Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-01-03 / nr. 1
celu mai scurtu.“ Astfel in monitéza Deák astadi Intocma monitá elu, cu occasiunea maghiarisarii cet. Buda-Pestea, candu vrea cu o trăsură de condeiu a o decreta, si monitá elu si altii mai multi pe dupa culise. Inse candu veni lucrulu la frângerea panii, Fr. Deák si barbatii cumpetati nu se afla nicaiurea. Intre unu strigatu tumultuosu immormentara intrepunerea dep. sasiu immormentara limb’a materna a cetatii Buda-Pesta“. Inca cu unu pasu bunicelu si mai incolo decatu inel, consiliu de instructiune din Pesta, procede unu art. prospetu in organulu deakistu „P. N.“ dicundu; maghiarisarea scóleloru midilocie nu multa ne ajuta: in tote scolele populari trebue se se introduca limba maghiara, ca limba de instructiune. Spre a midiuloci transitiunea, mai anteiu numai diumetate tempulu de prelegeri trebue se se propună invatiaturele in limba materna (in scóalele cele mai mici), er’ in ceealalta diumetate de timpu, se se foloseasca numai limb’a maghiara ca limba de instructiune. Care dintre invatiatori nu sia insusitu inca limb’a maghiara, si inca nu poate prelege si propune in maghiara, acela se nu ne faca multi purici, ci simpleminte selu isgonimu, se isgonimu, ca ce n'ar’ merita sórte mai buna. Aceste suntu imputările celui mai latitu si mai inmuritoriu diuariu maghiaru, organulu maioritatii deakiane, care pune mane in praxe, ceea ce recomenda adi. Cine mai astepta apa, apa din petra seca, de sete se va topi, deca nu-si va sapa singuru vre o fantana cu orce pretiu. — „Transilvania« inse a fostu cu multu mai indelungatu despărțită de Ungaria, decatu s’ar’ pote afla de facia verosimilitudinea, cumca diversitatea relatiuniloru ei s’ar’ pote bine precepe colo susu, la scaunulu regimelui si la representanti’a imperiului.“ — Este cuvinte ale lui „H. Z.“ presupunu, ca sasii acum inca vedu neaperat’a necesitate a autonomiei Ardealului si a respectării drepturiloru politice naţionali; deosebirea inse intre ei si noi e, ca precandu ei baseat pe privilegiale si pre favorurile de mai nainte pretendu de pe acestu terenu dreptulu loru politicu nationale, noi n’avemu altulu mai securu si mai latu decatu celu dela 1863, pe care ne vomu intelni, in poterea S. pragmatice, cu toti ardelenii, fara ca se detragemu catu de pucinu din totalitatea intregitatii statului. Dar’ pentru acesta eventualitate trebue se ne solidarisamu, cum făcură si sasii la Mediasiu, abneganduse fiacare in favoarea prosperarii causei publice nationale. Asia mărturisi „Sieb. Blätter“, ca au facutu sasii juni activisti facia cu causa loru nationale, repetlendu „pater peccavi“ si retragandusi si diurnalulu de pe campulu vietii antagone, ca solidaritatea se le fia perfecta, dupa cum anuncia, ca „S. Br.“ inceteaza, fiindcă prin opulu impacatiunii partiteloru la Mediasiu a incetatu si necesitatea de a ave organu propriu partit’a juna, care s’a’ contopitu atatu in principiu, catu si in mediulece in solidaritatea nationale, si acum pasiescu in consciintia de poterea nedivisata, cum o dorimu si noi se o vedemu pe a nostra pe campulu luptei nationali prosperandu in 1873. — Fagarasin in 1 Ianuariu 1873. Domnule Redactorul In nr. 98 alu pretiuitului dinariu „Gazeta Tr.“ d. Basiliu Stanciu c. r. cap. in pens, in coresp. sa me provoca categorice a me justifica înaintea opiniunei publice — din ce causa, — in contra intielegerei — si contra protestului dsale, — totusi am candidatu pe br. Ursu de deputatu. Pentru a pute da o justificare catu se pote de corecta si basata pe adeveru si fapte, permita-mi on. publicu a face mai antaiu pe istoriculu faseloru, prin care trecu dlu corespondinte dela Augustu incependu, pana dupa finea alegeriloru, caci numai prin asta se poate face lumina, si numai asia pote opiniunea publica judeca intre mene si dlui. On. publicu cetitoriu benesi va aduce aminte, cum representanti’a municipala desvolta cea mai energica opusetiune, facla cu ordinatiunile emanate din partea guvernului; si ce e mai multu, la 19 Iuliu vediendu, ca tóate remonstratiunile ei de pana atunci fura in desiertu, scârbita pana la estremu, disolva comitetulu centralu electoralu, alesu la 4 Maiu 1872, protestandu amaru contra actului de alegere. Pe basca acesta urma adunarea din 29 Iuliu, unde din nou se conduse totala abtienere dela alegeri. Dlu capitanu Stanciu flenciu alesu la 4 Maiu de membru alu comitetului electorale, vn la Iuniu sub nr. 1857 demisionasa, din pretestu ca, cu comissariu alu scóleboru granitiaresci este ocupatu cu esamenele, neprimindui-se demisiunea, in 24 Iuniu fi din partea vice-capitanatului din nou provocatu a participă la afacerile comitetului numitu, si ccea ce respunde din capitanu la 29 Iuniu: „din multe alte impregiurari sum impedecatu a se folosi de onoarea, care comissiunea municipala a benevoitu a mi oferi“. La 3 Augustului vine in o charthia îndreptată catra presidiulu districtuale, in care dechiara urmatorele: „Delaturandu-mise pedecile, prin care am fostu silitu de a me retrage dela lucrările comitetului centralu, si afacerile dietali, am onore a me dechiara, prin acesta charthia, ca pe viitoriu voiu participa la lucrările acestui comitetu“. — Adecă dlu Stanciu, dupa ce resigua de doua ori, vine, cu o atrei’a charthia, spre a se reactiva insusi pe sene. Atunci, candu prin conclusulu din 19 Iuliu lu acestu comitetu deja desolvatu. — Ecca si descifrarea enigmei acestia. Deodata cu fulgerulu se lati in primele dile ale lui Augustu, ca capitanulu Stanciu staruesce a scoate pe granitiari din pasivitate, pentru aresi cari favoruri, amploiatii municipali, ne intrebamu unii pe altii: ce o se fia? — Care dreptu se fia? ca ce toti orbecamu pe intunerecu si neci unulu nu cunosceamu misteriulu, in care se bagase dlu Stanciu Mai tardiu inse veniramu pe urmai, si aflaramu, ca densulu s’a pusu in cointielegere cu unu anumitu. din Pestea, corespondiendu despre alegerile de deputati, totu cap. Stanciu alerga la unu pretore, — ei arata epistole dela V., in cari se propunea granitiariloru politic’a Naseudeniloru, prin alegerea contelui Teleki, in cerculu inferioru, eara pentru cerculu superioru se se astepte, ca la tempulu seu se va recomenda candidatulu de susu, negandu pre acestu pretoru, ca astufeliu se intormedia pe granitiari apartienatori de cerculu seu, ca numai cu acesta politica se pote castiga fondulu proventeloru — păduri si regalia. — Dlu Stanciu sciea bene, ca fara comitetu electorale nu se potu efeptui alegerile, pentru aceea -si luu anumitulu rolu, adeca a încerca ca se induplice pe granitiarii alesi la 4/5 in comitetulu electorale se staruiasca pentru conchiamarea la constituirea si efeptuirea lucrariloru electorali. Nimicu mai chiaru, nemica mai evidentu decatu acesta. — Si eata ca profitaramu in modu autenticu de deslegarea enigmei mai susu mentionate, ca caus’a si motivulu ce îndemna pe Dlu Stanciu, la reactivarea sa din 3/8, fii engagementuluisale cu contele Teleki. Acum se vedemu cum a purcesu dlui pentru realisarea dorintiei sale. Sub pretestu de comissaru scolasticu granitiarescu — sub care dimisionase de 2 ori din comitetulu electorale — incepu a cerceta comunele, si adunandu pre fruntasii acestora le facea propunere, ca se alega pe Teleki si pe unu altu maghiaru care se va face mai tardiu cunoscutu, dovada dlu Densusianu care-lu prinse in fapta in Ohaba, dovada Tohanu, Trentiarii etc. Dovada corespondintiele din nr. 65 si 67 din „Gazeta“ la care adeca la cea din urma respunse dlu Stanciu in nr. 70, unde chiaru singuru se recomenda contelui Teleki de cortesiu. Nemicu mai netedu, nemicu mai probatu, decatu ca dlu Stanciu chiaru atunci, candu noi ne aflamu pe unu terenu cu totulu opusu alegeriloru, dlui propagă si pregătea terenulu pentru doi abregati unguri — pentru blamarea districtului. — Strabatendu faptele dlui capitanu Stanciu in urechile fiacareia, la 10 Octobre, candu fura conchiamati individui, alesi la 4 Maiu cu membrii ai comitetului centralu disolvatu la 19 Iuliu, si vediendu si pe dlu Stanciu, care fie buna voia dimissionase ocupandu locu cu ceilalti de porunceala, scarbiti cu totii de purtarea dlui, inca înainte de a se constitui comitetulu, in modulul cunoscutu on. publicul adusera conclusulu, ca dlu Stanciu nu se pote privi mai incolo de membru alu comitetului electorale. Inteleginti’a districtului, dupa ce vediu, ca contra protestului ei se compuse unu comitetu electorale fortiatu si formatu prin mesuri estraordinarie, prescrise in § 54 alu legei municipale, se întruni in conferinti’a din 28 Noem. 1872. Aici eara ne suprinde dlu Stanciu cu sociulu dlui facundu propunerea, ca se esimu din pasivitate si se candidamu pe doi romani, afirmandu totu deodată, ca densulu e siguru de reesirea lor Ursu—, dela care se afla si unu telegramu, cumca primesce candidatura — in cerculu inferioru. Sortea decisa inse altufeliu, ca ce si in asta adunare se sustienu condusele de mai nainte, ca alegatorii se protestedia, constituinduse unu comitetu pentru ingrijirea protesteloru, in care fu si d. corespondinte propusu, care vise in modu categoricii declină dela sene asta onore. La 14 Decembre a. tr. demineti’a eara ne intalniramu cu dlu Stanciu, care aduse pe dlu Pop Mateiu la Fagarasiu la cortelulu lui Măday, unde vorbindu cu densulu in curtea hotelului „Tilek* fiendu facia dlu Grama si dlu Pandrea invetiatoriu in Voila, spuse, ca densulu a chiamatu prin telegrame si pe br. Ursu si pe dlu Pop Mateiu, ca se candidedia. Totu in acea diser’a avu intelnire in cas’a dlui Romanu cu dlu Pop Mateiu, dlu vicariu Micu si pretorele Gridonulu, aici dlu Stanciu cara-si jocă rolulu seu propunendu, ca dlu Pop Mateiu se primesca candidatura in cerculu inferiore, ca reesirea este sigura, dovada Reverendissimulu dlu vicariu Micu. Ce contradiceri, die Stanciu, acum candidedi pe Teleki, acum pe Ursu, si in fine pe Pop Mateiu. Pentruce adosele schimbări, poate judeca en. publ., adeca dlui face si a facutu marfa de specula din candidați. La 16 Decenii, avendu convenire cu dlu Stanciu in Vestea inf., dlui nu era pronunciatu neci pentru una neci pentru alta, adeca neci pentru candidare romanésca, neci pentru proteste — dovada list’a de alegere, pentruca din Vestea inferiora n’a incursu neci unu protestu desi protestulu i s’a tramisu dela Fagarasiu litografatu înainte cu o septemana. (Va urma.) Rupe (Cohalmu). 1 Ian. greg. 1873. Processulu pentru limba. Ve promisem in nr. 78 si 81 alu „Gazetei“ a Ve comunica causa intrega născută din respingerea blacheteloru de catra parochulu Popescu de in causa, ca acele ca destinate pentru înscrierea tineriloru datori de a intra in militia erau numai in tipăritură germana si maghiara. Din cele doue acte publicate in „Gazeta“ in nr. 78 si 81 e cunoscutu On. publicu, pana unde se intense caus’a; dupa aceea urmă, ca — pre cumu suntemu informati noi pre aci — Oficiolatulu fach aratare seau mai bene, ceru informatiune dela Comesulu. Ce veni de acolo, nu scimu, de catu ce se pricepe din resolvarea comitiatului ca paroculu P. fh chiamatu de unu asesoriu prin unu sierbitoriu cu protocoalele in cancelaria Opidului; P. inse se sciu afla si aci, pentru ca din causa, ca invitatiunea asesoriului verbaliter prin sierbitoriu nu ară formalitățile legali oficiose etc. etc. asia scrise respectivulu preutu asesorului, ca pre langa tata bunavolienti’a nu e in stare a lua archivulu parochiale pre spate ori in corfa spre alu transportă la cancelari’a opidului la simplă comanda a unui asesoriu, ci daca D. asesoriu are de a face oficiosu protocoled parochiale, atunci in poterea ofi