiesca a tramite indereptu statutula despre trasurile fundamentali pentru regularea trebiloru comunale in tier’a saseasoa asternutu pentru sancțiunea prea inalta cu pre umilit’a representatione din 11 Maiu 1863 nr. n. 212 din 1862, pentruca, cu privire la arginti’a reformei lucrului acestuia, ee se pota lua inainte si efeptul inca in periodulu siedintieloru de acum.“ Acest’a e totu tecstulu proiectului de representatiune. Importanti’a lui se simtiespe din mai multe puncte de vedere, pentruea recunoscu scăderile acelea din constitutiunea comunala, pentru a cărora reformare — dar’ in sensula deplinei egalei îndreptățiri, care in toata representatiunea aceasta nu se esprime, — se esprimasera si romanii de atatea ori si cu atatea ocasiuni, fara insultatii pana acum; or’ incatu privesce domnitele locuitoriloru din fundulu reg , apoi, de nu ne instelamu, romanii ignorați cu naţiune se privescu si aici numai cu casenii facia cu domnii sei , tocma după cum vediuramu, si adresele dietei Ungariei făcute numai in numele maghiariloro, câ cum numai ei ar’ avé drojitu a tracta despre tiera, or’ națiunile celelalte se privescu de alta a 2-a categoria, care se intre in tocmeala si conventions cu densii ca" domni de man’a 1. ca singuri proprietari ai tierei. — Est’a e balsamulu dreptului istorion, care inainte de toate trebue studiata ca subtilitate si apoi rectificată deca se poate prin convicțiuni spre coacordi’a si fericirea patriei, oare toti o dorimu. — Dr o p tulu de reuniune, deca ne vomu sei folosi de deusulu, elu ne va pune in pusetiune a trage cate o dunga preste falsificările dreptului istorica. Sciinti’a, oare e puterea, ea străbate in adâncimile ascunsuriloru politice si ea singura e, care doteaza pe națiunile cele luminate cu d re p tu lu, care e ta r i ’a. Deci lumina, lumina, lumina! Academia de drepturi romaneasca inainte de toate, ca după usile altora totu impilati si fermecați vomu remané, spre daun’a salatei comune a patriei si recăderea noastra. — Cestiunea natiunalitatiloru din ingaifa. Amu memorata inainte de est’a (Gaz. Tr. Nr. 87, 1867), ca la deslegarea cestiunii catiunalitatiloru insasi comisiunea dietale punendu de base egalitatea de direpturi, in est’a se coprinde individualitatea destinsa a natiunalitatilor diverse, deci precum cu egalitatea de dreptul fiacare cetatianu se poate bucura de toate drepturile politice, asta e de aplecata aceea si la individualitățile nationalitatilor diverse. Aceste suptu coron’a Ungariei facu la numera, chiaru după compntarea unguriloru, cu 1,407 456 de suflete mai multa de catu ungurii ei asia firesce merescu egalitatea de drepturi naționali facia cu connationalitatile loru. Acesta cestiune fiindu acum caus’a cea mai momentoasa, ca dela care depinde si sartea natiunalitatilorn diverse si fericirea patriei, e de lipsa se ne deprindemu cu ea mai de aproape. înainte de toate vine de întrebata, ce avemu de intielesu prin cestiunea natiunalitatiloru ? Natiunea care formeaza unu stata, e factore de sine la scopulu aceluia. Unde dara statuia sta din mai multe natiunalitati egalu îndreptățite, acolo factori la scopulu statului sunt aceste dimpreună. Deci cestiunea natiunalitatiloru e copriusulu relaliuoiloru , cari sunt de infiintiatu intre natiunalitatile diverse ca factori ai statului. De aici urmeaza 1) ca trebile statului sunt de pertractatu si de asiediatu prin natiunalitatile diverse dimpreună, ca factori egali; 2) ca pie este cale e de deslegatu si cestiunea natiunalitatiloro. Esta din urma cu atatu mai vertoso, ca deoa aceea e dreptu asiediarea relatiuniloru intre membri egali, aceli toti intru una forma au de luata parte la ea , sen egalitatea nationale vine recunoscuta in principiu *) si denegata in fapta. Locula competente unde se pertracta si ce asiedia trebile statului e diet’a. Ci diet’a presinte a Ungariei e infiintiata după legi, prin cari singura nationalitatea ungureasca e recunoscuta de factore alu statului. Desi sunt data la aceea insi de alte nationalitati, aceli nu sunt representantii acestora ca ai unora factori de statu. Deci ca cestiunea natiunalitatiloru se se deslege prin dieta Ungariei dupa firea causei, precum cu egalitatea de drepturi nationalitate trebile de statu, — vine tier’a de impartitu in giuruit alegatorie de repressntanti dopa natiunalitati, si representantii asia alesi se decida asupra, acelei. Est’a despre modula deslegarii Gestiunii natiunalitatiloru. Obiectulu apelei se determina prin scopula statului, la care natiunalitatile dimpreună au se concura. Acest’a sta in aperarea statului si fericirea cetatianuoru. Ramurile aceste sunt amendoue impreunate in man’a guvernului statului, pare dara cu organulu poterii esecutive e de infiintiata din insi proporționala din nationalitatile diverse. Aperarea statului e in contra inimiciloru străini, si nu intru spre securitatea personale si a avetiloru. Ce se tiene de ceea , tenerii din tóte natiunalitatile intru una forma se înrola la armata, si asia aici egalitatea e deplina. Ci daca se poarta greutatea intru una forma, si drepturile cari potu fi impreunate cu aceea, sunt sefia comuni. Deci la institutele militari, fara cariuna stata nu poate fi, elevii sunt de susceputa in proportiunea nationalitatilor. Securitatea interna, in intielesu larga luata, se medinlocesce prin organele administrative si juridice. Din acesta respecta toate tierile se impartiescu in tienuturi mai mice. La impartirea Ungariei in comitate nu se vede a fi fosta ceva sistema. Parte clara cu individualitatea natiunalitatiloru se se adevereasca, parte pentru inlesnirea in ducerea trebilorn, comitatele sunt de mărginită după natiunalitati. Au incatu aceste arui fi mestecate, comitii supremi vinu de denumita după majoritate, comitetele de infiintiati si deregaturii de alesu după proportiunea na *) Nu e romanu care se pronuneie acestu sustantivu dupa firea limbei roraanesci, ce areta ca acel’a nu are însușirile recerute de eufoni’a limbei. Noi, deca ii va fi ertatu si nsatu asia, ’lu amu forma: pricepu, in plarare, pricepuri, precum adeca din incipio nu dicemunicipiu, ci începu. Direplu ca acest’a e verbu, ci terminatiunile verburiloru din timpulu presinte alu modului indicatiune sunt termination si de iustantive. —