Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-01-03 / nr. 1
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Foi’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe */4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Amnin XVIII. -------------- fl*e Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. Nr. 1. Br^yp rl5|, .laaúj^ 1869. MONARCHIC AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Catra On. Cetitori! Unu anu de lupte sterpe si de suferintie pentru dreptu politica nationala si pentru consolidarea concordiei comune intre natiunile consorori l’amu pasatu. Consciinti’a de romanu si de cive lealu alu monarchiei ne e odichnita. Acum totu pe cale legale, se ne fia motorulu activitatii, mai multu decatu orsicandu: Ajutate romane! si-ti va ajuta si Dumnedieu! Ne luptamu pentru drepturi natiunali politice si pentru dreptulu de limba, si arm’a cea mai neaperata de lipsa la acésta lupta, una academia de drepturi in limb’a romana nu avemu! Ne luptamu pentru imbunarea starei materiale si pentru cultur’a poporului romanu, si una scóala agronomica nu posedemu, or’ cea pentru sciintiele reali, gratia marinimitatii fundatoriloru ei nu ne acopere toate necesitățile. „Ce vreau romanii drepturi politice nationali, si ei, cu toate ca numera milioane de suflete, nici macara una academia de drepturi nu poseda in Austro-Ungaria, pe candu vr’o 600 mii maghiari avemu in Transilvani’a trei academii de drepturi in limb’a natiunale, si 172 mii sasi una. Cum se pote, ca se sustienu lupt’a îndelungatul“ Dise unu diplomatu. Noi sa’i respundemu in fapta, ca pe langa lupt’a pentru dreptu politicu natiunale pe cale constitutionale si intre marginile legei, vomu sacrifica tóate, ca se ne inzestramu si cu aceste institute, care suntu armele cele mai secure la viatia si fericire ! si Ddieulu parintiloru nostri va fi cu noi! O sora veduvita, sbiciuita de toata asprimea elementeloru, merita ajutoriu dela toti fratii, surorile si amicii ei. Aideti dara, fratiloru romani, fratiloru de sânge si de genulu latinu si toti amicii poporului romanu, grăbiţi toti cu unu sacrificiu marinimosu ce se ne potemu înzestra poporulu romanu din Austro-Ungaria cu institutele aceste de necesitate absoluta la sustienerea ecsistintii nationale si la înaintarea prosperarei lui in stare materiale! „Gazet’a Transilvaniei“, destinata dela urdirea ei a privighia diu’a si nóaptea lunga acestu poporu sbiciulatu de tóate furtunile, se da pe sene in proprietatea natiunei romane din Austro-Ungari’a pe an. viit. spre scopulu acesta. Totu venitulu prenumeratiunei, scotienduse spesele neaperate la verce diurnalu, se pune sacrificiu pe altariulu culturei poporului romanu, anumitu Pentru „fondulu“ redicarei unei academie de drepturi in limb’a romana si scóla agronomica, care fondu se afla in administrarea „Asociatiunei romane transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu“. Ca pretiu de prenumeratiune pe „Gazet’a Transilvaniei“ se potu tramite ofrande catui de marinimese, ca ele se voru cuita, si publica in „Gazeta“ in sirulu prenumerantiloru si sum’a resultatoria se va tramite la fondu la „Asociatiunea romana transilvana etc.“ cu cea mai conscientioasa acuratetia. Pretiulu prenumeratiunei se afla in fruntariulu de susu. I Suntu rogate cu toata caldur’a toate capacitățile inteligenții romane a ne oferi totu concursulu, atatu cu indemnulu la prenumeratiune si ofrande, catu si cu productele ingenialoru loru si cu descoperirile si impartasirile cerate pentru apararea intereseloru patriotice si nationale si pentru luminarea poporului, ca ce intieligenti’a romana va fi patron’a acestora institute! Asta lupta luptandu-o cu totii, pe langa lupt’a politica, va fi fructifera si o demustra, ca natiunea romana din Austro-Ungid’a vra se prospereze in ecsistinti’a sa prin sacrifica pe întrecute aduse si pentru cultur’a sa ! Lasamu se urmeze aset.; rarea pentru administratiunea fondului numitu d-flamanta Asociatiune, Nr. 253—1868. Prea Onorate Dom mie ! Adunarea generale a Asociatiunei trans. romane tienuta la Gherl’a pi in condusulu seu in siedinti’a II p. XXII pos. b relativu la ofertulu de 1602 n. strapusu de pre. Onorata Domni’a Ta in favoarea literaturai juridici si a latirei scientieloru agronomice intre poporalu romanu, a decisu, ca acel’a priminduse se se .Manipuleze in modulu acel’a, ca dupace Asociatiune du presenti nu dispune de atare capitale, cu ce,far’ pote infiintia o Academica sau vreo scóla agri unica, intorusuriulu sumeloru oferite deocamdată , se intrebuintieze amesuratu intentiunei aferente, spre înaintarea scopuriloru amintite, or’ atun candu in fiintiarea instituteloru proj s’ar pota efectul, acele oferte se se intrebuinti ^ in favoarea acelor’a. Deci comitetulu in urmrea decisiunei sale din 15 Septembre a. c. § 112, ire onore a aduce prin acest’a la cunosciinti’a pre. Onoratei Dtale susu amentitulu condlusu, cu act ' recercare, ca se binevoiiesci a incunosciintia d pre acest’a si pre ceialalti Domni aferenti. După care, cu cea ndistincta stima au onoare a se insemna si prea Onoratu Domniei Tale Sibiiu 22 Septembre 1868. Plecati servi I. H a n n i a m/p., v.pres. I. V. R u s u m/p., secr. II. Pre On. D. D. lacobu Muresianu, directorui gimnasiale si Redactori in Brasiova. — Brasiova 1/13 lan nariu 1869. Ar’ fi de doritu, ca se potemu da espresiuniloru, cu cari incepemu anulu nou, cele mai vii colori de sperantie la bine, de multiumire si bucuria, pentru multe si mari acuisitiuni eluptate in anulu 1868 in favoarea unei vieti mai libere, mai multu natiunale constitutionale, intre marginile careia se ne potemu desvolta poterile natiunali cu usturatate, si nebantuiti, ca cu atatu ,mai multu se potemu contribui la comuna fericire a statului comunu si inca pe intrecute; inse luptele leali de a ne sustiene si apara interesele politice natiunali, ce le aveamu sanctiunate, ne esira aici din sterpiturea lupteloru anului trecutu atatu de sterpe, incatu ne aflamu in anulu 1869 intocma, cum eramu si innainte de 20 ani, si n’aveatu de a înregistra din punctu de vedere natiunalu, decatu perderi, in locu de acuisitiuni, perderea drepturiloru natiunali si de limba! — In lupta doreamu, ci se se primasca in cadmiu nouei constituiri a Ungariei si Transilvaniei si pentru natiunea romana basea de dreptu natiunale si dreptulu egalu de limba, pentru cari drepturi s’au luptatu străbunii nostri socluri întregi, si atunci, candu gemea sub jugulu feudalu, si după multe sacrificiu puse pe altariulu patriei, alu tronului si alu intregei monarchie le recastigaseramu recunoscerea aici in Transilvania, pre calea legislatiunei si prin sanctuiinea Monarchului; domeamu si speramu aceasta pe temeiulu nu numai alu multeloru apromisiuni, făcute din toate partile, ci pe basea dreptului si a dreptății, pe basea fratiescei cointielegeri, in care diace simburele celu mai sanetosu alu concordiei comune, dorere inse, ca toate aceste doriri remasera neimplinite, raa ele fura respinse de catrafrații maghiari intre marginile „legei nationalitatiloru in Ungari’a si a uniunei Transilvaniei cu Ungari’a, in poterea cărora remaseramu chiaru si după nume ignorați,incatu nu scimu, deca se afla undeva in vreo lege noua a Ungariei retacitu si numele de romanu, ca se scia nepoţii si strănepoţii noştri, ca le amu conservatu prin luptele nóstre constitutionali macara numele de romanu, transmisu cu una suvenire, ca si noi ne tragemu geni,u dela Jeve, ca si fraţii noştri occidentali, cari inaltia flamur’a civilisatiunei! — Legea inse e lege si cu divi leali ai statului austro-ungaricu, pana candu legislatiunea nu -si va strămută convictiunile, pe cari numai timpulu si necesitatea le are in potere, si nu si va corege condusele sale, cari depindu dela informatiuni multu moderate si mai de apróape si dela resultatulu esperimenteloru făcute cu aplicarea legii, pana candu legea remane lege cu forti’a potestatei ecsecutive, trebue se ne supunemu pretensiunei si fortii ei. In statele constitutionali e nu numai permisu, dar’ e chiaru si deforinti’a flăcărui cire a face apoi lumina, unde se afla umbra sau puncte intunecoase in lege; si prin midiie constitutionali se se sileasca a prelucra opinium publica si a ecsercita si asupra legislatiunei a o influintia convingatoria la îndreptarea defecterii si la strămutarea conduseloru ei; inse si acesta cu supunere la lege pana nu i s’a castigatu strămutarea legale, ceea ce scie rarcine. — Estu dreptu constitutiunalu nu ne concede nici pe unu minutu a cade in desperare seu con»ueuiaie, v.auuu iiiti'uiiiUu .......... 18(la. ..l. contra elu trebue se ne îmbrace cu cele mai perfectionate arme ale sperantiei si ale resolutiunei la lupta noua solidaria constitutionale. Aceste arme suntu ponderea argumenteloru de calibrulu celu mai greu, deslusitoriu si convingatoriu, suntu si reculegerea si inca pe catu se pote nu cu impatientia, ci cu moderatiune catonica, pentruca in momentele iritatiunei fantastice, anima cu sângele volburata nu cede, ca mințile omenesci cu idei preconcepte se combine indata poterea argumenteloru. Aceasta atituda observa-se-va de romani in toate cercurile actiunei constitutionali, incependu dela comuna, cu o unitate ecsemplaria. In aceasta sperantia trecemu cu flori in pelaria in sinulu anului 1869 , asteptandu considerarea doriniieloru unei intrege natiuni din Austro-Ungaria. — Ar’ trebui se ne damu contu de toate resultatele eluptate pe campulu culturei si alu inaintarei in stare materiale a poporului romanu in decursulu anului trecutu, inse de asta data inchaiamu cu espresiunile cele mai distinse de veneratiune si admiratiune, tuturora barbatiloru romani, cari la postulu loru au luptatu cu fidelitate pentru drepturile nationali, pentru interesele comune si ale concordiei comune intre naţiunile consorori. — Intre alte amestecături aduce „K. Z.“ si spirea, „ca guvernulu României ar’ fi insarcinatu pe agentulu seu tramisu la Parisu, ca se asterna cabinetului francesu plansorile romaniloru din Austro- Ungari’a si se’lu rege, ca se influintieze la regimulu din Ungari’a, ca se slabesca din neomenoas’a apasare a romaniloru si se ia in considerare pretensiunile lor cele ecuitabile de egale indreptatire. “ Totu „K. Z.“ impartasiesce si respunsulu asia: „Cabinetulu Tuiloriilor, respirase D. Stratu, ca nu se afla motivatu a influintia regimulu ungurescu , cu care se afla in buna intielegere, intr’o causa, care nu se intemeieza pe nici o fapta dovedita!“ — Inca nu cuiramut acesta scrie din fantana mai autentica,si pana atunci numai catu o inregistramu, cum ni o asterne „K. Z.“ — In Austro-Ungari’a e la ordinea dilei lupt’a partiteloru, pentru alegeri de deputati pentru diet’a viitoria. Nici o partita nu s’a lasatu destrabalata ; toate s’au constituitu in comitete, latite presto totu