Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-11-25 / nr. 92
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Foi'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V» 3 A*Tieri esterne 12 fl. T. a. pe unu anu seu 2*/* galbini mon. sunatoria. Amilii WW. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrala a 30 er. fiacare publicare. Nr. 92. Brasiovn 7 Decembre 25 Novembre 1872. MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovn 6 Dec. 1872. Ministeriulu Ungariei s’a constituita — tota din membri maghiari, ca cum n’ar’ mai fi si alte popoara in Ungari’a — si s’a aprobatu de Maiest. Sa regele. Eri inu primulu ministru Iosefu de Szlavy a si depusu juramentulu in manele monarchului. Toti ceilalti ministri afara de Lonyay si Tisza remanu in posturile avute. Tisza se retrage, pentruca s’a diftuitu de ministerismu. In locui se numi C. Ioseph Zichy, fostu pana acum gubernatoru la Fiume, la apararea tierei ca ministru intru Ernestu de Hollan. Se astepta acumu, poate pe adi, ca se se presenteze ministeriulu in adunarea legislativa, unde se-si desfasiure program’a, pentru a cărei cuprinsu nu suntemu curiosi a arunca cu bobii, ca ce idiotismulu romanu ne spune, ca, ceea ce essa din pisica, si greci prinde, asia unu ministeriu esttu numai din partita deakiana nu poate fi mai presusu de aspiratiunile acestei partite, pre cari le cunóscemu, — catu suntu de ignoratorie de totu, ce nu e maghiaru, si catu de exclusive de tóte interessele noastre politice naționali si culturali. Experienti’a ne fi magistr a cea mai secure, totusi nu voiau a preocupa atitudinea noului ministeriu, pentruca »Sapientis est mutare consilium in melius“, cu toate, ca partit’a aristocratica nu-si schimba planurile, se ridica, convicţiunile asia lesne ca manusile, ci stau cerbicosi toti pentru unulu si unulu pentru toti cu orce sacrificiu si mediulece, numai se domnésca ei situatiunea, scóla de ajunsu pentru cei invrasbiti prin uneltirile loru. Si ce amu astepta noi dela noulu ministeriu? Numai recunoscerea — prin lege garantata a dreptului nostru politicii nationale in autonom’a Transilvania, cum e si Croati’a, apoi se intielege de sene, ca ni se cuvine si noue institute in limb’a noastra romana, pentru cultur’a poporului romanu, si cu punerea in praxe, fara preferentia, a principiului statului, care e egal’a îndreptățire — pe charthia — ne vomu afla la sentinela activi pentru binele statului comunu, care pana acumu se dovedesce a se usurpa singuru numai de națiunea maghiara, cu toate, ca coroana a fost, e si trebue se remana a statului Ungariei, or’ nu numai a maghiariloru din statulu Ungariei. In sied. Camerei representantiloru din 2 Dec. Presied. casei inca reporta, ca Mai. Sa a aprobatu demisiunea ceruta de regimu si ca min. de cornera eiu Ios. Szlavy a fostu insarcinatu cu compunerea noului ministeriu si din caus’a acestoru impregiurari nu s’a pertactatu nemica meritoriu. — Situatiunea camerei e cam critica. Deakistii suntu divisati, partit’a lui Lonyay fu pre debile pentru alti sustiene, clericalii cu alta fractiune fosta deakista se afla sub conducerea lui Sennyei in castrele conservativiloru, pr’ opositionalii au peri de lupu pentru deakisti, cari abia voru duce o timpu indelungatu, incatu acestu ministeriu se pote lua de min. de transitiune la conservativismu, care póate se schimbe incatuva sistemulu, dar’ are va fi mai bunu? — Liberalii maghiari? Ei suntu dusmanii cei mai neimpacati ai existenţii vieţii nationalitatiloru din Ungaria; acésta au dovedit’o opositionalii totudeuna, cu pucina reserva, ma pe facia orcandu, dar’ mai cu deosebire in momentele criseloru si ale resturnariloru. Opositionalii ragustea in 48 de strigatului »unie sau mórte“; ei au facutu cea mai necumpatata presiune si pentru a suprime cu totulu dreptulu de limba pentru nationaliloru are a li se ascrie mare parte si ignorarea nóastra si immormentarea totale a interesseloru culturii nóastre in limba nationale, ca ei striga, ca si petrele se se maghiariseze. Meritulu opositiunii e si impedecarea si amanarea impacarii interne cu nationalitatile, după cum tocma cu ocasiunea crisei de acum ministeriali o dovediră per abundantiam si inca catu se pote de absurdu, ca ce intre vitiale, ce le aruncara ministeriului lui Lonyay, puseră si încercarea impacarii nationalitatiloru, dicundu, ca au sacrificatu naţionalitatiloru interessele maghiare cu încercările de a pacta cu croaţii, sasii, romanii si slovacii, facundule concessiuni neiertate de interessele statului maghiaru, numai pentru ca se -si intaresca partita. »Ellenőr* canta de aceste, recitandu pecatele lui Lonyay, intre cari numera chiaru si passivitatea romana, pe care, dice »Ellenőr*, ca numai Lonyay cu apromiterea tienerii congressului au facutu atatu de intietenita. Fiare de capu, domniloru opositionali, conjurat’a dusmania in contra nationalitatiloru. Dovad’a acesta inca ne convince, ca voi intreceti cu instelatoriele si prefacatoriele facia cu caus’a si interessele nationalitatiloru si pe deakisti; si libertatea vóastra pentru existinti’a vieţii nóastre e curs’a cea mai periculoasa a prosperităţii si desvoltarii nóstre naţionali e unghiu’a cea mai agera eatra maghiarisare. Una astfeliu de libertate o respingemu cu indignatiune, ca ce note nu ne trebue libertatea vostra exchisiva fara dreptulu nationale politicu alu nostru inchisivu. Indesiertu ve încordati si unii si altii a ne sfasia pentru a ne slabi, cace romanii in dreptele loru postulate suntu una, si juramentulu loru e comunu si santu. »Amiciloru vomu fi amici si inimiciloru inimici* ; si pe basea acestui juramentu formamu pe facla in sufletele nóastre lig’a cea mai patriotica, ca nu vomu odihni, pana candu nu ni se voru impaca toate interessele naționali politice in favoarea tăriei interne a statului comunu, care bolesce de frigurile maghiarisarii in prim’a, apoi de angustarea libertatiloru dér’ numai ale vóstre in a doua linea. — Serbii colcăie de înveninați, Maitheny comis, si a datu demissiunea, croații nu se impaca fara autonomi’a cuvinita. Galicianii asemene, cehii er’ dedera declaratiune prin doi deputați, cari nu vrură a depune promissiune, ci esira din dieta. Totu încordări fara capetu cu dualismulu. — In afara e republic’a Franciei, care tiene încordate firele politico-diplomatice. Lupt’a monarchistiloru spre a dobori pe Thiers, pentru ca marele acestu barbatu a disu in importantulu seu mesagiu, ca republic’a e singura forma de regimu, Care poate ferici Franci’a, a devenitu cerbicosa, vediendu, ca acum Thiers, care in toata viatia sa fusese monarchistu, s’a inamoratu in republica, si ei se afla in periculu a nu reesi cu planele roiali; deci ei făcură imputări indirecte, ca cum ar’ favori republicanismulu lui Gambetta, daca nu desaproba cuventarea acestuia, tienuta in Grenoble. Thiers in adunare protestă in contra sentiementeloru prepuse, dicundu ca ale sale suntu conservatrice, ca se afla si in toata Europ’a unu partitu alu disordinei, der’ elu l’a combatutu totudeuna, arata de nou republic’a, ca singuru gubernii possibile si firesce, ca nu e vorb’a de responsabilitate ministeriale, ce pretendu roialistii cu planu de a se apropia de monarchismu, ci de încredere; in fine propunerea min. justitiei Dafaure se adopta cu 370 in contra la 334 voturi1 si republic’a remane cu majoritate consolidatoria. In Rom’a in camera la desbaterea bugetului de externe, ministrulu dice, ca regimulu are de cugetu a remane pe langa politic’a moderatiunii, pe partit’a clericale a adus’o la propria mărturisire, ca n’are altu planu, decatu a aciua unu bellu europeanu restauratoriu de poterea lumesca; relatiunile internationali suntu multiamitaria, cu Germani’a bune, cestiunea Laurianu sta pe locu, cu crutiarea regimelui grecescu. In Spani’a inca totu striga insurgintii: — Se traiasca republic’a, regimulu e desteptu si spera devincere. Pres. republ. staturiloru unite americane Grant in mesagiu accentua amicabilitatea relatiuniloru cu Franciza. — Societatea academica romana Delegatiunea publica concursurile noue, otarite in 1872 de societatea academica si republica si cele deja anuntiate, de traduceri din autori clasici, mese istorice, etc. I. a) Premiulu Alesandru Ionu I. »Conforma decisiunii luate de societatea academica fiomana in siedintia din 3 Septembre, pentru cea mai buna traducere a opului lui Cesare, de Bello Civili, cu anesele de Bello Alesandrino, Africano, et Hispaniensi, se publica concursu cu programa si conditiunile urmatore: 1. Traducerea va fi intr’una limba romanesca curata si elegante cautandu a se reproduce si ’n traducere calitatile originalelui. Se lasa inse in vederea traducatoriloru a da note critice asupra diferiteloru lectiuni ale locuriloru obscure din testu, cum si asupra termeniloru technici si numeniloru proprii. 2. Termenulu concursului, candu manuscriptele au se vina in cancelariea societăţii academice, este 15 Iuliu, 1873. Cele venite mai tradiui, nu se voru lua in consideratiune. 3. Manuscriptele se cere se fia scrise curata, legibile si de mana străină, bine legate in fascicule si paginate. 4. In fruntea manuscriptului va fi scrisa la devisa sau Motto in veri ce limba si totu de mana străină. 5. Pe langa manuscriptu se va alatura si ua scrisoare închisa in plicu sigilatai cu sigiliu fara initialele autorelui, adresa către societatea academica purtandu pe drepta de afara devisa manuscriptului scrisa iarasi de mana străină, era in intru numele traducetorelui. 6. Manuscriptele se voru censura si judeca prin secţiunea filologica, care va propune societăţii academice in siedintia plenaria premiarea aceluia dintre operatele venite, care va merita premiulu destinata pentru acesta lucrare. 7. Manuscriptele nepremiate se voru păstră in archivele societăţii pene ce se voru reclama de autorii loru, ale caroru nume remanu necunoscutefiindu-ca plicurile ce le voru coprinde nu se voru deschide. 8. Premiulu defiptu pentru acesta lucrare, din proc. fondului Alesandru Ionn I, este de lei noui 1,200.* II. b) Premiulu Evangeliu Zappa. »Fiindu ca antaia publicatiune de concursu pentru lucrarea celei mai bune sintactice romana n’a datu nici unu resultatu, d’aceaa, conform decisiunii societății din..............pentru aceasi lucrare, se publica din nou concursulu cu programa și conditiunile urmatoare: I. Programa. Partea sintactica a gramaticei limbei romane va cuprinde: