Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-01-03 / nr. 1
statulu. Partit’a nationale romana ore s’a constituitu in comitete pentru directiva si informare? Asteptamu dela comitetulu ei centralu informări, déca s’a constituitu, or’ daca nu, atunci asteptamu mai andemu se se constituiésca, si olaririle lui le vomu publica. — „Telegr. Romanu“ dice in obiectau acesta catra fine: „Ma credemu, ca voru mai fi romani de acei’a, carii cunoscandu, ca străinii tragu cărbunii mai anteiu la 61’a loru, se se indese a tramite deputatu pre unu barbatu, carele déca sole unde si ce’lu deré pre romanu, servesce numai spre ai mai amari durerea; si apoi, avemu noi ecsemple, unde sasi sau maghiari se se imbuldiesca a da voturi pentru romani ? Se cautamu dara in totu modulu a ne respectă interesele noastre politice, caci numai respectandunile noi, vomu face se ni le respecteze si alții.“ — „H. Ztg.“ reporta, ca in adunarea scaunale a Sibiiului in caus’a alegeriloru la dieta s’a facutu din partea romaniloru propunere, că se nu se alega deputaţi la diet’a din Pest’a, si notariulu din Resiuari dechiară, ca romanii refusa a lua parte la alegeri, ca si membri loru conferiră deosebitu. In Nr. viitor iu mai pe largu. In Brasiovu fu eri in 12 Ian. adunarea respectiva si se alesera totu dintre sasii juni in comitetulu centrala; romanii se retraseră a lua parte la alegeri. — Brasiovu 11 Ianuariu o. (Fapta filantropica.) Pe la finea anului 1867 s’a infiintiato in Iasi una reuniune de femei pentru ajutorarea, educarea si instituirea fetitieloru bune, inse lipsite de midilocele vietiuirei, scl. Comitetuln reuniunei femeiloru din Iaşi împărtăşi Reuniunei de aici actele infiintiarei acelei reuniuni, poftindu lu totuodata, ca se binevoiesca a midiloci publicarea loru si in vreunu dinariu transilvana, ceea ce se si intemplase. Cu ocasiunea adunarei genei din Novembre an. 1868 mai multe dame de nici considerandu, ca tocma din Iasi si respectiv«, din o parte a Moldovei au incursu la fondulu reuniunei femeiloru romane din Transilvania» ei anume in an. 1852 prin prea on. dn. Const. Hurmuzache una colecta cateva luni se inaltikitu la colonelu si inîdu cele mai mari stri. Stratimiroviciu cum irinnn celu mai ap.icu 1867, candu apoi trecu Lndrăssy cu scopu de ighiabi, facunduse rila oandu acesta trasou partasiu la asasinae scose prin ministeriu Dooicipalitatii dinNouavido deveni amicu si maghiara. Acom deed se di ajatorio grepre candu politio la Ausustrecerea Turciei. — Ceru, ca intre Beost si ele incordari si neintieplata esteriare, la care impedecatoria e. Ancum de procederea lui generala austriacu de rovoca resbelu io conu a ruptu acuma cu coesu si s’a reapucatu asi Ia orientala. — Provoca asia: 1 ’a dela Cosovo*). lei, luminatu prin cutorturele incuisitionei, stringe se alenege adevintele istorice: „E pur pronunciatu acea vorba masa secret’a lucrare a vieti’a poporaloru , ce pasandule de toate pecale tirani’a si uritio‘ — in contra nemaicontra săbiei si foca- I măiestrii ale diplomastiunea orientale la or- Aceasta cestiune este ntro milioane de frați ai iminarei crestinesoi, a in leganulu lai Temii’a totarora acelora eroi de spiritu si munca, cari au invetiatu omenimea la libertate si conspiintia, io Greci’a, poporala mica si serapatiu sti se se apace de sant’a lupta si se cera socotéla pentru patimele de patru sute de ani. Elu întinde man’a brava se apace spat’a, se resboue umbr’a sântului imperatu Constantina ! Miou la Dumeru, lipsita in midilacele de resbelu, poporala grecesca n’are alt’a, de catu maretiele sale traditiuoi, decatu barbati’a si bravur’a fiiloru sei! Dar’ tocmai pentru ca-i Bantu mărginite midilacele materiali, si pentru ca Europ’a ingamfata de vultur’a sa, condusa de marsiavula seu egoismu, de ajotoriala sen tiranului turcesco, — tocmai pentru aceea Greci’a trebue se scia unde’i sonta amicii, oade’i suntu aliații. Dar’ unda voru fi ei, deoa uu in sirurile milioanelor de „raiale1**) cari ca si grecii, suferă de sute de ani, spera si asteapta fromoas a di a inviarii. Apoi si frații noștri in Bosnia si Hertiegovin’a, in vechiile pamento ala regilora noștri, in vechi’a Serbia, si ei astepta Cosov’a noua, rosalia mai fericite ! — Apoi candu voru strigă grecii lăptuci, captandu frați intru ajatoria, dóra versulu loru nu va găsi resuneta înmiite in peptuiile fratiloru serbesci ? Au dóra inimele nóstre atata aunta de stricate, in patu nu mai euntu papaci d’a coprinde centieminte sacre? ao dóra nu au slăbită bradele ? seu ni au rogiuitu agerele cutite? ao nu sontema noi strănepoţi bravilora dela Cosovo ? Aci no avemu si noi ca si grecii — sant’a parola , a deplânge fosta nóastra mărire, si a o resbuna ? Cum se va tiené Serbi’a intr’acea lupta ? Noi nu potemu da crediementu aceloru umilite voci din Belgradu, ca acolo din respecte catra maiestriele diplomaţiei Europei apusene, ar’ fi aflandu cu cale a remane in neutralitate erouluierbilor dela gradulu de data si la genercatiuni armatei soimi din dieta ale maghiariloru de amiou intimu a impaca pe ser valu si lui Mile la suspitiune de tuia principelui din postulu prin plant’s, candu - mai devotata mi odata provoca p ciloru in contra striei data pe Diamalele viene Andrăssy au im legeri in privinti Beost uu cede diăssy. Ce se Stratimirovicio, pe teritoriola O tra Turciei deoa politic’a ce poate continua politic’) oarea dupa „Alt Se i m p i n i m Candu odin noscinti’a adevei prin cari voiean verulo, a prono; si muove!“ atui magica, in cares spiritului timpu mergu spre proj decele cate li armulu egoismu. „E pur si pomenitoloru ap lui, in contra ui tiei europene, el dinea dilei in . oestionea de libe noatri patu nesti ului ţ VVUOIUVtUUUU UJUI (UVV>V ^ VMV» WWW »*j vi tăria cu mai multe sute de galbini, cari se tramitera dela gub. României in anii 1863/4 pentm împărţire intre locuitorii cei cercaţi de foamete din Ungaria , s’au decisu a concurge si dumnealoru cu ceea ce sufere impregiurarile noastre locali, si asia adunanduse 40 galbiui, 31 douadioeri si 33 fiorini val. auatr., acestea sume s’au si tramisu la loculu destinatiunei la Iasi prin carulu postei ces. rog. — In sperantia, ca nu vomu atinge modesti’a dómneloru, care au concorsu la acesta colecta, se impartatiescu si numele doiloru sale, care sunto ; Zoe Ioana Iuga 4 galb.; Efrosin’a Ioana 3; Mari’a Secarianu 1 ; Zoe Petricu 1 ; Sevastian’s Muresianu 1 ; Elen’a Baiulescu 1 ; Mari’a G. Baritiu 1; Victori’a C. Iuga 2; Carolin’a N. Popp 1 ; Mari’a G. Teclu 1 ; Polin’a Popu 1 ; Chiriachiu’a Popazu 1; Otili’a G. Bratianu 1 ; Zamfir’a Iuga 2; Mari’a I. Davidu 1 galb.; Ecaterin’a A.Pitisiu 2 fl.; Mari’a A. Popu 1 galb.; Anastasi’a D. Datco 1 fl.; Zoe Th. Ciurcu 1 galb.; Zoe N. Dima 1 fl. ; Elen a I. Baraca 1 fl.; Sosan’a I. Popoviciu 1 galb. ; Mari’a N. Ciurcu 2 galb.; Elen’a St. Sotir 3 galb.; Mari’a N. Măciucă 1 fl. ; Marin’a N. Frigatoliu 1 fl.; Sofi’a I. Samutia 2 fl. ; Efrosin’a I. Pușcăria 5 sft. ; Elen’a Pand. Dima 1 fl.; Carolin’a I. Lengeni 1 galb. ; Mari'a C. Steriu 1 galb.; Agnes I. Dusoiu 2 fl.; Mari’a V. Voina 2 fl.; Mari'a I. Urzica 2 fl. ; Polexeni Ioana Sotir 1 galb. ; Harete Stanescu 1 galb ; Elen’a G. Ioanidu 2 galb.; Sofi’a I. Ionasiu 1 fl. ; Ecaterin’a Aichimadrescu 3 fl.; Sevasti’a N. Dimitriu 3 fl.; Louis’a I. Pedure 3 fl. ; Susan’a G. Persionariu 1 fl.; Mari’a Diamaodi Manole 2 galb.; Agapi’a L. Romano 2 fl.; Paraschiv’a St. Villi 1 fl.; Victori’a G. Orgidanu 14 sft.; Mari’a Petreacă 1 fl.; Teofani Dim. Iuga 6 sft. ; Elen’a And. Popoviciu 2 fl.; Zoe I. Corvino 6 sft.; Zoe Ioncioviciu 2 galb. Sum’a 40 galbini, 31 douadioeri si 33 fiorini. — Apelulu gen. Stratimiroviciu catra Serbi’a. Cine nu scie, ca generalulu Stratimiroviciu • fosta ia resbelulu civile nationale in 1848—* *) „Kosovo“ este campula merleloru, unde in baili a cumplita ca turcii a cadiutu imperatulu Dusan si nperati’a serbesca, era serbii au juratu resbunare. — Traducatoriulu. **) „Raia“ , supusii crestini ai turciloru.Trad. facia cu resbelulu intre Greci’a si Turci’a. Nici decatu nu potemu crede, ca in Belgradu s’ar da crediementu promisiuniloru, cari nu potu atienti decatu, ca se isoleze aetadi pe Greci’a, precum dera inca mane totu acésta serte va ajange pe Serbi’a. Noi ar’ trebui se ne indoimo de intieleptiunea, de buna precepere a acelora barbati, pari diregu astadi destinele Serbiei. Pururea aceea se ne fia aminte, ca — in Orienia nu poate se fia desbinata cestiunea greceasca, nu poate se fia desbinata cestiunea serbeasca. Acolo ecsiste numai una pansa comuna : paus’a civilisatiunei crestinesci contra barbarismului mohamedauu, caus’a libertatei contra ti* rapidmului ne mai pomenitu. Ridice si deschidă acésta cestiune grecii, serbii, bulgarii siu romanii, —ea remane in totu casolu nedesbinabile, a nóstra comuna. Precum amu portatu in sedii greulu jogu alu sclaviei si amu subjacutu, pentru ca n'amu fostu iatruniti, intra asemenea si do itulu viitoriu numai asia la vomu poté ajunge , déca ne vomu luptă impreuna la lupt’a finale, decisiva. In acesta momenta criticu, la momentala candu rat’a sóartei nóstre stă se se intorca spre bine, n’avemu se facemu deoatu un’a, se ni facemu deorinti’a. Voi barbati patrioţi, cari diregeţi astadi in Belgradu destinele Serbiei, voi se no nitati, nu ve este iertatu a uita, ca sunteti nepoţii martiriloru din Cosovo! Umbrele lui Lazaru si alui Milofiu si a célor mii de martiri ai solavagiu- lui si luptei de patru sute de ani, ve chiama astadi, se ve faceti detorinti’a! Lucéferulu se ivesca! Tote suvenirile gloriei si marirei nóastre voru grai cu vorbe de focu catra totu fiiulu natiunei nóastre, si dela Balcanu pana la Montele negru numai o parola poate se fia : se implinimu cuventulu strabauiloru nostri, se pornimu cu totii la Cosovo! Si preutulu la altăria, carele imparte santa mangaiare besericesca, las’ se invetie pre propoiu, ca si face sant’a detorintia, candu pornesce la Cosovo ! Si mosiolu betrauu, carele 36 ruga lui Ddieu pentru fericirea nepotiloru, si mam’a si sor’a, ce se roga lui Ddieu pentru fericirea fiiului si fratelui seu, las’ se sentia in adonoulu inimei loru, ca fiiulu si fratele numai asia -si voru merită fericirea, déca -si voru face detorinti’a si voru, voru porni la Cosovo ! Si amat’a, carea in focala amorului seu adever&tu dă man’a sa junelui amante, se i o de numai — deca va plecă la Cosovo ! Era tu aperanti’a viitorialui nostru, tu teneretu insufletitu pentru libertate, de eosemplu de naționalitate sublima, fi ti detorinti’a patra natiune, si — alerga la Cosovo! Apoi candu astfeliu unu cugeta si omentire va implé inimele intregei națiuni serbesci, candu aducindu’si aminte de trecutulu seu , va fi gat’a a-si asecură, cu orice pretiu, viitoriulu ; atunci stepanirea serbesca, sprijinita si portata de opiniunea naționala publica,si va face detorintia sa; din puntile candide ale domnitoriului de Belgradu curendu va resună maretiolu apelu : Redicative serbiloru, se mergemu la Cosovo ! Si asia: Salate voa fraţi greci! Nu ecsiste potere ce ar’ fi in stare se impedece , că se nu se desfasiure curendu maretiulu stegu serbescu cu cruce langa standardulu grecesca ! „Alb.* Georgia Stratimiroviciu. Ore ce va respunde nationea serba ? — Ne aducemu aminte, cu diarn. gubern. serbescu „Vidov Dan“ response mai eri la intrebarea diurn. „Pozor", ca in Orientu nu se afla nici unu regimu, care se nu se alature la pretensiunile greciloru cele drepte, prin urmare Serbi’a a respunsu oficiala toaiate de provocarea gen. Stratimirovicio, care pote ca si vorbi din Serbi’a. (Ultimatulu turcescu datu Greciei. Prin rolulu estraordinariu si ministru penipotentii alu Portei se tramise regatului Greciei cu data 10 Dec. 1868 ultimatulu cu conditiunile, cari s’au primita de base la conferintiele de Parisa conchiamate cam pe 9 Ian. 1869, dopa învoirea intre poteri. Sa vedemu , deca după acésta base e posibile vreo invoire sau nici odata. După ce se premite, ca Part’a a datu dovada de dorioti’a de a intretiene relatiuni amicabile in vecinătate cu Greci’a, or’ acésta de 3 aui urdiesce machinatiuni sprijinindu rebeliunea in Cret’a cu vatemarea dreptului deginte prin ajutorirea comiteteloru formate in Athen’a, pari