Gazeta Transilvaniei, mai 1900 (Anul 63, nr. 97-120)
1900-05-02 / nr. 97
Deschiderea delegaţiuniior. Alaltăeri s’au întrunit delegaţiunile, de astă-dată în Budapesta. Ele s’au întrunit anul acesta iute şi de grabă, cu toate că încă nu s’au împlinit patru luni dela sesiunea trecută a delegaţiuniior. Graba aceasta îşi are căuşele sale nu atât în situaţiunea estericită, cât mai mult în încurcăturile interiore, cari, după cum stim, erau p’aci se facă cu neputinţă adunarea acestor corpuri representative eşite din organisaţia dualistă a monarchiei. Prevedând, că luptele interne nu vor înceta curând şi că prin urmare ar putea fi încă, în urma lor compromisă şi instituţiunea delegaţiunilor, guvernul comun în înţelegere cu guvernele din Pesta şi din Viena, a hotărît se asigure de cu vreme trebuinţele monarchiei în ce privesce cheltuelile comune, prin cari se pot face destul şi angajamentelor luate în concertul alianţei puterilor centrale. Eri s’au deschis solemnei delegaţiinite, fiind primite, ca de obicei, la palat de Majestatea Sa. Mai întâiu a primit delegaţiunea austriacă, ci după aceea pe cea ungară. La vorbirile preşedinţilor, Majestatea Sa a, răspuns de astă-dată în termini foarte scurţi. In răspunsul său monarchul arată, că în situaţiunea monarchiei nu s’a făcut dela ultima sesiune încoace nici o schimbare. Accentueza, că cu ocasiunea visitei, ce a făcut’o împăratului Germaniei cjilele trecute, s’au dovedit din nou în mod înălţător relaţiunile intime, ce există între aliaţii monarchiei şi că aceste îşi află îmbucurătorea întregire în escelentele raporturi cu celelalte puteri. Cu deosebire accentueza monarchul, că se continuă înţelegerea cu Rusia privitor la cestiunile din orientul european. Crede deci, că pacea va fi şi în viitor asigurată. In ce priveste trebuinţele administraţiei de răsboiu în anul acesta, monarchul crice, că ele au fost stabilite în cercul cel mai restrîns al necesităţilor. Cu toate acestea preliminarul budgetului arată o sporire a cheltuelilor de 19,8 milioane corone, o sumă care veste — credem destul de mare — în împrejurările economice de astăzil Este deci cu atât mai surprincător, cum o foaia oficioasa vrea să liniştăscă pe contribuabilii din monarchia arătându-şi mulţumirea, că nu s’au adeverit veştile, ce se lăţiseră, că ministrul de răsboiu va cere trei-creci sau chiar şi mai multe milioane. Şi face totodată o impresiune comică, că în unele din aceste foi se mai subreza în favorul bieţilor contribuabili şi împrejurarea, că acum budgetul e alcătuit în corone şi nu în florini — ceea ce face, ca posiţiile budgetului să fie îndoit de mari, dar numai la părere, pănă ce se vor deda omenii cu socotela în corone. Sumele preliminate se refer la trebuinţele curente ale armatei. Despre prevederea artileriei cu tunuri nouă nu e vorba în budget. Inovaţiunile se refer la o îmbunătăţire a institutelor de educaţiune şi de învăţământ militare. Şcola de răsboiu se reorganiseaza şi se înfiinţeză un curs pentru inginerii militari. Numărul medicilor militari se va îmulţi Pentru fortificări se cer două milioane coroane; pentru încercările de a crea un nou sistem de tunuri s’a preliminat unu şi jumătate milioane. , Pentru construirea unei corăbii de răsboiu se cere prima rată. Pentru pusei cu muniţiune, întărirea locurilor fortificate cu tunuri nouă şi procurarea de praf fără fum pentru tunuri cer şapte milioane cinci sute de mii coroane, şi alte posiţiunî mai mărunte. Din toate părţile se asigură clar, că nimic extraordinar nu se cere pentru anul 1901, că astfel de pretensiuni sunt reservate anilor viitori, de escurcarea contingentului recruţilor, îmulţirea cadrelor şi prevederea artileriei cu tunuri nouă, care, se asigură, este urgent reclamată. Așa dar popoarele monarchiei pot fi pentru un moment pe pace, căci pretensiunile estra-ordinare pentru scopuri militare, s’au amânat pentru anii viitori. Ce se face într’aceea, pentru ca popoarele acestea, dela care se pretind mereu tot nouă jertfe, se fiă și în stare de a le presta, cel puţin cu o relativă uşurinţă, şi să se bucure de situaţia înfioritore, fără de care curând vor trebui să imbrânceasca sub povara sarcinelor. Şi poate fi vorba de stări înfloritoare la popoarele, caii nu se bucură de deplină libertate şi egală îndreptăţire şi sunt asfixiate de atmosfera nedreptăţirilor şi asupririlor? Dar delegaţiunile nici n’au menirea de a se ocupa cu aceste cestiunî grave de esistenţă pentru popore şi monarchie, ci menirea lor este numai de-a vota la cheltuelî curente şi nouă, apoi vină, ce va veni. (filei peste propunerea făcută de d-l Brediceanu“. Este prea caracteristic acest von plus ultra de sofistăică şovinistă jidano-maghiară, decât să mai aibă lipsă de esplicare. Dela congregaţia din Lugos. Et, propunerea comisiunei permanente, care a fost primită de marea majoritate a adunării comitatense din Lugoş şi prin care s’a respins propunerea d-lui O. Brediceanu: „Legea de naţionalitate art. 44 din 1868 stabilesce, că conform principiilor fundamentale ale constituţiunei, toţi cetăţenii Ungariei formeză în privinţa politică naţiunea ungară unitară. Acastă stabilire legală eschide, ca în Ungaria cetăţenii unei rasse sau naţionalităţi să se grupeze separat într’o comuniune pe acestă rasă de rassă sau naţionalitate. Din propunerea d-lui Brediceanu reese însă invederat tendinţa, ca în detrimentul egemoniei naţionale ungare, prevăziute în art. 44 din 1868, să fie ştirbită unitatea statului ungar. Comitatul Caraş-Severinului şi-a ţinut totdeauna de a sa datoria să scutască interesele tuturor cetăţenilor de pe teritoriul său fără deosebire de confesiune şi naţionalitate. De aceea în consciinţa acestei datorii şi din respect cătră lege propunem a se trece la ordinea dam ann asssa bkebw «ts* teJsstiiSHl!i^acAos sJLa aJias «áfa®« „GAZETA“ rege în flăcare di. Aionamente lemn Austro-Ujigaria. Pe un an 12 f., pe şase luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. N-rci de Duminecă 2 fl. pe an. Patru România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni I6 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote operele poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori. Atoammtul neutru Braşov Administraţiunea, Piaţa ilare Târgul Inului Nr. 30, etagii I.: Pe un an 10 fi., pe şase luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 10 cr. Cu dusul în casă . Pe un ar. 12 fi., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. KEiîACŢÎUNEA, iâmiaistraUunea îi Tispiraîa. 3SĂŞGY, piaţa mar? îir. 30. Scrisori nefrancate nu ae primesc. M&nascripio na se retrimet. ? §i S E R A T E se primeac la 3HRISTRAŢIUME în Braşov şi Ia Jigsaaterele Barouri as »nutiGtaH, la Vien a; 18. Dyfcoö Nachf. §1 «ä. Augenfeld &Ei»erloh Leansr, Heinrich Soheiek. Rudolf Ifiosso. Â. OppGlfks Nacht. Anten Cipelik, la Btidap 6ßta : A. ¥. Soldfcerg&f, tkstsln Barnat. In Hambürg; Karolyi & Ltofem&iiR. PREȚUL INSERTIUNILOR : o pofl’isi garmond pe o coloana 6 cr. iji -30 cr. timbru pentru o publicare. — Publicări mai dese •lupă tarifă și învoială. REC5LARSE pe pagina a 8-a o asstă ler. sau 30 bani. NI. 07. Braşov, Luni-Marţi 2 (15) Marti. 1900. Ajutorul de stat în diecesa Lugoşului. Ministrul ing. de culte şi instrucţiune publică a liberat pentru diecesa Lugoşului suma de 18.839 fl. ca întregire a venitelor preoţilor pe an. 1899. Ca basă de împărţire, după cum comunică „Unirea“ din Blasifi, s’a primit propunerea făcută de Consistor, care cu puţine especţiuni a întregit venitele preoţilor teologi la 650 fl., or al moraliştilor la 300 fl. Venitele s’au socotit după raţiunea pentru conscrierea congruei. Condiţiunea de a se indica chitanţele de cătră organele administrative civile, s’a omis şi s’a făcut concesiunea, ca sumele destinate preoţilor, cari într’aceea ar fi răposat, să le potă ridica erefiii lor legali şi să nu mai fiă lipsă în fie-care pas a se înainta cerere specială la ministru. Banii s’au şi trimis tuturor preoţilor de-a dreptul, ca şi în anul trecut, subtrăgându-se însă 2% în favorul fondului menit pentru ajutorarea văduvilor şi orfanilor şi a fondului preoţilor deficienţi. Delegaţiunile. Sâmbătă în 12 Maitie, atât delegaţiunea austriacă, cât şi delegaţiunea ungara au ţinut şedinţe. Delegaţiunea austriacă a ales de preşedinte pe cavalerul Jaworski, cea ungară pe D. Szilagyi. Preşedintele delegaţiunei austriace deschizând şedinţa, a făcut amintire despre visita dela Berlin a Majestăţii Sale monarchului, care a fost „un eveniment de mare însemnătate“. S’a dat şi cu acesta prilej de a se consolida tripla alianţă pentru susţinerea păcii, căci pacea este — ruse Jaworski — condiţia fundamentală a bunăstării popoarelor şi statelor; ea e necesară pentru progresul cultural şi material. Este lipsă însă şi de pacea interiorâ, pe care o doresc cu toţii. . S’au ales apoi vicepreşedintele şi secretarii, apoi s’a cetit raportul ministeriilor comune. După acesta preşedintele a amintit cu căldurose cuvinte despre moartea delegatului Nicolau Bumba. — Delegaţiunea uingară a fost deschisă prin vorbirea preşedintelui Szilagyi. El a fist că politica urmată de guvernul comun, conform voinţei Majestăţii Sale, a câştigat aprobarea deplină a delegaţiei regnicolare maghiare. Scopul acestei politice este susţinerea păcii, er drept mijloc îi servesce tripla alianţă. Călătoria monarchului la Berlin a umplut pe Maghiari de sinceră bucurie. După cetirea hârtiilor presentate, ministru comun de finanţe Beniamin Kallay a presentat proiectul de budget comun. S’au ales apoi sub-comisiunile şi s’a făcut cunoscut, că pe a doua fii, 13 Maiu, delegațiunea va fi deschisă solemnei prin mesagiul monarchului. Acesta s’a și facut ori, or astăfil. Luni, ministru comun de esterne își va ceti expunerea asupra situațiunei esterioare, cum se face de obiceiu în fiă care an. Budgetul comun. Suma Intrega a budgetului pe 1901) ce s’a presentat delegațiunilor, este de 362,854,411 coroane, mai mult cu 19,694,064 corone ca în anul trecut. Acest spor la cheltuelî va fi folosit în cea mai mare parte de ministerial de resboiți. La sporirea acesta este a se mai adauge suma de 3,431,000 coroane pe seama marinei de resboil, și alte 25,000 corone, cerute de ambasada austro-ungară din Paris pentru esposiție. Aşadar miniștri comuni cer cu 23,150,064 coroane mai mult ca în anul precedent. Budgetul, împărțit după posiții, dă următorele cifre: cheltueli ordinare 322,497,028 cor., sumă, ce se împarte astfel: ministerial de esterne 10,530,784 c., armata 278,649,953 c., marina de resboiti 28,741,660 c., ministerial de finanțe 4,260,609 c., comisia de control314,022. Cheltuelî extraordinare 40,357,393 c., din cari pentru armată 25,168,528 c., marina de răsboiți 13,969,160 c. și ministrul de finanțe 11,400 por. Acoperirea este de 5,819,705, care subtrăgându-se din cheltuilele totale, avem cheltueli totale, fără credit suplementar, 357,034,706 coroane. Din suma aceasta subtrăgându-se venitele vămilor de graniță, rămâne suma necesară de 231,995,457 coroane. Din suma aceasta pe Ungaria cade 79,806,437 cor. şi 21 bani, împăratul Wilhelm II şi regele Carol. In numărul seu de Sâmbătă 29 Aprilie st. v. „Adeverul“ din Bucuresc vorbesce despre relaţiunile României cu Berlinul. Acest fiial crede apoi, că aceste relaţiunî s’au răcit şi cu toate sforţările Regelui Carol, atitudinea împăratului Wilhelm a fost tot-deuna nepăsătore, ba chiar ostilă României. Aduce ca probă visita dela Pesta. Ca răspuns la manifestaţia ostilă a împăratului Germaniei, — fiice .— Regele Carol nu s’ar fi dus la Berlin cu ocasiunea ultimelor festivităţi, din care oausă împăratul Wilhelm, ca să-l pedepsescă, a apărut la representaţia de gală în costum de general unguresc, însoţit numai de moştenitorul Italiei. Petersburgul a mirosit chilipirul şi stă-l pe Ţar grăbit de a întorce visita Regelui Carol, de aci o apropiere de Rusia şi schimbarea politicei externe a României împotriva triplei alianţe. * Luând notiţă de acestǎ solre de sensaţiune a „Adevărului“, „un diplomat“ face în „România Jună“, între altele, urmatoarele observări: Wilhelm II ca bun politic, urmărind cucerirea economică şi culturală a Orientului, vede, că înflorirea Germaniei în Orient atârnă de susţinerea întregităţii Turciei. Dar menţinerea statului quo în Orient este imposibilă fără ajutorul României, care are peste 250.000 oameni şi o admirabilă artileriă, lucru decisiv într’un eventual resboiu; apoi are apărările naturale Dunărea și Carpații, ceea ce face ca armata română să-și încindiască valoarea. România e doar un factor, cu care trebue contat, vrei nu vrei. De aceea ar fi fost neesplicabil din partea lui Wilhelm II, deci într’adevăr atitudinea sa ar fi fost ostilă faţă cu România. Nici odată relaţiile române cu Berlinul n’au încetat de a fi cordiale. Wilhelm are pentru Regele Carol o mare admiraţiune şi Bülovy, Hohenhole şi alţii laudă România şi o arată ca element de ordine şi de stabilitate în Orient. Visita lui Wilhelm II la Pesta — fiice mai departe „diplomatul“ „Rom. June“ —