Gazeta Transilvaniei, iunie 1889 (Anul 52, nr. 122-145)
1889-06-22 / nr. 140
Pagina 2____________________ GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 140—1888 SOIRILE DUEL Serbarea luptei dela Kossovo in Ungaria. Foile unguresci raportază cam următorele despre serbarea dilei dela Kossovo între Sârbii din Ungaria: „Fiindu-ca s’a observată de vre-o câteva săptămâni o forte mare mişcare între poporaţiunea sârbescă din incidentul serbării luptei de pe Câmpul amierlei, guvernul a luatu măsuri forte energice. Comunicaţiunea la graniţa sârbesca a fostu pusă sub controla strictă. Mişcarea a fost mai mare în diecesaVerşeţuliu, „unde s’au ţinut el în diua de 27 Iunie chiar şi slujbe bisericesc!“. Parochia din Panciova a publicata următorul a anunţa încadrata în negru: „Parochia gr. or. din Panciova ţine la 15 Iunie v. în bibiserica „Inălţării Domnului“ în diua de „Vidovdan“, la orele 10 diminaţa, o sfântă liturgiă cu parastasii pentru glorioşii eroi de pe Câmpul-mierlei, cari acum 500 de ani au cădut luptându-se pentru sfânta cruce şi scumpa libertate. Sfânta pietate faţă cu memoria morţilor şi eroi, cari s’au făcuta nemuritori prin strălucita lora vitejiă şi martiriul lor sârbesc pretinde dela urmaşii lor, ca în rugăciune căldurosă să cară dela tronul dumnedeescu mântuirea sufletelor lor şi să strige din inimă jalnică şi mulţumitore: „Fericiţi să fiţi, glorioşi eroi, şi vecinică să fie pomenirea vostra!“ Poliţia a confiscata aceste anunţuri îndată după apariţiune. Asemenea a confiscata şi 200 de monete comemorative şi Nr. dela 27 Iunie alajiarului „Veşnic“, pentru că a publicata „articol! agitatori“. Invăţătorula serbescu din Tisa-Hegyes [cottula Torontala] a fosta arestata şi predata procurorului, pentru că a „agitata“ pentru participarea la serbarea ce s’a ţinuta din acesta prilegiu în Eavaniţa [cottula Sirmiu] şi a adunata şi bani pentru acesta scopu. La Eavaniţa au luata parte vr’o 10.000 de oameni din Croaţia, Slavonia, Bosnia şi Sârbia, dar din Ungaria propriă numai puţini au putută participa, deoarece gendarmeria a fostu ocupata toate podurile şi trecătorile.“ Admirabile dovecji de „libertate ungureasca!“ Şî-apoi se mai plângu delegaţii unguri, că n’au amici în peninsula balcanică! Costumele naţionale române în Paris. Detimi în „Românul“ : „S’a spusu dela începută despre succesulu celu mare alu costumeloru naţionale, care suntu cumpărate ca pânea caldă, scrie corespondentulu din Parisu. Iţi potu spune acum, că pentru balurile costumate, dómnele parisiane l’au adoptata şi’la poftă forte frumosa. La serbarea costumată (numai costume ţărănesci din toate namurile) dată de directarea revistei „La Nouvelle Revue“, D-na Edmond Adam, la proprietatea ce o are în împrejurimile Parisului (L’abbaye de Gif), costumul românesc era purtata de două domne, neveste de chiarişti, şi anume d-nele Hugues Le Roux şi Anna Saint-Cére. „Figaro“ va publica în pagina musicală o melodie de a lautarilor români.“ * * * „Steaua macedo - română“ e numele unei societăţi ce s’a înfiinţata în Ploesci prin stăruinţa părintelui archimandritit Veniamina Popescu. Scopul societăţii este crearea unui fonda pentru înfiinţarea unui seminarii români în Bitolia (Monastiri), în care să se crescă viitorii preoţi români ai Macedoniei. S’au tipărită statutele în 4000 de exemplare. Urama succesa strălucita societăţii, care numără deja peste 500 de membrii fondatori ! * * * Tergula anuală din Brașovu. Cumcă târgurile anuale ale Brașovului și-au trăita vecula, s’a dovedita și cu peasiunea târgului ce s’a ținuta în săptămâna trecută. Nici la unu târgu de săptămână nu s’a pututu vedea mai puțină lume. Poliția a avuto pre puțina de lucru, căci activitatea ei s’a mărgginită la menţinerea ordinei. * % * Superstiţia. Din Sigetula Marmaţiei se scrie, că seceta e atâta de mare în Maramurăşa, Incâtu poporulu încercă tóate, ca să scape de secetă. Se înţelege, că în aceste încercări superstiţia jocă mare rolu. In Talabosfalva clopotele bisericei au fostu cufundate într’o fântână, şi în Urmeze nu numai clopotele, ci şi toate femeile bătrâne din satu au fostu. temeinica scăldate în publica. Strigăte şi spectacula din destula, der pldtă de locu. * * * O deputaţiime de comercianţi de cereale din Târgu-Mureşului, Alba-Iulia şi Mediaşa, sub conducerea unui deputata, a fostu la ministrulu ungurescu de comerţa ca se-lfi rege să reducă tarifulu pentru cerealele ce să’ncarcă în staţiunile ardelene. Ministrula a promisa, că în esenţă va da urmare cererei. Medicii militarii. Cu diua de 1 Iulie 1889 e numita medica asistenta în reservă elevul, medicii militaru cl. I în reservă Dr. Samuila Filipu dela spitalul garnisoanei din Sibiiu Nr. 22 in reg. 64 de inf. * * * Preţii redusă pentru Parisu. Direcţiunea generală a cailor ferate române comunică, că persoanele, cari voescu a visita exposiţia din Paris, profitând de reducerile existente, poti lua în gara de Nord din Bucuresci, câta şi la sucursala din Bucuresci bilete circulare combinate pentru Zürich şi înapoi (ducerea prin Bavaria, întoarcerea prin Arlberg), cu preţurile următore: Clasa I fr. 379, cl. III fr. 272,25 b.; cl. III fr. 163,15 b.; or dela Zürich pot cumpăra bilete de ducere şi întorcere pentru Paris, via Deile cu preţurile următore: Clasa I fr. 110,50 b.; cl. II fr. 81,55 b.; cl. III fr. 59,60 b.; aşa încât, călătoria dela Bucuresci la Paris, ducere şi întorcere va costa: Clasa I fr. 489,50 b.; clasa II fr. 353,80 b.; clasa III fr. 222,65 b. Aceste bilete nu dau dreptu la greutățile gratuite pentru bagaje de la Bucuresci pănă la frontiera Franciei, pe liniile francese se acordă gratuitatea pentru 30 kng. Biletele eliberate au o valabilitate de 60 dile şi cele eliberate la Zürich 30 de dile. * * * Focu mare. In 27 Iunie nuna focu mare a prefăcuta în cenuşă mai întrâgă comuna Harait din comitatul Treiscaune. Focula a durata mai bine de şase ore, în care timpu a consumata 3 din 4 părţi ale comunei. Pe lângă vântula cela mare, a contribuita la acestă nenorocire şi împrejurarea, că locuitorii comunei, cari în majoritate se ocupă cu negoţula cu lemne, se aflau la Braşova la târga, or cei rămaşi acasă se aflau în câmpii la lucru, aşa că mai nimica nu s’a pututu scote din flăcări. Au arsu peste 70 edificii, mai multe vite cornute și altele. * * * Sinucidere. In Clusiu s’a sinucisa în zilele trecute Dr. Iuliu Balta, medica practicanta si asistenta pe lângă profesorul de universitate Dr. I. Belky. * * * 69 congrese in Paris. In luna Augusta, congresul de aeronautică dela 31 Iulie pănă la 3 Augusta, preş. comit, de organisare Janssen; de antropologia criminală dela 10—17, preş. Brouardel; de antropologiă şi archeologiă preistorică dela 19—26, preş. De Quatrefages; de asistenţă publică dela 28 Iulie pănă la 4 Augusta, preş. Dr. Th. Roussel; pentru ameliorarea sortei orbitor, dela 5 — 8, preş. Martin; de chimiă dela 29 Iulie pănă la 3 Augusta, preşed....; de colombofilî, dela 31 Iulie pănă la 3 Augusta, preş. Janssen; de dermatologia şi sifiligrafiă, dela 5—10 Augusta, preş. Dr. Hardy; de electrician, dela 24—31 Augusta, preş. Mascart; ala învăţământuluiprimara, dela 11 —19, preş. Greard; ala învăţământului secundara şi superiora, dela 5—10, preş. Greard; de sciinţele geografice, dela 6—12, pres. De Bizemont; de homeopatia, dela 21—23 Augusta, preş. Léon Simon; de horticultura, dela 16—20, preş. Hardy ; de higienă şi demografiă dela 4—11, preş. Brouardel; de medicină mentală dela 5— 10, preş. Dr. Fairét; alii oficerilor şi suboficerilor de sapieri-pompieri, dela 27—28, preş. Wolff; de fotografia dela 6— 17, preş. Janssen; pentru studiul transmisiunei proprietăţii fonciare, dela 8—14, preş. Dunerger; ala proprietăţii industriale, dela 3 pănă la...., preş. Teisserenc de Bort; de psichologie fisiologică, dela 5—10, preş. Charcot; ala societăţilor, pe acţiuni, dela 12—19, preş. Larombiere; de stenografie, dela 4—14, preş. Grosselin; de terapeutică, dela 1—5, pres. Dr. Moutard-Martin; de zoologie, dela 5 pănă la..., pres. Milne- Edwards.* * * „Musa română“, revistă musicală-literară, după o întrerupere de câteva luni, va apăra orăşi cu începutul lunei Augusta st. v. și va costa pănă la finea lunei Decemvre 5 fi. v. a. sau 13 lei. Doritorii de a ave acestă revistă au de a se adresa la redacţia revistei în Blaşiu (Balázsfalva) cela mai multa pănă la 20 Iuliu st. n. Revista „Musa Română“ va îmbrăca aceeaşi haină şi va păstra acelaşi caracter, ca şi în cursul anului trecut. Alte ambinunte de la înmormântarea lui Eminescu. Ministeriul instrucţiunei publice — spune „Naţionalula“ — se însărcinase cu îndeplinirea ceremoniei îmormântării. De sigur, că nimica n’ar fi fostă cruţata pentru ca acestă durerosă şi tristă însărcinare să se îndeplinască cu totă pompa datorită luceafărului poesiei românesci, dar opunerea consiliului de familie — dealmintrelea forte nimerită — la orice ceremoniala luxuosa, a silita pe ministeru să îndeplinesca ceremonia într’una moda forte simplu. Spectacolul acestei ceremonii triste, deși simplu, era grandiosa , deşi modesta era impunetora. Nu se putea alege ceva mai potrivita şi mai conforma întregei vieţi a ilustrului poeta, decât executarea în moda demna, der modesta, a acestui acta de înhumaţiune. In biserică, pe catafalca, faţa mortului oferă o privelişte înspăimântătore, în urma mutilării ce i s’a adus prin autopsie. Pe când, înainte de autopsie, avea o figură antică, măreţă, — acum era de nerecunoscut”. La capul său se clătescă risipite printre verdeţă, volumul lui de poesii, Convorbirile literare, precum şi alte diare şi reviste la cari a colaborato. Tota jurula catafalcului este acoperita de corone, dintre care unele au fostă amintite în numerula de eri ala „Gazetei“. Tinerimea studiosă a ţinuta să dea doveci şi cu acestă ocasiune, că îşi pricepe cu prisosu misiunea, venindu în numără destula de considerabila să asiste la ultimele onoruri ce se dau corpului lui Eminescu. Prin totu locuia urechea nu-ţi aude decâta esprimări de regrete şi compătimire, manifestaţiuni de jale. In biserică imbuletela era mare. Toţi se înghesuiau şi doriau să mai vadă încă odată pe acela, ce sciuse să esprime în versuri totu ceea ce natura omenescă are mai intima şi mai delicata. Tinerulu Calmachi ţinu următorula discursă în numele tinerimei universitare : Făclie de veghe pe umed! morminte, Unu sunetü de clopotu în orele sfinte, Unü visü, ce-şi mae aripa’n amaru, — Astfelu ai trecutu de alți bunei hotaru. „Ai trecutu hotarula lumei, blânda lucefera, înecata de amărăciunile ei, sdrobita de miserii şi de suferinţe. Cu câta durerea’ţi era mai mare, cu atâtă te înălţai mai multa; cu câta cerca să te răpună, cu atâta accentele tale triste pătrundeau inimile mai adânci; cu câta ai fostu mai nenorocita şi mai disgustata de viaţă, cu atâta apari mai mare în cadrulu rece alu morţii. „Să lasamu să curgă durerea în valuri, să scâldamu cu lacrămî mormântulu lui Eminescu ; să nu încercămu nici să le oprimu, nici să le punemu stăvili, căci va fi cu neputinţă; mortea lui, întristata lui vieţă, vor fi una isvorit viu şi vecinică de durere şi de lacrămî. „Noi, tinerimea universitară, care simţiam şă şi plângeamu împreună cu dânsulu, citindu’la şi recitindu’lă, cari învăţama dela el, a ne aprofunda în meditare şi a ne înălţa în gândire, rămânemu astădi de piatră, când vedemu figura cea mărâţă a poesiei, fără suflare şi rece, întinsă în acestă sicriu, şi avemu dreptu să cjicemu, cum elicea era cândva: A fi ? Nebuniă şi tristă şi golă ’ Urechea te minte şi ochiulu te ’nşală... „Ear când ne uitamu la acestă buză, pe care par’că a încremenită unu ultima surisa de dispreţu cătră trecutu şi de nepăsare cătră viitoru, când privimu acésta cutiă ososă, unde cândva se închidea o gândire aşa de aretetoare, în care se topeau mii de patimi şi din care se născeau note, ce aveau să sgudue mii de inimi, şi când ne gândimă, că peste câteva minute vomă audi huruindu bulgării de ţărînă ce voru cădâ peste sicriulu său, fără să vrei îi repeţi versurile: Poţi didi o lume ’ntregă, poţi s’o sfârîmi, [ori ce-ai spune, Peste tóte o lopată de ţărînă se depune. Mână care-a doritu sceptrula universului, și [gânduri Ce-au cuprinsu totu universulu,Incapabine’n [patru scânduri. Eminescu a fostu unu lucéféru, care ca să mă servescu de o ideiă a lui, s’a suitu Incetu pe ceru, esista pănă ce noi nu-lu zarisemu; dér astădi, deși apusu, ilu vomu vedea mereu. „Intr’o poesiă dicea, că e scrisă să trecemu prin lume „ca visula unei umbre şi umbra unui visu.“ O, da! Ai fostu unu visu, ce ai trecutu aşa de iute, însă în scurta ta trecere ai lăsatu atâta farmecă şi ai răspândită rade aşa de multe şi de stralucitore, încâtu ele au orbitu mai pe toţi, cari au trăită şi s’au adăpata din isvoarele literaturei nóastre, şi mai ’nainte de tine, şi odată cu tine; or umbra acestui visu e aşa de mare, Incâtu veacuri multe falnică se va simţi plutindu şi influinţândă asupra celora ce te voru studia şi te voru admira. „Acum scapi de lumea, de care erai aşa de disgustata, găsesc multa căutata ta pace în liniştea şi odihna de veci. Ţi-s’a împlinită ultima dorinţă, ţi-a fostu ascultata singurula dorit,ceai mai avuta; crengile teiului îşi scutură plângânduHerea pe fruntea ta uscată, obosită de dureri şi de lume. Nu te va mai năcăji nimeni, vei fi în pace, câta timpulă va toarce la caerulu său. Luceferii ’ți voru face pe placu să priveascu mormântula tău fără de norocu și fără de prietini cr fremetula frundelor, se va îngâna cu cântarea buciumului în amurgulu serei la căpăteiula tău. Și noi, cari te-amu iubita și te-amu preţuita atâta de multa, ’ţi vomu desmerda multă vreme cu laci’ăml mormântulu teu şi’tu vomu corona cu flori de tei, pronunţândă numele Eminescu, care conţine în el, aşa de multa, câtă o lume întregă. Te-ai dusu! De-asupra criptei negre a sfântului moment. Se scutură salcâmii de tomnă şi de vântu, Se batu încetu din ramuri, îngână glasul tău... Mereu se vor totu bate, tu vei dormi mereu!..11 * * * * * * Corespondența „Gaz. Trans“. Bundorfu, în 11 Iunie 1889. On. D-le Redactorul A apăruta în preţuitula diarace redigiatî „Gazeta Transilvaniei“ de Sâmbătă 3/15 Iunie a. c. o corespondență.