Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)

1869-01-03 / nr. 1

statulu. Partit’a nationale romana ore s’a consti­­tuitu in comitete pentru directiva si informare? Asteptamu dela comitetulu ei centralu informări, déca s’a constituitu, or’ daca nu, atunci asteptamu mai andemu se se constituiésca, si olaririle lui le vomu publica. — „Telegr. Romanu“ dice in obiec­tau acesta catra fine: „Ma credemu, ca voru mai fi romani de acei’a, carii cunoscandu, ca străinii tragu cărbunii mai anteiu la 61’a loru, se se indese a tramite de­­putatu pre unu barbatu, carele déca sole unde si ce’lu deré pre romanu, servesce numai spre ai mai amari durerea; si apoi, avemu noi ecsemple, unde sasi sau maghiari se se imbuldiesca a da voturi pen­tru romani ? Se cautamu dara in totu m­odulu a ne respectă interesele noastre politice, ca­ci numai respectandunile noi, vomu face se ni le respecteze si alții.“ — „H. Ztg.“ reporta, ca in adunarea scaunale a Sibiiului in caus’a alegeriloru la dieta s’a facutu din partea romaniloru propunere, că se nu se alega deputaţi la diet’a din Pest’a, si notariulu din Re­­siuari dechiară, ca romanii refusa a lua parte la alegeri, ca si membri loru conferiră deosebitu. In Nr. viitor iu mai pe largu. In Brasiovu fu eri­­ in 12 Ian. adunarea re­spectiva si se alesera totu dintre sasii juni in co­mitetulu centrala; romanii se retraseră a lua parte la alegeri. — Brasiovu 11 Ianuariu o. (Fapta filan­­tropica.) Pe la finea anului 1867 s’a infiintiato in Iasi un­a reuniune de femei pentru ajutora­rea, educarea si instituirea fetitieloru bune, inse lipsite de midilocele vietiuirei, scl. Comitetuln reuniunei femeiloru din Iaşi împărtăşi Reu­­niunei de aici actele infiintiarei acelei reuniuni, poftindu lu totuodata, ca se binevoiesca a midi­­loci publicarea loru si in vreunu dinariu tran­silvana, ceea ce se si intemplase. Cu ocasiu­­nea adunarei gene­­i din Novembre an. 1868 mai multe dame de nici considerandu, ca tocma din Iasi si respectiv«, din o parte a Moldovei au incursu la fondulu reuniunei femeiloru romane din Transilvania» ei anume in an. 1852 prin prea on. dn. Const. Hurmuzache una colecta cateva luni se inaltik­itu la colonelu si in­­îdu cele mai mari stri­­. Stratimiroviciu cum irinnn celu mai ap.icu 1867, candu apoi trecu Lndrăssy cu scopu de ighiab­i, facunduse ri­­la oandu acesta traso­u partasiu la asasina­­e scose prin ministeriu Dooicipalitatii dinNoua­­vid­o deveni amicu si­­ maghiara. Acom de­ed se di ajatorio gre­­pre candu politio la Au­­sustrecerea Turciei. — Ceru, ca intre Beost si ele incordari si neintie­­plata esteriare, la care impedecatoria e. An­­cum de procederea lui generala austriacu de rovoca resbelu io con­­u a ruptu acuma cu coesu si s’a reapucatu asi Ia orientala. — Provo­­ca asia: 1 ’a dela Cos­ovo*). lei, luminatu prin cu­­torturele incuisitionei, stringe se alenege ade­­vintele istorice: „E pur pronunciatu acea vorba masa secret’a lucrare a vieti’a poporaloru , ce pasandule de toate pe­­cale tirani’a si uritio­‘ — in contra nemai­­contra săbiei si foca- I măiestrii ale diploma­­stiunea orientale la or- Aceasta cestiune este ntro milioane de frați ai iminarei crestinesoi, a in leganulu lai Temi­­i’a totarora acelora eroi de spiritu si munca, cari au invetiatu omenimea la libertate si conspiintia, io Greci’a, poporala mica si serapatiu sti se se apace de sant’a lupta si se cera socotéla pentru patimele de patru sute de ani. Elu întinde man’a brava se apace spat’a, se resboue umbr’a sântului imperatu Con­stantina ! Miou la Dumeru, lipsita in midilacele de resbelu, poporala grecesca n’are alt’a, de catu maretiele sale traditiuoi, decatu barbati’a si bra­­vur’a fiiloru sei! Dar’ tocmai pentru ca-i Bantu mărginite midilacele materiali, si pentru ca Europ’a in­­gamfata de vultur’a sa, condusa de marsiavula seu egoismu, de ajotoriala sen tiranului turcesco, — tocmai pentru aceea Greci’a trebue se scia unde’i sonta amicii, oade’i suntu aliații. Dar’ unda voru fi ei, deoa uu in sirurile milioanelor de „raiale1**) cari ca si grecii, su­feră de sute de ani, spera si asteapta fromoas a di a inviarii. Apoi si frații noștri in Bosni­a si Hertiegovin’a, in vechiile pamento ala regilora noștri, in vech­i’a Serbia, si ei astepta Cosov’a noua, rosalia mai fericite ! — Apoi candu voru strigă grecii lăptuci, captandu frați intru ajato­­ria, dóra versulu loru nu va găsi resuneta în­miite in peptuiile fratiloru serbesci ? Au dóra inimele nóstre atata aunta de stri­cate, in patu nu mai euntu papaci d’a coprinde centieminte sacre? ao dóra nu au slăbită bra­­d­ele ? seu ni au rogiuitu agerele cutite? ao nu sontema noi strănepoţi bravilora dela Cosovo ? Aci no avemu si noi ca si grecii — sant’a pa­rola , a deplânge fost­a nóastra mărire, si a o resbuna ? Cum se va tiené Serbi’a intr’acea lupta ? Noi nu potemu da crediementu aceloru umilite voci din Belgradu, ca acolo din respecte catra maiestriele diplomaţiei Europei apusene, ar’ fi aflandu cu cale a remane in neutralitate eroulu­ierbilor dela gradulu de data si la gener­catiuni armatei soimi din dieta ale maghiariloru de amiou intimu a impaca pe ser valu si lui Mile la suspitiune de tuia principelui din postulu prin plant’s, candu - mai devotata mi odata provoca p ciloru in contra striei data pe Diam­alele viene Andrăssy au im legeri in privinti Beost uu cede diăssy. Ce se­­ Stratimirovicio, pe teritoriola O tra Turciei deoa politic’a ce poate continua politic’) oarea dupa „Alt Se i m p­­ i n i m Candu odin noscinti’a adevei prin cari voiean verulo, a prono; si muove!“ atui magica, in cares spiritului timpu mergu spre proj decele cate li ar­mulu egoismu. „E pur si pomenitoloru ap lui, in contra ui tiei europene, el dinea dilei in . oestionea de libe noatri patu nesti­ ului ţ VVUOIUVtUUUU UJUI (UVV>V ^ VMV» WWW »*j vi tăria cu mai multe sute de galbini, cari se tra­­mitera dela gub. României in anii 1863/4 pen­­tm împărţire intre locuitorii cei cercaţi de foa­­mete din Ungari­a , s’au decisu a concurge si dumnealoru cu ceea ce sufere impregiurarile noa­stre locali, si asia adunanduse 40 galbiui, 31 douadioeri si 33 fiorini val. auatr., acestea sume s’au si tramisu la loculu destinatiunei la Iasi prin carulu postei ces. rog. — In sperantia, ca nu vomu atinge modesti’a dómneloru, care au concorsu la acesta colecta, se impartatiescu si numele doiloru sale, care sunto ; Zoe Ioana Iuga 4 galb.; Efrosin’a Ioana 3; Mari’a Secarianu 1 ; Zoe Petricu 1 ; Seva­stian’s Muresianu 1 ; Elen’a Baiulescu 1 ; Ma­ri’a G. Baritiu 1; Victori’a C. Iuga 2; Caro­­lin’a N. Popp 1 ; Mari’a G. Teclu 1 ; Polin’a Popu 1 ; Chiriachiu­’a Popazu 1; Otili’a G. Bra­­tianu 1 ; Zamfir’a Iuga 2; Mari’a I. Davidu 1 galb.; Ecaterin’a A.Pitisiu 2 fl.; Mari’a A. Popu 1 galb.; Anastasi’a D. Datco 1 fl.; Zoe Th. Ciurcu 1 galb.; Zoe N. Dima 1 fl. ; Elen­ a I. Baraca 1 fl.; Sosan’a I. Popoviciu 1 galb. ; Mari’a N. Ciurcu 2 galb.; Elen’a St. Sotir 3 galb.; Mari’a N. Măciucă 1 fl. ; Marin’a N. Fri­­gatoliu 1 fl.; Sofi’a I. Sam­utia 2 fl. ; Efrosin’a I. Pușcăria 5 sft. ; Elen’a Pand. Dima 1 fl.; Carolin’a I. Lengeni 1 galb. ; Mari'a C. Steriu 1 galb.; Agnes I. Dusoiu 2 fl.; Mari’a V. Voina 2 fl.; Mari'a I. Urzica 2 fl. ; Polexeni Ioana Sotir 1 galb. ; Harete Stanescu 1 galb ; Elen’a G. Ioanidu 2 galb.; Sofi’a I. Ionasiu 1 fl. ; E­­caterin’a Aichimadrescu 3 fl.; Sevasti’a N. Di­­mitriu 3 fl.; Louis’a I. Pedure 3 fl. ; Susan’a G. Persionariu 1 fl.; Mari’a Diamaodi Manole 2 galb.; Agapi’a L. Romano 2 fl.; Paraschiv’a St. Villi 1 fl.; Victori’a G. Orgidanu 14 sft.; Mari’a Petreacă 1 fl.; Teofani Dim­. Iuga 6 sft. ; Elen’a And. Popoviciu 2 fl.; Zoe I. Corvino 6 sft.; Zoe Ioncioviciu 2 galb. Sum’a 40 gal­bini, 31 douadioeri si 33 fiorini. — Apelulu gen. Stratimiroviciu catra Serbi’a. Cine nu scie, ca generalulu Stratimiroviciu • fosta ia resbelulu civile nationale in 1848—* *) „Kosovo“ este campula merleloru, unde in ba­­ili­ a cumplita ca turcii a cadiutu imperatulu Dusan si nperati’a serbesca, era serbii au juratu resbunare. — Traducatoriulu. **) „Raia“ , supusii crestini ai turciloru.­­Trad. facia cu resbelulu intre Greci’a si Turci’a. Nici decatu nu potemu crede, ca in Belgradu s’ar da crediementu promisiuniloru, cari nu potu atienti decatu, ca se isoleze aetadi pe Greci’a, precum dera inca mane totu acésta serte va ajange pe Serbi’a. Noi ar’ trebui se ne indoimo de intie­­leptiunea, de buna precepere a acelora barbati, pari diregu astadi destinele Serbiei. Pururea aceea se ne fia aminte, ca — in Orienia nu poate se fia desbinata cestiunea gre­­ceasca, nu poate se fia desbinata cestiunea ser­­beasca. Acolo ecsiste numai una pansa comuna : paus’a civilisatiunei crestinesci contra barbaris­mului mohamedauu, caus’a libertatei contra ti* rapidmului ne mai pomenitu. Ridice si deschidă acésta cestiune grecii, serbii, bulgarii siu romanii, —­ea remane in totu casolu nedesbinabile, a nóstra comuna. Precum amu portatu in sedii greulu jogu alu sclaviei si amu subjacutu, pentru ca n'amu fostu iatruniti, intra asemenea si do itulu viitoriu nu­mai asia la vomu poté ajunge , déca ne vomu luptă impreuna la lupt’a finale, decisiva. In acesta momenta criticu, la momentala candu rat’a sóartei nóstre stă se se intorca spre bine, n’avemu se facemu deoatu un’a, se ni fa­­cemu de­orinti’a. Voi barbati patrioţi, cari diregeţi astadi in Belgradu destinele Serbiei, voi se no nitati, nu ve este iertatu a uita, ca sunteti nepoţii martiri­­loru din Cosovo! Umbrele lui Lazaru si alui Milofiu si a célor mii de martiri ai solavagiu- l­ui si luptei de patru sute de ani, ve chiama astadi, se ve faceti detorinti’a! Lucéferulu se ivesca! Tote suvenirile gloriei si marirei nóa­stre voru grai cu vorbe de focu catra totu fiiulu natiunei nóastre, si dela Balcanu pana la Mon­tele negru numai o parola poate se fia : se im­­plinimu cuventulu strabauiloru nostri, se por­­nimu cu totii la Cosovo! Si preutulu la al­­tăria, carele imparte santa mangaiare beseri­­cesca, las’ se invetie pre propoiu, ca si face sant’a detorintia, candu pornesce la Cosovo ! Si mosiolu betrauu, carele 36 ruga lui Ddieu pen­tru fericirea nepotiloru, si mam’a si sor’a, ce se roga lui Ddieu pentru fericirea fiiului si frate­lui seu, las’ se sentia in adonoulu inimei loru, ca fiiulu si fratele numai asia -si voru merită fericirea, déca -si voru face detorinti’a si voru, voru porni la Cosovo ! Si amat’a, carea in fo­cala amorului seu adever&tu dă man’a sa ju­nelui amante, se i o de numai — deca va plecă la Cosovo ! Era tu aperanti’a viitorialui nostru, tu teneretu insufletitu pentru libertate, de eo­­semplu de naționalitate sublima, fi ti detorinti’a patra natiune, si — alerga la Cosovo! Apoi candu astfeliu unu cugeta si o­men­tire va implé inimele intregei națiuni serbesci, candu aducindu’si aminte de trecutulu seu , va fi gat’a a-si asecură, cu orice pretiu, viitoriulu ; atunci stepanirea serbesca, sprijinita si portata de opiniunea naționala publica,­­si va face de­­torinti­a sa; din puntile candide ale domnitoriu­­lui de Belgradu curendu va resună maretiolu apelu : Redicative serbiloru, se mergemu la Co­­sovo ! Si asia: Salate voa fraţi greci! Nu ec­­siste potere ce ar’ fi in stare se impedece , că se nu se desfasiure curendu maretiulu stegu serbescu cu cruce langa standardulu grecesca ! „Alb.* Georgia Stratimiroviciu. Ore ce va respunde nationea serba ? — Ne aducemu aminte, cu diarn. gubern. serbescu „Vidov Dan“ response mai eri la intrebarea diurn. „Pozor", ca in Orientu nu se afla nici unu regimu, care se nu se alature la pretensiu­­nile greciloru cele drepte, prin urmare Serbi’a a respunsu oficiala toaiate de provocarea gen. Stratimirovicio, care pote ca si vorbi din Serbi’a. (Ultimatulu turcescu datu Greciei. Prin rolulu estraordinariu si ministru p­e­­nipotentii alu Portei se tramise regatului Gre­ciei cu data 10 Dec. 1868 ultimatulu cu con­­ditiunile, cari s’au primita de base la conferin­­tiele de Parisa conchiamate cam pe 9 Ian. 1869, dopa învoirea intre poteri. Sa vedemu , deca după acésta base e posibile vreo invoire sau nici odata. După ce se premite, ca Part’a a datu do­vada de dorioti’a de a intretiene relatiuni ami­­cabile in vecinătate cu Greci’a, or’ acésta de 3 aui urdiesce machinatiuni sprijinindu rebeliunea in Cret’a cu vatemarea dreptului deginte prin a­­jutorirea comiteteloru formate in Athen’a, pari

Next