Gazeta Transilvaniei, mai 1900 (Anul 63, nr. 97-120)

1900-05-02 / nr. 97

Deschiderea delegaţiuniior. Alaltăeri s’au întrunit delega­­ţiunile, de astă-dată în Budapesta. Ele s’au întrunit anul acesta iute şi de grabă, cu toate că încă nu s’au împlinit patru luni dela sesiunea tre­cută a delegaţiuniior. Graba aceasta îşi are căuşele sale nu atât în situaţiunea estericită, cât mai mult în încurcăturile interiore, cari, după cum stim, erau p’aci se facă cu neputinţă adunarea acestor corpuri representative eşite din or­­ganisaţia dualistă a monarchiei. Prevedând, că luptele interne nu vor înceta curând şi că prin ur­mare ar putea fi încă, în urma lor compromisă şi instituţiunea delegaţiu­­nilor, guvernul comun în înţelegere cu guvernele din Pesta şi din Viena, a hotărît se asigure de cu vreme trebuinţele monarchiei în ce pri­­vesce cheltuelile comune, prin cari se pot­ face destul şi angajamente­lor luate în concertul alianţei pute­rilor centrale. Eri s’au deschis solemnei dele­gaţii­­nite, fiind primite, ca de obi­­cei, la palat de Majestatea Sa. Mai întâiu a primit delegaţiunea aus­triacă, ci după aceea pe cea un­gară. La vorbirile preşedinţilor, Ma­jestatea Sa a, răspuns de astă-dată în termini foarte scurţi. In răspunsul său monarchul arată, că în situaţiunea monarchiei nu s’a făcut dela ultima sesiune în­­coace nici o schimbare. Accentueza, că cu ocasiunea visitei, ce a făcut’o împăratului Germaniei cjilele tre­­cute, s’au dovedit din nou în mod înălţător relaţiunile intime, ce există între aliaţii monarchiei şi că aceste îşi află îmbucurătorea întregire în escelentele raporturi cu celelalte pu­teri. Cu deosebire accentueza mo­narchul, că se continuă înţelegerea cu Rusia privitor la cestiunile din orientul european. Crede deci, că pacea va fi şi în viitor asigurată. In ce priveste trebuinţele ad­ministraţiei de răsboiu în anul acesta, monarchul crice, că ele au fost sta­bilite în cercul cel mai restrîns al necesităţilor. Cu toate acestea preli­minarul budgetului arată o sporire a cheltuelilor de 19,8 milioane co­rone, o sumă care veste — credem destul de mare — în împrejurările economice de astăzil­ Este deci cu atât mai surprin­­c­ător, cum o foaia oficioasa vrea să li­­niştăscă pe contribuabilii din mo­narchia arătându-şi mulţumirea, că nu s’au adeverit veştile, ce se lăţi­seră, că ministrul de răsboiu va cere trei-creci sau chiar şi mai multe mi­lioane. Şi face tot­odată o impresiune comică, că în unele din aceste foi se mai sub­reza în favorul bieţilor contribuabili şi împrejurarea, că acum budgetul e alcătuit în corone şi nu în florini — ceea­ ce face, ca posi­­ţiile budgetului să fie îndoit de mari, dar numai la părere, pănă ce se vor deda omenii cu socotela în co­rone. Sumele preliminate se refer la trebuinţele curente ale armatei. Des­pre prevederea artileriei cu tunuri nouă nu e vorba în budget. Inova­ţiunile se refer la o îmbunătăţir­e a institutelor de educaţiune şi de în­văţăm­ânt militare. Şcola de răsboiu se reorganiseaza şi se înfiinţeză un curs pentru inginerii militari. Numă­rul medicilor militari se va îmulţi Pentru fortificări se cer două mi­lioane coroane; pentru încercările de a crea un nou sistem de tunuri s’a preliminat unu şi jumătate milioane. , Pentru construirea unei corăbii de răsboiu se cere prima rată. Pentru pusei cu muniţiune, întărirea locu­rilor fortificate cu tunuri nouă şi procurarea de praf fără fum pentru tunuri cer şapte milioane cinci sute de mii coroane, şi alte posiţiunî mai mărunte. Din toate părţile se asigură clar, că nimic extra­ordinar nu se cere pentru anul 1901, că astfel de pre­­tensiuni sunt reservate anilor viitori, de es­c­urcarea contingentului re­cruţilor, îmulţirea cadrelor şi pre­vederea artileriei cu tunuri nouă, care, se asigură, este urgent recla­mată. Așa­ dar popoarele monarchiei pot fi pentru un moment pe pace, căci pretensiunile estra-ordinare pen­tru scopuri militare, s’au amânat pentru anii viitori. Ce se face într’aceea, pentru ca popoarele acestea, dela care se pretind mereu tot nouă jertfe, se fiă și în stare de a­ le presta, cel puţin cu o relativă uşurinţă, şi să se bucure de situaţia înfioritore, fără de care cu­rând vor trebui să imbrânceasca sub povara sarcinelor. Şi poate fi vorba de stări înfloritoare la popoarele, caii nu se bucură de deplină libertate şi egală îndreptăţire şi sunt asfixiate de atmosfera nedreptăţirilor şi asu­pririlor? Dar delegaţiunile nici n’au me­nirea de a­ se ocupa cu aceste ces­­tiunî grave de esistenţă pentru po­­pore şi monarchie, ci menirea lor este numai de-a vota la cheltuelî curente şi nouă, apoi vină, ce va veni. (filei peste propunerea făcută de d-l Bre­­diceanu“. Este prea caracteristic acest von plus ultra de sofistăică şovinistă jidano-maghiară, decât să mai aibă lipsă de esplicare. Dela congregaţia din Lugos. Et,­ propunerea comisiunei permanente, care a fost primită de marea majoritate a adu­nării comitatense din Lugoş şi prin care s’a respins propunerea d-lui O. Brediceanu: „Legea de naţionalitate art. 44 din 1868 stabilesce, că conform principiilor fundamentale ale constituţiunei, toţi cetă­ţenii Ungariei formeză în privinţa politică naţiunea ungară unitară. Acastă stabilire legală eschide, ca în Ungaria cetăţenii unei rasse sau naţionalităţi să se grupeze sepa­rat într’o comuniune pe acestă rasă de rassă sau naţionalitate. Din propunerea d-lui Brediceanu reese însă invederat tendinţa, ca în detrimentul egemoniei naţionale un­gare, prevăziute în art. 44 din 1868, să fie ştirbită unitatea statului ungar. Comitatul Caraş-Severinului şi-a ţinut tot­deauna de a sa datoria să scutască interesele tuturor ce­tăţenilor de pe teritoriul său fără deosebire de confesiune şi naţionalitate. De aceea în consciinţa acestei datorii şi din respect că­­tră lege propunem a se trece la ordinea dam ann asssa bkebw «ts* teJsstiiSHl!­i^acAos sJLa aJias «áfa®« „GAZETA“ rege în flăcare di. Aionamente lemn Austro-Ujigaria. Pe un an 12 f­., pe şase luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. N-rci de Duminecă 2 fl. pe an. Patru România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni I6 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote op­­erele poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori. Atoammtul neutru Braşov Administraţiunea, Piaţa ilare Târgul Inului Nr. 30, etagii I.: Pe un an 10 fi., pe şase luni­ 5 fi., pe trei luni 2 fl. 10 cr. Cu dusul în casă . Pe un ar. 12 fi., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. — Atât abo­namentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. KEiîACŢÎUNEA, iâmiaistraUunea îi Tispiraîa. 3SĂŞGY, piaţa mar? îir. 30. Scrisori nefrancate nu ae primesc. M&nascripio na se retrimet. ? §i S E R A T E se primeac la 3HRISTRAŢIUME în Braşov şi Ia Jigsaaterele Barouri as »nutiGtaH, la Vien a; 18. Dyfcoö Nachf. §1 «ä. Augenfeld &Ei»erloh Leansr, Heinrich Soheiek. Rudolf Ifiosso. Â. OppGlfks Nacht. Anten Cipelik, la Btidap 6ßta : A. ¥. Soldfcer­­g&f, tkstsln Barnat. In Ham­­bürg; Karolyi & Ltofem&iiR. PREȚUL INSERTIUNILOR : o po­­fl’isi garmond pe o coloana 6 cr. iji -30 cr. timbru pentru o pu­blicare. — Publicări mai dese •lupă tarifă și învoială. REC5LARSE pe pagina a 8-a o asstă le­­r. sau 30 bani. NI. 07. Braşov, Luni-Marţi 2 (15) Marti. 1900. Ajutorul de stat în diecesa Lu­­goşului. Ministrul ing. de culte şi instruc­ţiune publică a liberat pentru diecesa Lu­­goşului suma de 18.839 fl. ca întregire a venitelor preoţilor pe an. 1899. Ca basă­­ de împărţire, după cum comunică „Unirea“ din Blasifi, s’a primit propunerea făcută de Consistor, care cu puţine especţiuni a în­tregit venitele preoţilor teologi la 650 fl., or al moraliştilor la 300 fl. Venitele s’au socotit după raţiunea pentru conscrierea congruei. Condiţiunea de a­ se indica chi­tanţele de cătră organele administrative civile, s’a omis şi s’a făcut concesiunea, ca sumele destinate preoţilor, cari într’aceea ar fi răposat, să le potă ridica erefiii lor legali şi să nu mai fiă lipsă în fie-care pas a­ se înainta cerere specială la ministru. Banii s’au şi trimis tuturor preoţilor de-a dreptul, ca şi în anul trecut, subtrăgându-se însă 2% în favorul fondului menit pentru ajutorarea văduvilor şi orfanilor şi a fon­dului preoţilor deficienţi. Delegaţiunile. Sâmbătă în 12 Maiti­e, atât delega­­ţiunea austriacă, cât şi delegaţiunea ungara au ţinut şedinţe. Delegaţiunea austriacă a ales de preşedinte pe cavalerul Jaworski, cea ungară pe D. Szilagyi. Preşedintele delegaţiunei austriace des­chizând şedinţa, a făcut amintire despre visita dela Berlin a Majestăţii Sale monar­­chului, care a fost „un eveniment de mare însemnătate“. S’a dat şi cu acesta prilej de a­ se consolida tripla alianţă pentru susţine­rea păcii, căci pacea este — ru­se Jaworski — condiţia fundamentală a bunăstării po­­poarelor şi statelor; ea e necesară pentru progresul cultural şi material. Este lipsă însă şi de pacea interiorâ, pe care o doresc cu toţii. . S’au ales apoi vicepreşedintele şi se­cretarii, apoi s’a cetit raportul ministeriilor comune. După acesta preşedintele a amintit cu căldurose cuvinte despre moartea dele­gatului Nicolau Bumba. — Delegaţiunea uingară a fost des­chisă prin vorbirea preşedintelui Szilagyi. El a fi­st că politica urmată de guvernul comun, conform voinţei Majestăţii Sale, a câştigat aprobarea deplină a delegaţiei reg­­nicolare maghiare. Scopul acestei politice este susţinerea păcii, er drept mijloc îi servesce tripla alianţă. Călătoria monar­­chului la Berlin a umplut pe Maghiari de sinceră bucurie. După cetirea hârtiilor presentate, mi­nistru comun de finanţe Beniamin Kallay a presentat proiectul de budget comun. S’au ales apoi sub-comisiunile şi s’a făcut cu­noscut, că pe a doua fii, 13 Maiu, delega­țiunea va fi deschisă solemnei prin mesa­giul monarchului. Acesta s’a și facut ori, or astăfil. Luni, ministru­ comun de esterne își va ceti ex­­punerea asupra situațiunei esterioare, cum se face de obiceiu în fiă­ care an. Budgetul comun. Suma Intrega a budgetului pe 1901) ce s’a presentat delegațiunilor, este de 362,854,411 coroane, mai mult cu 19,694,064 corone ca în anul trecut. Acest spor la cheltuelî va fi folosit în cea mai mare parte de ministerial de resboiți. La sporirea acesta este a­ se mai adauge suma de 3,431,000 coroane pe seama marinei de res­boil, și alte 25,000 corone, cerute de am­basada austro-ungară din Paris pentru es­­posiție. Aşa­dar miniștri comuni cer cu 23,150,064 coroane mai mult ca în anul precedent. Budgetul, împărțit după posiții, dă ur­­mătorele cifre: cheltueli ordinare 322,497,028 cor., sumă, ce se împarte astfel: ministerial de esterne 10,530,784 c., armata 278,649,953 c., marina de resboiti 28,741,660 c., minis­terial de finanțe 4,260,609 c., comisia de control­­314,022.­­ Cheltuelî extra­ordinare 40,357,393 c., din cari pentru armată 25,168,528 c., marina de răsboiți 13,969,160 c. și ministrul de finanțe 11,400 por. Aco­perirea este de 5,819,705, care subtrăgân­du-se din cheltuilele totale, avem cheltueli totale, fără credit suplementar, 357,034,706 coroane. Din suma aceasta subtrăgându-se venitele vămilor de graniță, rămâne suma necesară de 231,995,457 coroane. Din suma aceasta pe Ungaria cade 79,806,437 cor. şi 21 bani, împăratul Wilhelm II şi regele Carol. In numărul seu de Sâmbătă 29 Apri­lie st. v. „Adeverul“ din Bucuresc­ vorbesce despre relaţiunile României cu Berlinul. Acest fiial crede a­poi, că aceste relaţiunî s’au răcit şi cu toate sforţările Regelui Carol, atitudinea împăratului Wilhelm a fost tot-deuna nepăsătore, ba chiar ostilă României. Aduce ca probă visita dela Pesta. Ca răspuns la manifestaţia ostilă a împă­ratului Germaniei, — fiice .— Regele Ca­rol nu s’ar fi dus la Berlin cu ocasiunea ultimelor festivităţi, din care oausă împă­ratul Wilhelm, ca să-l pedepsescă, a apărut la representaţia de gală în costum de ge­neral unguresc, însoţit numai de moşteni­torul Italiei. Petersburgul a mirosit chilipirul şi stă-l pe Ţar grăbit de a întorce visita Regelui Carol, de aci o apropiere de Rusia şi schim­barea politicei externe a României împo­triva triplei alianţe. * Luând notiţă de acestǎ solre de sen­­saţiune a „Adevărului“, „un diplomat“ face în „România Jună“, între altele, urmatoa­­rele observări: Wilhelm II ca bun politic, urmărind cucerirea economică şi culturală a Orien­tului, vede, că înflorirea G­ermaniei în Orient atârnă de susţinerea întregităţii Turciei. Dar menţinerea statului quo în Orient este imposibilă fără ajutorul României, care are peste 250.000 oameni şi o admirabilă artileriă, lucru decisiv într’un eventual res­boiu; apoi are apărările naturale Dunărea și Carpații, ceea­ ce face ca armata română să-și încindiască valoarea. România e doar un factor, cu care trebue contat, vrei nu vrei. De aceea ar fi fost neesplicabil din partea lui Wilhelm II, deci într’adevăr atitudinea sa ar fi fost ostilă faţă cu România. Nici odată relaţiile române cu Berli­nul n’au încetat de a fi cordiale. Wilhelm are pentru Regele Carol o mare admira­­ţiune şi Bülovy, Hohenhole şi alţii laudă România şi o arată ca element de ordine şi de stabilitate în Orient. Visita lui Wilhelm II la Pesta — fiice mai departe „diplomatul“ „Rom. June“ —

Next