Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1892 (Anul 55, nr. 1-23)

1892-01-01 / nr. 1

Pagina 2 înainte de alegeri. Din comitatul­ S.­Dubeca, a B-a 4* de Crăciună 1891. Mişcările electorali şi corteşirile s’au începută deja prin comitate şi aşa şi în „mustra“-comitatula nostru. Hada corteşilor, atâta guverna­mentali, câta şi oposiţionali cutrieră toate comunele şi, potă afirma, nu e oraşfi, nici satfi, care să nu fiă cercetata şi is­pitita de acesta soiu de oameni, cari suntă mai răi, ca esecutorii lui Szapary. Ei se folosescă de toate mijloacele iertate şi neiertate numai şi numai, ca să potă corumpe cu deosebire pe alegătorii ro­mâni, ducându-i la urnă, ca aşa apoi să potă striga în lumea largă, că alegătorii români, pe lângă totă stăruinţa con­­ducătorilor a loră, au luată parte la alegeri. Intre aceşti porteşi, după cum din isvoră sigura sunt informata, se află şi adv. Dr. Farkas János (Ion Fărcaşiu) din Deşiu, fiula protopopului şi paroohului din Sica. Cu unfi­delă şi rîvnă câtă se poate de condamnabilă am auzita, că lucră acesta om fi pentru candidatură guvernamentala din Sica. Mi­ s’a spusa, că acesta cinstită ad­vocată s’a esprimată, că „pe hotărîrile conferinţei din Sibiiu nu dă nimică“ şi că în butulă acelora, elă va lucra în­­tr’acolo, ca alegătorii români din Sioa să voteze pentru candidatura guverna­mentala. Sunt aplicată însă a crede, că poporula şi alegătorii români din acela cercă voră­şoi cum să dea pe uşă afară pe unuia ca acela, care nu se sfiesce a se rupe de corpului naţiunei sale şi a-i căşuna prin purtarea sa nouă răni. Deci feriţi-vă de lupulă îmbrăcată în piele de oiă. Insă pe câtă e de mare numărula şi presiunea corteşilor­, pe atâta de mare e activitatea şi zelula conducători­­lor­ noştri din centrală comitatului. Ei au începută a-şi strînge rândurile şi a­ se consulta, că ce e de făcută în astfelă de împrejurări critice. O consultaţiune prealabilă s’a ţinuta în G­­. o. în Deşiu, la care au participată mai mulţi inteli­genţi şi preoţi din Deşiu şi giura. In acestă consultaţiune prealabilă s’a decisă, că pe 12 Ianuarie n. la 10 ore să se ţină o conferinţă a tuturora aiegătoriiorii români din comitată, în care se vora alege delegaţii pentru conferinţa din Sibiiu. Despre decursul­ conferinţei din Deşiu, cu permisiunea On. Redacţiuni, vă voiu încunosdiinţa la timpulă său. Unulți. * O telegramă, ce o primesce „Ma­­ghyar Hírlap“ din Zombor asigură, că patriarohula sârbescfi a adresata o cir­culară cătră întregă preoțimea sârbeasca prin care indemna pe preoți, ca la vi­­itoarele alegeri de deputați se voteze pană la unulă pentru candidații guvernului. Cir­culara eppe, că dreptfi răsplată pentru voturile Serbilor­, guvernulu ungurescO va mijloci, ca fostulu redactorii ala „Zastavei“ rasa Tomiei, inchisa pentru crima uciderii, să fiă grațiată de Maj. Sa. — Deca spirea acesta se va adeveri, atunci se va da una rara esemplu de imoralitate politică în istoria alegerilor­ dietale,­minală, deşi trebue să­ lă privimă numai ca pe una acusata, deorece părerile asu­pra vinovăţiei, seu nevinovăţiei sale erau diferite. In adevăr, cu tată conglăsuirea în­­făţişărei sale esteriore cu descrierea dată de murindula Engleză, rămase prisone­­rula pe lângă afirmaţiunea, că elă e vic­tima unei asemănări casuistice, dar fa­tale şi că în ziua asasinatului a lucrata în portula din Palermo ca hamala. Din nefericire însă, judele supremă din Cas­­trogiovanni, Signor Carruso, dede puţina cre­ămenta acestora asigurări, aşa încâtă bietula omă, a cărui achitare atârna dela unii alibi, pe care nu-l fi putè dovedi; prin urmare avea puţine prospecte de a scăpa de morte. Astăzi în fine are să se pronunţe sentinţa, pe care o aştepta deja mulţi­mea cea mare de omeni dinaintea tribu­nalului, când deodată atenţiunea gene­rală se îndreptă asupra unui călăreţii elegantă, care urmată de doi servitori călări şi de mnă cătara greu însărcinatfi, luă drumulă spre hanulă della Sirena, unde birtaşulă Don Saverio îla primi cu complimente pănă la pămentfi. Distinsula străinii purta uniforma unui colonela en­­glesii, și deoarece astfelă de ospeți cam rarii onorau cu presența lora „Sirena“, nu fu mirare, că însu­și Don Saverio ținu frânele calului, pe când străinula descălica. Cu o modestiă de nobilă voi colo­­nelulă să nu primasca aceasta politeță afară din cale, dar deoarece patronula nu concese, se supuse acesteia, descălica cu siguranța unui cavalerfi desăvârşită, şi bătu uşorii cu mâherulă de aura ala bi­­ciuşcei sale, gâtulfi nobilului animala. — „Slugă plecată, Escelenţă“, zise Don Saverio, aruncândă frînele unui ser­­vitoră şi urmă apoi pe nobilulfi său ospe pe trepte în sus: „voi fi în tota viaţa mea mândru, că a locuitfi în sirenă unfi ospe de rangulfi Escelenţei Vóstre. Es­­celenţa Vóstra de sigură, că aţi călă­rită o bună distanţă şi porunciţi, ca să prândiţi, cu ce vă potă servi?“ — „Scumpulfi meu Signore“ răs­punse străinulfi cu unfi accentă maltesicfi fóarte pronunciatfi şi cu o récéla, care puse în respecta pe politicosulfi Don Saverio: „mai întâiu te-aşi ruga, să-mi răspunzi la câteva întrebări, mai târziu voma vorbi apoi despre propunerea d-tale“. „Stau la disposiţiă D-Vostră, Esce­­lenţă!“ „Bine! Doresca să sciu acurată, câtfi e de mare distanţa de aici şi pănă la castelulfi amicului meu, principele de Paterno ?“ „Escelenţa, dar nu te gândescl să pleci la drumfi astăzi şi la o oră atâtfi de înaintată?“ „Scusă-mă, iubitulfi meu padrone“, zise colonelulfi cu o oarecare nerăbdare. „D-ta ai răspunsa la întrebarea mea cu o altă întrebare. Aşă dori să sciu, câte miluri sunt ei până la castelulă principelui Paterno ?“ „Şeptesprezece miluri, Escelenţă!“ „Bine! Cu calula mea va fi ună ba­gatela de trei ore şi deca voiu porni de aici la 8 ore, voi sosi acolo înainte de medula nopţii. Ingrijeste de prândula mea şi spune să dea de mâncare la cai“. „Diomio­a strigă birtaşul şi îngrozita. „Escelenţa Vostră voiţi să călătoriţi nóaptea?“ „Şi pentru ce nu ?“ „Dar Escelenţa Vostră trebue să soiţi, că drumula nu e de leo fi sigura!“ Colonelula rîse cu dispreţu. „De ce să mă temă?“ întrebă elă, scuturându-şi uşora pravului de pe uni­formă. „De ce să vă temeţi, Escelenţă?“ „Da“. „N’aţi auzita Escelenţa Vostra şi una oare­care Luigi Lana?“ „Ei şi cine este acestfi Lui Lana?“ „Cela mai înfricoşată bandită, cas­a fostă vre-odată în Sicilia.“ „In adevără!“ râse colonelula cu ba­jocură. „Şi acum este cu deosebire înver­şunata aşa încât ei nu va cruţa pe nimi­­nea, care îi va cade în mâni.“ „De ce este tocmai acum aşa de în­verşunata? Acesta pare a fi lucru in­teresanta — povestesce-mi padrone!“ „Pentru­ că în momentulfi acesta va fi judecata m­ula din banda sa.“ „Judecată? Şi unde?“ „Aici în oraşulfi nostru­.Escelenţă“. „Fără îndoiela, e vorba de viaţa lui ?“ „Mă temă de aşa ceva, Escelenţă!“ „Te temi? Şi de ce ? „Ah, Escelenţă, Luigi Lana e unfi astfelfi de monstru, încâtă e în stare, ca din răsbunare să ardă oraşulfi Castro­giovanni“. (Va urma.) GAZETA TRANSILVANI­EL CRONICA POLITICA. — 31 Decemvre, piatura rusesca „Novoje Vremja“ vorbindă despre situaţiunea internă po­litică din Ungaria, 4i°ea­că este o mare îndoială, că­tre împăratulfi Francisca Iosifa şi contele Szapary vora ajunge la acela scopă, la care au ţintită, când au hotărît a­­jisolvarea înainte de vreme parlamentului. Fără îndoielă, că alegerile viitoare vora trimite în parlamenta o pu­ternică majoritate guvernamentală, de­­oarece guvernului îi stă la disposiţie toate mijloace pentru ajungerea la una astfela de resultata, totuşi caracterula nouei ca­­mere nu-la va hotărî forţa numerică a majorităţi, ci compunerea oposiţiunei. Şi in camera trecută, soţii de principii ai contelui Apponyi, Ugron etc., n’au formata o minoritate puternică în pri­vinţa numerică, totuşi acesta nu îrape­­decă, ca să facă ilusorică o activitate seriosă a legislativei. E mai mult a­şa probabilă, că la proximele alegeri vor­ fi realeşi toţi demonstranţii parlamentari şi că vor­ pune pedepl guvernului, cu mai multă violenţă şi energiă. Victoria electorală a guvernului îi va­ îndârji şi mai tare. Actualula prim-ministru unguresc, ca şi predecesorula său, constrînsa de puterea împrejurărilor, trebue să se ţină de una programă ala politicei interne, atât de urgisita de partida ultraiştilor­ ma­ghiari. Esenţa acestui programa consta în resistenţa faţă de toate inştinţele con­telui Apponyi, Ugrón şi consoţi, deplina independenţă a Ungariei şi aşa numita „uniune personală“ şi după ce împăratului Francisca Iosifa nu va concede aşa ceva şi nici nu poate concede, ultraişti ma­ghiari, răpinduli-se ori­ce speranţă de a ajunge la putere, vor­ forma în viitora o oposiţiune „rebelă“, după cum a arătat-o în camera trecută. Conducă­torii acestei oposiţiuni trebue să se în­­grijescă, ca să şi păstreze popularitatea între alegători, de cari au fost­ trimişi în parlament, cu scopula ca să lucre pentru întărirea autonomiei politice a a Ungariei. Acesta, probabila că se va repeta şi la alegerile proxime şi în vi­­itorea cameră vora fi tota aşa scene furtunoase, ca şi în cea de curând fi di­­solvată. * I­ s’ar pare omului de necrezut cetind, că cela mai înalta tribunala ala Ger­maniei s’a pronunţata nefavorabila asu­pra situaţiunei principelui bulgaru, Fer­­dinando, din punctă de vedere ala drep­tului. Anume tribunalulă imperială ger­mana (sau cu alte cuvinte Curtea de Cassaţie) a pronunţata în cj'lel® trecute o sentinţă privitore la posiţiunea prin­cipelui Ferdinand. Una 4*ariste din Gotha a fostă acusată c’ar fi ofensata prin articole de 4*ar fi pe principele bul­gară. Tribunalulă locala pertractând a causa şi-a data sentinţa, considerândă pe principele Ferdinand, ca pe una prinţa suverana. Transpusă afacerea la tribu­­nalură imperială, acesta a respinsă a­­acesta părere în virtutea art. 1 din trac­­tatură de pace dela Berlina, care acped că Bulgaria nu este una stată suverana, ci suzerană și deși e autonoma, dar e tributară. Apoi art. 2 ală aceluiași trac­tată de pace pretinde pentru legitimita­tea internaţională a principelui alesă ală Bulgariei, ca alegerea să fie confirmată de Portă şi aprobată de puterile semna­tare a tractatului de Berlină. Principelui bulgară însă îi lipseşte atâta aprobarea tuturora puterilor­ semnatare câta şi confirmarea din partea Sultanului. Prin urmare principele Ferdinandă se poate privi numai ca membru ală casei Sach­­sen-Coburg și Gotha. * O telegramă din Parisa asigură, că conflictulu franceso-bulgarii se va aplana în curenda. Se zice, că Bul­garia va recunosce de necorectă es­­pulsarea ziaristului frances și şi va mai re­­cunoaste inviolabilitatea capitulaţiunilor­. Din potrivă Francia renunţă la preten­­siunea de-a mai putea trimite orăşi pe Chadourne în Bulgaria. SCIRILE PILES. — 31 Decemvre v. La mulţi ani! Cu numărula de faţă se începe anulă al­ 55-lea ală fcei noas­­tre. Trimitem­ cu prilejulu acesta fră­­ţescile nóastre felicitări tuturora petitori­­lor­ feiei nóastre, urândule, după obiceiul strămoşescă, din adânculfi inimei: La mulţi ani!* * * Pastorală. Prea Sânţia Sa Episco­­pulă Nicolae Popea dela Caransebeşă a adresată, din incidentulă Sf.-lora sărbă­tori ale Nascerei Domnului, o pastorală cătră derula şi poporula său eparchială, Nr. 1—1892 în care se cuprindă însemnate poveţe pentru poporfi. Mai pe larga vom a face cunoscută acestă pastorală] într’unulâ din numerii viitori.* * * Ateneula din Botoşani, societate iden­tifică literară, a intrata în alfi liilea ana ala esistenţei sale. Pentru twstfi ana ni­ se scrie, că şi-a alesă unu nou comitetfi asfela compusa: Preşedinţi de onoare d-lui Esarou (vice-preşedintele A­­teneului din Bucuresci); vice-preşediţi d-nii: Nic. Giurgea (profesora la lice), Dr. St. Possa; secretari: d-nii Nicou Răutu (profesorfi la liceu), Lazarfi Ti­­dorfi (secretarulfi camerei de comerci, Nic. Vişineanfi (comptabilfi la bancă) , Alexe Rocneanfi (profesorfi la liceu). * * * Limba latină in şcolele reale. Mini trulfi de instrucţiune publică, conte Csaky, a data o circulară tuturorfi d­reptorilorfi superiori de studii, în cai li se face cunoscuta, că toţi elevii de­ scalele reale, încependfi dela classa V-a, potă lua parte la prelegerile di limba latină, însă numai acei elevi, cai au în celelalte obiecte de studiu, cel puținii „suficienta“.* * * Petrecerea socialilor­ români din l­ofi arangiată în seara de Crăciun și, după pri ama amintită eri, a avută unfi succesi foarte îmbucurătorfi nu numai morală, c și materială. Au incursă peste toti 261 fi. 60 cr., s’au cheltuita 101 fi. 60 d­ . rămasa profită curată 160 fi. Au su­prasolvitii din Brașovfi: D-na Balaşa, S Blebea 5 fi.; d-nii: Ars. Vlaicu, N. N­­ord. Munteanu, Vasilie Voina, Ipolit Vasieviciu câte 80 cr.; Val. Bologa, G Bărbuceanu, Petru Popa; apoi Georg G. Sorescu, Ioană G. Sorescu, din Pic­escu și D. Platosiu din Sibiu, — tot câte 40 cr.; Ștefană Ghimbăşianu 20 ’ o In numele comitetului arangiatorfi, d-1 D. Roncea jun., ca vice-j preşedinte, es­primă pe acesta cale sinceră mulțumită suprasolvitorilorfi.* * * Invitare la balula română, ce se v. arangia în Aradfi la 6 Februarie st. n 1892 în salele hotelului „Crucea albă în favorulă şcolarilor şi români, lipsiţi d mijloce. Inceputură la 9 ore sera. Bi­lete: de persona 2 fi., de familiă 5 fl. bilete de galeriă, rîndulă I. cu 2 fi., al II. cu 1 fl. Bilete se capătă, pe lâng presentarea invitării, cu două zile îna­inte de bala la „Crucea albă“, or şef la cassă. Suprasolvirile se curteză î publicfi. Dr. Ştefanii C. Pop, preşedinţi Dr. George Popoviciu, vice-preşedinte Cornelii Ardeleanfi, secretară ; Iuliu Her­bay, cassarfi; Dr. Iuliu Bonoiu, Ioan

Next