Gazeta Transilvaniei, iunie 1889 (Anul 52, nr. 122-145)

1889-06-22 / nr. 140

Pagina 2____________________ GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 140—18­88 SOIRILE DU­EL Serbarea luptei dela Kossovo in Un­garia. Foile unguresci raportază cam următorele despre serbarea dilei dela Kossovo între Sârbii din Ungaria: „Fi­­indu-ca s’a observată de vre-o câteva săptămâni o forte mare mişcare între po­­poraţiunea sârbescă din incidentul­ ser­bării luptei de pe Câmpul a­mierl­ei, gu­­vernul­ a luatu măsuri forte energice. Comunicaţiunea la graniţa sârbesca a fostu pusă sub controla strictă. Mişcarea a fost­ mai mare în diecesaVerşeţuliu, „unde s’au ţinut el în diua de 27 Iunie chiar şi slujbe bisericesc!“. Parochia din P­an­ci­o­v­a a publicata următorul a anunţa încadrata în negru: „Parochia gr. or. din Panciova ţine la 15 Iunie v. în bi­­biserica „Inălţării­ Domnului“ în diua de „Vidovdan“, la orele 10 diminaţa, o sfântă liturgiă cu parastasii pentru glorioşii eroi de pe Câmpul-mierlei, cari acum 500 de ani au căd­ut luptându-se pentru sfânta cruce şi scumpa libertate. Sfânta pietate faţă cu memoria morţilor şi eroi, cari s’au făcuta nemuritori prin strălucita lora vitejiă şi martiriul­ lor­ sârbesc pretinde dela ur­maşii lor, ca în rugăciune căldurosă să cară dela tronul­ dumned­eescu mântuirea sufletelor­ lor­ şi să strige din inimă j­al­­­nică şi mulţumitore: „Fericiţi să fiţi, glorioşi eroi, şi vecinică să fie pomenirea vostra!“ Poliţia a confiscata a­­ceste anunţuri îndată după apariţiune. Asemenea a confiscata şi 200 de monete comemorative şi Nr. dela 27 Iunie ala­­jiarului „Veşnic“, pentru­ că a publicata „articol! agitatori“. Invăţătorula serbescu din Tis­a-H­egyes [cottula Torontala] a fosta arestata şi predata pro­curorului, pentru­ că a „agitata“ pentru participarea la serbarea ce s’a ţi­nuta din acesta prilegiu în Eavaniţa [cottula Sirmiu] şi a adunata şi bani pentru acesta scopu. La Eavaniţa au luata parte vr’o 10.000 de oameni din Croaţia, Slavonia, Bosnia şi Sâr­­bia, dar din Ungaria propriă numai pu­ţini au putută participa, deoarece gen­­darmeria a fostu ocupata toate podurile şi t­r­e­c­ă­t­o­r­ile.“ Admirabile dovecji de „libertate un­­gureasca!“ Şî-apoi se mai plângu dele­gaţii unguri, că n’au amici în peninsula balcanică! Costumele naţionale române în Paris­. Detimi în „Românul­“ : „S’a spusu dela începută despre succesulu celu mare alu costumeloru naţionale, care suntu cum­părate ca pânea caldă, scrie corespon­­dentulu din Parisu. Iţi potu spune acum, că pentru balurile costumate, dómnele parisiane l’au adoptata şi’la poftă forte frumosa. La serbarea costumată (numai costume ţărănesci din toate namurile) dată de directarea revistei „La Nouvelle Revue“, D-na Edmond Adam, la pro­prietatea ce o are în împrejurimile Pa­risului (L’abbaye de Gif), costumul­ ro­­mânesc­ era purtata de două domne, neveste de chiarişti, şi anume d-nele Hu­­gues Le Roux şi Anna Saint-Cére. „Fi­garo“ va publica în pagina musicală o melodie de a lautarilor­ români.“ * * * „Steaua macedo - română“ e numele unei societăţi ce s’a înfiinţata în Ploesci prin stăruinţa părintelui archimandritit Veniamina Popescu. Scopul­ societăţii este crearea unui fonda pentru înfiin­ţarea unui seminarii români în Bitolia (Monastiri), în care să se crescă viitorii preoţi români ai Macedoniei. S’au tipă­rită statutele în 4000 de exemplare. Urama succesa strălucita societăţii, care numără deja peste 500 de membrii fon­datori ! * * * Tergula anuală din Brașovu. Cumcă târgurile anuale ale Brașovului și-au trăita vecula, s’a dovedita și cu pea­­siunea târgului ce s’a ținuta în săptă­mâna trecută. Nici la unu târgu de săptămână nu s’a pututu vedea mai puț­i­nă lume. Poliția a avuto pre puțina de l­ucru, căci activitatea ei s’a mărg­­­ginită la menţinerea ordinei. * % * Superstiţia. Din Sigetula Marmaţiei se scrie, că seceta e atâta de mare în Maramurăşa, Incâtu poporulu încercă tóate, ca să scape de secetă. Se înţelege, că în aceste încercări superstiţia jocă mare rolu. In Talabosfalva clopotele bisericei au fostu cufundate într’o fân­tână, şi în Urmeze nu numai clopotele, ci şi toate femeile bătrâne din satu au fostu. temeinica scăldate în publica. Strigăte şi spectacula din destula, der pldtă de locu. * * * O deputaţiime de comercianţi de ce­reale din Târgu-Mureşului, Alba-Iulia şi Mediaşa, sub conducerea unui deputata, a fostu la ministrulu ungurescu de co­­merţa ca se-lfi rege să reducă tarifulu pentru cerealele ce să’ncarcă în staţiu­nile ardelene. Ministrula a promisa, că în esenţă va da urmare cer­erei. Medicii militarii. Cu diua de 1 Iulie 1889 e numita medica asistenta în re­­servă elevul, medicii militaru cl. I în reservă Dr. Samuila Filipu dela spitalul­ garnisoanei din Sibiiu Nr. 22 in reg. 64 de inf. * * * Preţii redusă pentru Parisu. Direc­ţiunea generală a cailor­ ferate române comunică, că persoanele, cari voescu a visita exposiţia din Paris­, profitând­ de reducerile existente, poti lua în gara de Nord­ din Bucuresci, câta şi la su­cursala din Bucuresci bilete circulare combinate pentru Zürich şi înapoi (du­cerea prin Bavaria, întoarcerea prin Arl­berg), cu preţurile următore: Clasa I fr. 379, cl. III fr. 272,25 b.; cl. III fr. 163,15 b.; or dela Zürich pot­ cumpăra bilete de ducere şi întorcere pentru Pa­ris, via Deile cu preţurile următore: Clasa I fr. 110,50 b.; cl. II fr. 81,55 b.; cl. III fr. 59,60 b.; aşa încât, călătoria dela Bucuresci la Paris, ducere şi în­torcere va costa: Clasa I fr. 489,50 b.; clasa II fr. 353,80 b.; clasa III fr. 222,65 b. Aceste bilete nu dau dreptu la greu­tățile gratuite pentru bagaje de la Bu­curesci pănă la frontiera Franciei, pe liniile francese se acordă gratuitatea pentru 30 kn­g. Biletele eliberate au o valabilitate de 60 dile şi cele eliberate la Zürich 30 de dile. * * * Focu mare. In 27 Iunie n­­una focu mare a prefăcuta în cenuşă mai întrâgă comuna Harait din comitatul­ Trei­­scaune. Focula a durata mai bine de şase ore, în care timpu a consumata 3 din 4 părţi ale comunei. Pe lângă vân­­tula cela mare, a contribuita la acestă nenorocire şi împrejurarea, că locuitorii comunei, cari în majoritate se ocupă cu negoţula cu lemne, se aflau la Braşova la târga, or cei rămaşi acasă se aflau în câmpii la lucru, aşa că mai nimica nu s’a pututu scote din flăcări. Au arsu peste 70 edificii, mai multe vite cor­nute și altele. * * * Sinucidere. In Clusiu s’a sinucisa în zilele trecute Dr. Iuliu Balta, medica practicanta si asistenta pe lângă profe­­sorul­ de universitate Dr. I. Belky. * * * 69 congrese in Paris­. In luna Au­gusta,­ congresul­ de aeronautică dela 31 Iulie pănă la 3 Augusta, preş. comit, de organisare Janssen; de antropologia criminală dela 10—17, preş. Brouardel; de antropologiă şi archeologiă preistorică dela 19—26, preş. De Quatrefages; de asistenţă publică dela 28 Iulie pănă la 4 Augusta, preş. Dr. Th. Roussel; pen­tru ameliorarea sortei orbitor, dela 5 — 8, preş. Martin; de chimiă dela 29 Iulie pănă la 3 Augusta, preşed....; de colom­bofilî, dela 31 Iulie pănă la 3 Augusta, preş. Janssen; de dermatologia şi sifili­­grafiă, dela 5—10 Augusta, preş. Dr. Hardy; de electrician­, dela 24—31 Au­gusta, preş. Mascart; ala învăţământului­­primara, dela 11 —19, preş. Greard; ala învăţământului secundara şi superiora, dela 5—10, preş. Greard; de sciinţele geografice, dela 6—12, pres. De Bize­­mont; de homeopatia, dela 21—23 Au­gusta, preş. Léon Simon; de horticul­tura, dela 16—20, preş. Hardy ; de hi­­gienă şi demografiă dela 4—11, preş. Brouardel; de medicină mentală dela 5— 10, preş. Dr. Fairét; alii oficerilor­ şi suboficerilor­ de sapieri-pompieri, dela 27—28, preş. Wolff; de fotografia dela 6— 17, preş. Janssen; pentru studiul­ transmisiunei proprietăţii fonciare, dela 8—14, preş. Dunerger; ala proprietăţii industriale, dela 3 pănă la...., preş. Teis­­serenc de Bort; de psichologie fisiolo­­gică, dela 5—10, preş. Charcot; ala so­­cietăţilor, pe acţiuni, dela 12—19, preş. Larombiere; de stenografie, dela 4—14, preş. Grosselin; de terapeutică, dela 1—5, pres. Dr. Moutard-Martin; de zo­­ologie, dela 5 pănă la..., pres. Milne- Edwards.* * * „Musa română“, revistă musicală-li­­terară, după o întrerupere de câteva luni, va apăra orăşi cu începutul­ lunei Augusta st. v. și va costa pănă la finea lunei Decemvre 5 fi. v. a. sau 13 lei. Doritorii de a ave acestă revistă au de a se adresa la redacţia revistei în Bla­­şiu (Balázsfalva) cela mai multa pănă la 20 Iuliu st. n. Revista „Musa Ro­mână“ va îmbrăca aceeaşi haină şi va păstra acelaşi caracter, ca şi în cursul­ anului trecut­. Alte ambinunte de la înmormântarea lui Eminescu. Ministeriul­ instrucţiunei publice — spune „Naţionalula“ — se însărcinase cu îndeplinirea ceremoniei îmormântării. De sigur­, că nimica n’ar fi fostă cru­ţata pentru ca acestă durerosă şi tristă însărcinare să se îndeplinască cu totă pompa datorită luceafărului poesiei ro­­mânesci, dar opunerea consiliului de familie — dealmintrelea forte nimerită — la ori­ce ceremoniala luxuosa, a silita pe ministeru să îndeplinesca ceremonia în­­tr’una moda forte simplu. Spectacolul­ acestei ceremonii triste, deși simplu, era grandiosa , deşi modesta era impunetora. Nu se putea alege ceva mai potrivita şi mai conforma întregei vieţi a ilustrului poeta, decât­ execu­tarea în moda demna, der modesta, a acestui acta de înhumaţiune. In biserică, pe catafalca, faţa mor­tului oferă o privelişte înspăimântătore, în urma mutilării ce i­ s’a adus­ prin autopsie. Pe când, înainte de autopsie, avea o figură antică, măreţă, — acum era de nerecunoscut”. La capul­ său se clătescă risipite printre verdeţă, vo­­lumul­ lui de poesii, Convorbirile literare, precum şi alte diare şi reviste la cari a colaborato. Tota jurula catafalcului este acoperita de corone, dintre care unele au fostă amintite în numerula de eri ala „Gazetei“. Tinerimea studiosă a ţinuta să dea doveci­ şi cu acestă ocasiune, că îşi pri­cepe cu prisosu misiunea, venindu în numără destula de considerabila să a­­siste la ultimele onoruri ce se dau cor­pului lui Emin­escu. Prin totu locuia urechea nu-ţi aude decâta esprimări de regrete şi compăti­mire, manifestaţiuni de jale. In biserică imbuletela era mare. Toţi se înghesuiau şi doriau să mai vadă încă odată pe acela, ce sciuse să esprime în versuri totu ceea ce natura omenescă are mai intima şi mai delicata. Tinerulu Calmachi ţinu următorula discursă în numele tinerimei univer­sitare : Făclie de veghe pe umed! morminte, Unu sunetü de clopotu în orele sfinte, Unü visü, ce-şi mae aripa’n amaru, — Astfelu ai trecutu de alți bunei hotaru. „Ai trecutu hotarula lumei, blânda lucefera, înecata de amărăciunile ei, sdro­­bita de miserii şi de suferinţe. Cu câta durerea’ţi era mai mare, cu atâtă te înăl­­ţai mai multa; cu câta cerca să te ră­pună, cu atâta accentele tale triste pă­trundeau inimile mai adânci; cu câta ai fostu mai nenorocita şi mai disgustata de viaţă, cu atâta apari mai mare în ca­­drulu rece alu morţii. „Să lasamu să curgă durerea în va­luri, să scâldamu cu lacrămî mormântulu lui Eminescu ; să nu încercămu nici să­ le oprimu, nici să­ le punemu stăvili, căci va fi cu neputinţă; mortea lui, întristata lui vieţă, vor­ fi una isvorit viu şi vecinică de durere şi de lacrămî. „Noi, tinerimea universitară, care sim­­ţiam şă şi plângeamu împreună cu dân­­sulu, citindu’la şi recitindu’lă, cari învă­­ţama dela el, a ne aprofunda în medi­­tare şi a ne înălţa în gândire, rămâ­­nemu astădi de piatră, când vedemu figura cea mărâţă a poesiei, fără su­flare şi rece, întinsă în acestă sicriu, şi avemu dreptu să cjicemu, cum elicea era când­va: A fi ? Nebuniă şi tristă şi golă ’ Urechea te minte şi ochiulu te ’nşală... „Ear când ne uitamu la acestă buză, pe care par’că a încremenită unu ultima surisa de dispreţu cătră trecutu şi de ne­păsare cătră viitoru, când privimu acésta cutiă ososă, unde când­va se închidea o gândire aşa de aretetoare, în care se to­peau mii de patimi şi din care se năs­­ceau note, ce aveau să sgudue mii de inimi, şi când ne gândimă, că peste câteva minute vomă aud­i huruindu bulgării de ţărînă ce voru cădâ peste sicriulu său, fără să vrei îi repeţi versurile: Poţi didi o lume ’ntregă, poţi s’o sfârîmi, [ori ce-ai spune, Peste tóte o lopată de ţărînă se depune. Mână care-a doritu sceptrula universului, și [gânduri Ce-au cuprinsu totu universulu,Incapabine’n [patru scânduri. Eminescu a fostu unu lucéféru, care ca să mă servescu de o ideiă a lui, s’a suitu Incetu pe ceru, esista pănă ce noi nu-lu zarisemu; dér astădi, deși apusu, ilu vomu vedea mereu. „Intr’o poesiă dicea, că e scrisă să trecemu prin lume „ca visula unei um­bre şi umbra unui visu.“ O, da! Ai fostu unu visu, ce ai trecutu aşa de iute, însă în scurta ta trecere ai lăsatu atâta farmecă şi ai răspândită rade aşa de multe şi de stralucitore, încâtu ele au orbitu mai pe toţi, cari au trăită şi s’au adăpata din isvoarele literaturei nóas­­tre, şi mai ’nainte de tine, şi odată cu tine; or umbra acestui visu e aşa de mare, Incâtu veacuri multe falnică se va simţi plutindu şi influinţândă asupra celora ce te voru studia şi te voru ad­mira. „Acum scapi de lumea, de care erai aşa de disgustata, găsesc­ multa căutata ta pace în liniştea şi odihna de veci. Ţi-s’a împlinită ultima dorinţă, ţi-a fostu ascultata singurula dorit,ceai mai avuta; crengile teiului îşi scutură plângânduHe­rea pe fruntea ta uscată, obosită de du­reri şi de lume. Nu te va mai năcăji nimeni, vei fi în pace, câta timpulă va toarce la caerulu său. Luceferii ’ți voru face pe placu să priveascu mormântula tău fără de norocu și fără de prietini cr fremetula frundelor, se va îngâna cu cântarea buciumului în amurgulu serei la căpăteiula tău. Și noi, cari te-amu iubita și te-amu preţuita atâta de multa, ’ţi vomu des­­merda multă vreme cu laci’ăml mormân­tulu teu şi’tu vomu corona cu flori de tei, pronunţândă numele Eminescu, care conţine în el, aşa de multa, câtă o lume întregă. Te-ai dusu! De-asupra criptei negre a sfântului moment. Se scutură salcâmii de tomnă şi de vântu, Se batu încetu din ramuri, îngână glasul­ tău... Mereu se vor totu bate, tu vei dormi mereu!..11 * * * * * * Corespondența „Gaz. Trans“. Bundorfu, în 11 Iunie 1889. On. D-le Redactorul A apăruta în preţuitula diara­ce redigiatî „Gazeta Transilvaniei“ de Sâm­bătă 3/15 Iunie a. c. o corespondență.

Next