Gazeta Transilvaniei, iunie 1900 (Anul 63, nr. 121-144)
1900-06-01 / nr. 121
Pagina 2. situaţiune, dar n’au încă trăit. Mânile Angliei, ori cât ar nega ea, sunt legate în Africa de miadă-eji şi bine (j’ce foia englesă „Daily Telegraph„N’ar fi lucru înţelept, deci dela guvernul britanic s’ar cere acum o păşire energică, căci în Africa sudică greutăţile nu sunt încă învinse. Flota nostră din Asia orientală nu poate sta faţă nici cu Rusia, nici cu Japonia“... Reorganisarea despărţământului Treiscaune-Ciuc — 13 Iunie n. 1900. Adunarea de reorganisaţiune a desp. Treiscaune-Ciuc, ţinută ori în biserica rom. gr. or. din Covasna, a succes atât din punct de vedere material, ca şi moral, cât se poate de îmbucurător. Iţi era mai mare dragul, când vedeai pe Românaşii noştri din toate unghiurile Treiscaunelor, acei Români harnici, cari cu ocasiunea aceasta au dat o dovadă atât de frumosă, că ei nu numai esistă, dar esistă ca Români adevăraţi şi plini de viaţâ; îţi era mai mare dragul şi-ţi crescea inima, vădându-i cum veniau, cari cu trăsurile, cari cu căruţele sau chiar şi pe jos, obosiţi şi plini de praf, ca să ia parte la adunarea românască menită pentru luminarea şi fericirea lor, dând dovadă fraţilor lor din toate părţile, că este nemotivată temerea celor ce esclamă: „Treiscaunele sunt pierdute pentru noi!“ La 11 suna clopotul bisericei române, dând de veste atât Românilor covăsneni cât şi celor veniţi din împrejurime, că adunarea se începe. Publicul se apropia în cete şi îndată se umplu biserica, care deveni prea strimtă, ca să cuprindă pe toţi doritorii de-a lua parte la adunare, aşa încât mulţi fură siliţi să rămână în curtea bisericei. Erau bătrâni, tineri, femei, copii copile. La ora 1172 trimisul on. com. central, d-l N. Bogdan profesor, însoţit de pn. d-n protopop Coltofeanu şi de un număr însemnat de preoţi din tract, au întrat în biserică. Se începu adunarea prin cuvântul de deschidere. E notorie interesul, ce se vedea din faţa fie-căruia faţă de acest discurs."O linişte şi o tăcere deosebită, fie-care stetea să-i serba vorba din gură atât erau de instructive, atât erau de dulci vorbele şi atât de mult plăceau poporului: „E ţelinos pământul, în care avem să tragem atâi brazdă cu plugul, e forte ţelinos“, cricea trimisul comitetului, dar „are ceva forte bun, nu e petros, şi fiecare dintre noi o scie, că pământul chiar de e ţelinos, déca e bine lucrat şi sămânţa, ce se aruncă în el, e bună, atunci aduce roda însutită şi înmiită, mai bună chiar decât cel folosit. Lucrat trebue deci acest ogor al nostru, căcî atunci, déca va şi fi ici colea câte un mărăcine, pe acela îl va tăia fierul plugului şi va fi viermilor mâncare, sau pământului îngrăşare“. După acesta se întorce la preoţimea şi învăţătorimea noastră, dascălii poporului, şi constată, că precum şcolarul este o oglindă fidelă a învăţătorului său, întocmai astfel oglindă fidelă e poporul preotului său. Şi să şi-o însemne aceasta bine preoţimea nostră. Deci cumva din nepricepere sau din alte preocupaţiuni a negligiat, vr’odată cât de puţin din sfânta lor datorinţă faţă de popor, să se grăbescă şi să se întorcă, ca nu mai târcjiu să ne ajungă blăstămul fiilor şi al nepoţilor noştri. Şi pentru ca să avem garanţă în activitatea nostră, ne este bun prilegiu Asociaţiunea, la sînul căreia se pot adăposti toţi aceia, cari doresc şi voese să lucre întru binele şi înaintarea poporului. Vă învit deci să ne alăturăm şi noi, cei din Treiscaune şi Cină, la acestă instituţie bine făcătoare, căci ea şi pentru noi e aceeaşi dulce mamă, ca şi pentru ceilalţi Români de prin alte părţi. La aceastaon. protopop D. Coltofean, ca interpret al poporului adunat, relevază momentele marcante din viaţa nostră ca un ecou la cele spuse de d-l antevorbitor, îi mulţămesce pentru zelul, ce-l arată faţă de Românii din Treiscaune şi învită pe popor să sprijinescă Asociaţiunea. Vorbele On. D.Sale n’au rămas fără efect, căci entusiasmul şi însufleţirea, care creseea cu fiă-care moment, s’a şi întrupat în faptul, că s’au înscris şi au solvit taxa de membri 11 ordinari și 52 ajutători, cu totul s’au încassat 207 corone. Cu bucuriă trebue să remarc, că au fost oaspeți, cari au trebuit să calătorească timp de 5—6 și 9 ore pentru-ca să sosească la timp. Bravii Români din Arpătac au plecat noaptea la 2 ore și abia au sosit la 1072. Amănunte de la aceasta interesantă adunare urmeaza, unită de Alba-Iulia şi Făgăraş, raportul presentă următorul tablou 1. Archidiecesa de Alba-lulia şi Făgăraş: are 707 parochii, ale căror venite ar trebui să se întregescă. Suma de lipsă face 429.236 fi. 31 cf. 2. Diecesa de Lugoş: are 161 parochii dintre cari 156 sunt avisate la întregirea venitelor cu suma de 87,416 fl. 74 cf. 8. Diecesa de Oradea-mare: din 168 parochii 153 sunt, cari au lipsă de întregirea venitului cu suma de 50,458 fl. 79 cruceri. 4. Diecesa de Gherla: are 489 parochii, din cari 477 reclamă întregirea venitului. Suma totală de întregire pentru provincia metropolitană română unită face 807.126 fi. Raportorul propune: a) Comisiunea centrală primesce de ale sale hotărîrile aduse cu privire la conserieri; b) în sensul ordinaţiunei ministeriale din 1896 să dispună ca despre resolvarea apelaţiunilor să fie încunosciinţaţi preoţii respectivi; c) ministrul de culte şi instrucţiune publică să fie rugat a dispune organe în număr suficient pentru transcrierea corecţiunilor în sialele de conscriere, de etape faţă de imigraţiunea în massă a evreilor străini. Românii să se dedice și ei muncei economice, să lucreze, să facă economii, să fondeze bănci funciare. Dar în cestiunea evreeasca Bismarck se considera numai ca mandatar al Congresului, pe când cestiunea căilor ferate îl atingea mai de-aproape. Aceasta din urmă era o sursă constantă de neînţelegeri, cari începură cu D-rul Strussberg, care băgase în afacere pe cei mai mari magnaţi ai Silesiei; aceştia au tras pe cunoscuţii şi inferiorii lor, şi Bismarck se plângea. — „Printre acţionarii societăţii de căi ferate române se află personagii mari, şi dame de Curte, şi lacheii acestor case mari, şi chiar birjarii, cu un cuvânt: aproape întreg Berlinul! Sunt multe interese în joc. Şi chiar Regele a trebuit să intervie spre a scăpa pe câţiva magnaţi din Silesia, când nu mai mergea cu Strussberg. Atunci s’a adresat lui Bleichröder. Acesta era deja destul de bogat spre a nu ave nevoie să se încurce, dar tot a făcut-o din cauză, că a fost rugat şi pentru onorurile ce i-a adus. Bleichröder a luat deci afacerea în mânile sale şi noi suntem obligaţi să-i dăm ajutor. Regele a făcut însă şi mai mult; a venit în ajutorul boerilor din Silesia cu propriii săi bani. Trebue să eşim deci din acesta situaţiune penibilă: sunt angajate 100 milioane de mărci şi România are şi ea interes să fie ea singură stăpână pe căile ei ferate. Resolvaţi deci cât mai repede aceste două cestiuni, ca să faceţi parte dintre Statele independente. România are 2500 mile pătrate germane şi cinci milioane de locuitori ; ar putea să aibă ziece milioane şi ce putere ar fi atunci! O Româniă independentă cade mult în cumpănă în Gestiunile orientale. Legătura cea mai puternică e Prinţul, care a fost de-ai noştri înainte de-a deveni Român“. Aşa a vorbit Bismarck. împăratul Wilhelm stima şi el mult pe Principele Carol şi nu voia să subordoneze recunoscerea României resolvirei cestiunei ovreesci. El scrie forte semnificativ din Gastein: „Cât priveste România, sau bine (scri„soarea era adresată împărătesei Augusta, „care a trimis o copia Principelui de Ho„henzellern), că din capul locului am des„aprobat energic hotărîrea Congresului în „cestiunea evreescâ. Dar numai apres coup, „deoarece nu conduceam eu afacerile, ci „Prințul moștenitor. De atunci am fost silit „să mă pronunţ numai pentru îndeplinirea „hotărîrilor Congresului, dar am cerut me„reu să nu se grabescâ resolvirea cestiunei „evree, căcî soiu din esperienţă, ce sunt „evreii în acele regiuni — începând cu „Posmania, Polonia, Lithuania şiVolhynia, „şi se cjice, că Evreii din România sunt şi „mai răi! Dar a cerut’o Anglia, îţi vei aduce „aminte, că în trecut, când se comiteau „excese între creştini şi Ovrei, am ţinut „totdeuna partea guvernului român, pe cât „timp Anglia ţinea totdeuna partea cealaltă, din causă, că vede în fiecare O vreia un Rothschild cult“. Cât de caracteristică e opinia aceasta a bătrânului Împărat, faţă de nota ameninţătore a lui Bismarck, care era mai presus de ori-ce bănuială da filosemitism. „Nota în Gestiune cu asprimea ei exagerată nu o cunosc, — mărturisesce bătrânul împărat. Camerile din Bucuresci nu puteau încerca nici o resistenţă seriosă în ambele cestiuni, şi guvernul şi representaţiunea naţională înlăturată printr’un compromis cestiunile şi nemulţumirea marilor puteri. IV a urma.) GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 121.—1900. Congras. Comisiunea centrală pentru congrua catolică s’a întrunit alaltăeri în Budapesta, presidată de archiepiscopul Iosif Samassa din Agria. S’a ales cu prilejul acesta o subcomisiune de 15, cu misiunea de a controla fasiunile privitoare la bunurile bisericesci mai mari. In comisiunea aceasta face parte și canonicul Dr. Laurande lz Oradeamare. După aceasta raportorul Timon A. a cetit raportul amănunțit despre resultatul clasificării congruei parochilor și cooperatorilor, pe basa fasiunilor intrate. Sunt 5297 parochii romano-catolice și greco-unite, dintre cari 8096 parochii cu venit anual mai puţin de 800 fi. Pentru întregirea venitului acestor parochii sunt de lipsă 1.253.330 fi. In cât privesce provincia metropolitană Congresul Ligei culturale. Duminecă în taiua Intuia de Rosalii s’a deschis la Ateneu al 8-lea congres anual al Ligei culturale sub presidiul d-lui M. Vlădescu, preşedintele comitetului central esecutiv, asistat de preşedinţii de secţia Perieţeanu-Buzău (Bucureşti), N. Culianu (Iaşi), P. Chiţu (Craiova). Au fost de faţă aproape 50 delegaţi. Preşedintele M. Vlădescu salută pe congresişti, arătând greutăţile, prin care a trecut Liga. Comitetul a fost împedecat să lucreze cum a dorit. Chemarea congresului este să dea Ligei un nou avânt, sprijinindu-o, ca să poată prospera. Urmează apoi cetirea raportului anual al Ligei, căruia îi dă cetire secretarul, dl Septimiu Mureşeanu, pa care l’a introdus printr’o expunere a situaţiei în cestiunea naţională. Mai departe să dă cetire censorilor despre situaţia financiară a Ligei, după care în anul trecut s’a încassat cam 20.000 lei, şi cam toţi atâţa s’a şi cheltuit. Asupra raportului se nasce o discu- siune în urma observărilor critice a d-lor Barcau și Brânzău. Respunctând președintele a declarat între altele, că pentru recunoscerea Ligei ca personă morală n’a putut face, decât un pas, de-orece s’a convins, că demersurile n’ar fi avut nici un succes. Ei în ce privesce centenarul, de când Mihail Viteazul a fost la culmea puterii sale, nu s’a putut îndeplini, căci nu erau bani pentru sărbări. S’au mai făcut observări, de ce Liga nu face propagandă la sate. D-l Vlădescu a răspuns, în privința propagandei, că comitetul nu le poate face toate. In fine președintele declară, că decă congresul n’ar fi mulțumit cu d sa, e gata să lase locul de onoare, pe care îl ocupă, altora. * In ședința de după amiacil congresul decide cu unanimitate a adresa M. 8. Regelui o telegramă omagială. După aceasta se procede la alegerea comitetului. Votanți 42. Se aleg în comitet domnii: Valerian Urseanu cu 42 voturi, Perieţeanu-Buzău 37; V. A. Urechia 36; P. Cantili 32; M. Vlădescu 30 şi Aurel Popovici 23. Aceştia se proclamă aleşi ca membrii, or censor e ales Anton Vanicu cu 26 voturi. Se mai aleg în urmă pentru completarea comitetului, membrii d-nii: Z. Cotescu cu 26 voturi, Grigorie E. R. Stefânescu şi A. Florescu cu câte 13 voturi; or censor! G. Adamescu cu 21 voturi şi C. Rădulescu- Motru cu 17 voturi. In decursul şedinţei să cetesce o telegramă a d-lui V. A. Urechiă, în care arată, că e bolnav, ureză Ligei un comitet activ, devotat causei şi neînfluinţat de luptele de partide; rogă să nu fie reales în comitet. Dl V. Urseanu propune să fie învitat Urechiă, ca se vie să lucreze alături cu comitetul la progresul Ligei. In fine preşedintele, d-l Vlădescu, închide congresul printr’o vorbire, în care accentuază necesitatea vinei activităţi a membrilor Ligei, care să uşureze sarcina conducătorilor acesteia şi mulţămesce congresiştilor pentru devotamentul arătat. Szell şi „Valahii“. N’ar fi de diochl „Magyar Pró“, canalul de scurgere al tuturor insanităților marelui fost paşă Banffy. Scie să le potriveasc, așa de bine, încât îți pare, că audi grăind pe Becicherec Istop din „Țiganiada“ lui Budai Deleanu. Multe de toate îndrugă sfârleza lui Banffy în numărul său de la 12 iunie despre Szell și „Valahi“, dar par’ că nici una nu-i așa cu carne, ca povestea despre „pactul“, ce l’ar fi încheiat ministru-preşedinte unguresc cu obijduiţii Români. Drept „preţ“ al „pactului“ (1tc0) că d-l Pzel „a promis să înfiinţeze 4 gimnasii pentru Valahi“ şi anume: în Brad, Lugoş, Arad şi Oradeamare. S’a mai „obligat“ apoi „să dea 12 stipendii la 12 tineri universitari români pentru a merge în străinătate să se califice“, or pentru ca să facă şi puţin „umor“ spune, că „după toate acestea nu este imposibil, ca Coloman Szeli să numescă pe marele erou valah Axentie Severu ministru de interne şi meritele lui Avram Iancu să le înscrie în lege“. Nu pentru ca să apreciem aceste insanităţi am luat notă despre ele, ci mai vîrtos pentru ca să se vadă cu ce arme luptă zurbagii de la „Magyar Szó“ în frunte cu dascălul şi protectorul lor de tristă amintire. Szell a dat deja faţă de Români destule dovedi de netoleranţă şovinistă, ca nimeni să nu mai credă în legenda lui Banffy despre „îndulcirea“ Românilor prin „pacturi“ şi „favoruri“. SCIRILE DE LEI. — El Maior. Adunarea generală a desp. 1. Atragem din nou atenţiunea publicului nostru din Braşov şi împrejurime asupra adunărei generale a desp. I al „ Asociaţiunei“, ce se va ţină Dumineca viitoare la 11 ore (nu la 12 după cum s’a anunţat din greşală în numărul nostru din Dumineca trecută) în comuna Hetman şi care promite a fi una din cele mai frumoase adunări ale desp. Braşov. Plecarea din Braşov se poate face cu trenul dela orele 850 m. a. m. (preţul: 15 cr. de persona, p. d. II.) Adunarea va fi procesă de serviciu divin, împreunat cu parastas pentru membrii răposaţi ai Asociaţiunei. Pentru proncţid comun, ce se va aranja în hotelul cel mare, cu preţul de 60 cr. de personă, se pot face insinuări la d-l Corn. Aisăi, cassierul desp. Seara la 772 se va da din partea Românilor din Herman o producţiune declamatorică-musicală, cu un program bine ales şi variat, după care va urma dans. Ce-i adevărat? Foia lui Banffy, care de altminterea e meşteră în scornituri, spune în numărul de la 12 iunie urmatoarele: Deputatul și abatele I. Molnár, unul din conducătorii partidei poporale catolice, a fost