Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1901 (Anul 64, nr. 1-23)
1901-01-03 / nr. 1
1901. Am intrat în anul 1901 şi trecând peste pragul lui, am intrat totodată definitiv, după socoteala aritmetică, şi în veacul al doue-ciecilea dela nascerea lui Christos. Ce va aduce noul veac, noi generaţiunea de astătiî nici presimţi nu putem. Alte generaţiunî, cari vor urma, copii şi nepoţii noştri, vor avea se cunoasca roadele lui. Nu ne vom preocupa der acit de îngrijirea, deca aceste roade vor fi bune ori rele, ci ne vom restrânge la ceea ce este mai aproape de noi şi ne vom încerca a face, întrucât ne privesce pe noi Românii, prognosticul anului cu cifra unu din secuiul cel nou. Ne va aduce pre anul 1901 o schimbare în viaţa noastră naţională, schimbare spre mai bine, care se ne facă se regăsim firul întrerupt al luptelor noastre solidare, conduse numai de ideia cea mare a scopurilor ce le urmărim pentru binele naţiunii noastre şi al patriei? Eră o întrebare, la care s’ar pare, că în împrejurările de acţi este mai greu a respunde, decât a fost orî şi când dela 1867 încoce. Semnele triste de zizanii stricăcioase şi sterpe, ce se arată în diferite puncte ale organismului nostru naţional şi social nu ne indică nimic bun şi încurajator. Ba cei ce sunt mai inclinaţi spre pesimism le vor privi chiar de carerea. Noi înse, fără a fi nici prea pesimişti, nici prea optimişti, cricem, că acele semne sunt începutul sfârşitului unei stări patologice, de care au fost cuprinse, mai ales în urma frământărilor anilor din urmă, cercurile inteligenţei noastre, adecă a clasei celor cu carte — bine înţeles nu poporul nostru ţeran. Şi acastă stare patologică după părerea nostră îşi va ajunge curând culmea sa şi va produce o reacţiune în popor cum nu s’a mai vecrut, aşa că vor fi spulberate, ca de un orcan teribil acele elemente nedisciplinabile, cari, de când cu nenorocirile, ce au creat partidului nostru naţional situaţiunea periculosă de astăzi, au prins atâta îndrăsnală şi au buimăcit lumea cu insanităţile lor. Culmea şi-o va ajunge boia acâsta, după a nostra părere, desigur încă în anul curent. Dacă nu se vom avèa norocul se vedem cu totul paralisat microbul încă pănă ce nu vom număra alt an, este forte nesigur și va atârna mult de la împrejurări favorabile, neprevecute. Din incidentul alegerilor generale dietale se prevede de acum isbucnirea unei mari confusiuni de idei şi de fapte. Dar acesta va fi numai o spumegare a valurilor la suprafaţă, ormarea la fund va rămâne liniştită. Nici nu ne-am întrista de loc, dacă am vedea numai o mişcare, care se semenea emulaţiune frăţescă în a afla cele mai bune mijloace de orientare şi de cimentare a legăturilor solidarităţii naţionale între noi. Din nefericire însă sunt momente mai mult de incoherenţă şi de desbinare, ce agită manifestările anormale, de care vorbim. Acestei stări de lucruri trebue se i se facă un sfîrşit şi i se va face un sfîrşit, când în cele din urmă ajungând toate machinaţiunile la marginea extremă, se vor vedea cu necesitate constrânse elementele cele seriose şi credincioase causei solidarităţii naţionale a eşi din reserva lor şi a restabili autoritatea morală a conducerei naţionale. Aceste sunt conturele prognosticului nostru. Dacă cetitorii, vor găsi, că nu li-am spus nimic deosebit sau nou, atunci ar fi un semn, că prognosticul nu e tocmai greşit şi că pe lângă noi sunt încă mulţi, poate forte mulţi, cari cugetă şi simt ca şi noi. Cu atât mai bine, căci acâsta ar fi o garanţă mai mult, că n’avem causă de a ne teme prea mult de viitor şi că este în noi puterea, care ne poate duce, şi între împrejurări mai grele ca astăzi, la regenerarea forţelor noastre naţionale interioare. Nu privim dora nicidecum cu frică şi cu neîncredere la anul 1901, deşi acest an ne va pune înaintea unei probleme, ca şi care mai grea n’am avut de resolvat dela jumătatea întâia a veacului trecut. Omeni şi bărbaţi trebue se fim, nu nimica, ca să putem brava toate peliculele, cari sunt mai ameninţătoare înăuntrul nostru, decât înafară, faţă cu duşmanii esistenţei noastre naţionale. Ca să putem să luptăm cu succes contra inimicului comun, trebue se ne facem mai întâiu rânduială în tabăra nostră, introducând o disciplină severă, ca să înceteze odată pentru totdauna jocul copilăresc al mediocrităţilor sediţiose şi lărmuitoare. Cam în conturile acestea ni se înfaţişază problemele anului 1901. Să fim deştepţi şi cu inima la loc şi putem fi siguri, că stăruinţelor noastre seriose şi constante le va succede să creeze în mijlocul nostru acea stare de lucruri, care va face, cum dice poetul, ca „duşmanul să nu sporescă“, dincios apărător al drepturilor poporului român, un aprig şi zelos promovător al intereselor bisericei, şcolei şi culturii românesc. Dumnedeu ne conserve viaţa încă mulţi ani în deplină sănătate spre mângâierea familiei voastre şi spre bucuria noastră şi a întregului popor. Braşov, 1 Ianuarie 1901. v. Dr. A. Mureşianu, Axentie Severn, Petru Nemeş, G. I. Nica, Iosif Puşcariu, Pantelemon Dima, Ioan Lengen, Petru Petrescu, Nicolae Dima, Lazar Nastasi, Vasile Voina, I. Sabădeanu, I. Vătăşan, Ghiţă Popp, Nicolae Duşoiu, Dr. Baiulescu, Gh. Stoicescu, Dr I. Hosanu, Dr. Vajda, Marius Sturza, I. C. Panţu, A. Bârseanu, Virgil Oniţiu, Ioan Aron, Dionisie Făgărăşan, Arseniu Vlaicu, Ioan Socaciu, Sterie Stinghe, Teodor Jepuderca, Inginer V. Puşcariu, Dr. Octavian Vasu, Ant. Puşcariu, Dr. I. Bunea, Dumitru I Munteanu, George Chelariu, Ioan I. Burduloiu, V. Stănescu, N. G. Eremias, Simeon Damian, Niculai Mocanu, Traian H. Pop, Cornel Aiser, Alexandru Bogdan, Iosif Moldovan, Dr. N. Mănoiu, N. Jantea, Nicolae Sulică, Ioan I. Ciurcu, N. N. Beju, Dumitru Iarca. Aniversarea a opt de cea a nascerei d-lui V. Babes. Ori în 1 Ianuarie st. v. diua nascerei venerabilului nostru bărbat naţional încărunţit în lupte V. Babeş. Românii braşoveni l’au felicitat prin următorea telegramă: D-lui Tincenţiu Babeş, membru al Academiei Române, Budapesta. La aniversarea a opt de cea a dilei nascerei Domniei voastre, vă salutăm cu stimă şi cu dragoste. Eşti din vechia pleiadă a bărbaţilor acelora, cari cu stăruinţă de fier au muncit şi au luptat pentru redeşteptarea nostră naţională, aţi fost timp de peste o jumătate de veac necurmat în şirurile cele dintăi, unarecând vor fi alegerile ? Am relevat de repețite orî, că cu întrebarea aceasta se ocupă aproape zjilnic pressa maghiară de toate colorile. Oficioasa guvernamentală „Magyar Nemzet“ vine acum să dea următorul răspuns : „Ride 41 s’a Pus în pressă, într’o formă său alta, tema alegerilor de deputați pentru parlamentul ungar. Faţă cu solrile acestea suntem informaţi, că adi încă e prematur a se vorbi de alegeri, fiindcă suntem departe încă de terminul de timp când va espira mandatul membrilor camerei, or miii'stru-preşedinte nu s’a ocupat încă şi nici nu s’a putut ocupa cu cestunea escrierei alegerilor. Munca şi problemele dietei influinţază în mare măsură timpul formărei nouei camere“ „Budapesti Hírlap“ dă ca motiv al amânatrei terminului alegerilor împrejurarea, că la finea lui Iunie espirând legea cvotei, afacerea cvotei trebue regulată negreşit sau pei calea deputaţiunilor pentru cvotă, sau cumva de sine stătător, în direcţiune mai independentă. Trebue înse la tot caşul să se aştepte desvoltarea lucrurilor în Austria. Pănă atunci va fi timp de ajuns a se face pregătirile pentru „marea cursă.“ „ Alltomany“ reproduce părerile unui „liberal“, după care alegerile se vor face desigur în iulie. Cu totel că, clice, din parte semioficial, se declară, că pentru acum nu-i timpul încă a se vorbi despre alegeri, totuşi faptele dovedesc, că Coloman Szeli e deja cu mult mai bine pregătit pentru alegeri, decât oricare fracţiune liberală seu oposiţionalft. Biklioteca Metern ASTRA *P1169* ‘JOTECA COdKAU 3 I S I U ANUL LXIY. ,gazeta« iese in Saureti. ADonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 cor., pe şaselimî 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an. Pentru România si străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenume NT la tote oficiale poştale din 4 întinşi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşu Administraţinea, Piaţa Itaie. Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă . Pe tu an 24 cor., pe 6 luni 12 c., pe trei luni 3 corone. — Un exemplar v. a. sau 15 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA, Administraţiiunea şi Tipografia Braşov, piaţa mare or. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc.— Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşov şi la următorele BIROURI de ANUNŢURI: în Viena la N. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Lesner, Heinrich Schalek, A. Oppelik Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta, la A. V. Groldberger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körút). PREŢUL INSERŢIUNILOR: o seria garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani. Nr. 1. Braşov, Marţi-Miercuri 3 (16) Ianuarie, 1901. Dieta ungară îşi reîncepe adi şedinţele o vacanţă, de aproape o lună In şed’nţa de acti. Marţi, s’a început dezbaterea budgetului ministeriului de interne. In şedinţele viitoare va urma desbaterea budgetelor diferitelor ministerii. O discuţiă mai înfocată se aşteptă la desbaterea asupra revisuirei legii de incompatibilitate, care va urma — dicese — îndată după finirea desbaterii budgetare. Alegerile austriace. Din Viena se anunţă, că Sâmbătă s’au făcut alegeri în toate oraşele Carintiei; au mai ales marii proprietari din Moravia, camerile comerciale celace şi camerile comerciale din Tirol, Voralberg, Istria şi Goliţia. „Gazeta Narodowa“ (polonă) scrie, că resultatele de pănă acum ale alegerilor parlamentare din Austria au arătat, că manifestul adresat de Körber cătră alegători n’a avut resultatul dorit. Din contră, în noul parlament vor întră mai mulţi radicali de orice nuanţă şi naţionalităţi, decât în parlamentul precedent. Ei vor înăspri şi mai mult lupta pentru limbă şi vor face o înverşunatăobstrucţiune. De aceea se şi şopteşte, că ministrul Körber nu va mai apare în noul parlament, ci va trebui să facă loc unui cabinet de coaliţiune. Resboiul din Africa sudică. Englesii au ajuns în mare strîmtore. Pe când în Transvaal comandanţii buri Delarey şi Botha ţin în sac garnisona englesă din Pretoria şi restul trupelor englese din partea răsăritenă a republicei, pe atunci mişcarea Burilor în Capland iar fi deci proporţiuni mai ameninţătore. Trupe nouă de Buti trec în coloniă şi un număr mare de Olandesi li se alătură. Dewett, mult temutul general pur, încă stă gata de a năvăli în Capland. După un raport telegrafic, numărul Burilor invadaţi în coloniă se urcă la 18.000 dimpreună cu Olandesii, cari au luat armele, ca să lupte alături cu ei. Mare este spaima poporaţiunei din Capstadt, fiindcă a sosit spirea despre ridicarea unei trupe de resculaţi în Worcester, care grăbesce a se uni cu Burii, ce înainteaza de cătră Nord, pentru ca împreună cu aceștia să margă în contra Capstadtului. De cătră Sud înaintază alte trupe însemnate de Buri, pe urma lor ridicându-se trupe nouă. O armată bură de 5000 a apărut în Victoria-Vest spre sud de pământul Griqua. Acești Buri eşiră de mult din Oranje şi atunci Englesii credeau, că merg să-şi caute o patriă nouă în Africa germană de Vest. Intr’aceea Kitchener cere de urgenţă trupe, căci acelea pe cari le are, nu-i sunt suficiente. Tot aşa cere trupe nouă de întărire şi guvernatorul Milner din Capstadt, care numai de curând fi numit guvernor al statelor bure. El cere 10,000, căci altfel, dice, răsboiul poate să mai dureze încă un an. Guvernul din Londra însă stă incapabil în fața acestor cereri. El nu poate să ia și să trimită trupe nouă de nicăirî. Yeomanry e singura trupă, care poate da voluntari, dar trupa acesta e obosită cu desăvârşire. Voluntarilor li s’a vrut de resboiu şi cei cu energie estremă să fiă trimişi acasă. Tot aşa cer să fiă trimişi acasă şi voluntarii city, apoi cei din Canada şi Australia. Voluntarii din Capland au refuzat se mai facă marşurî. In astfel de împrejurări și mai ales din causă că materialul în omeni a secat aproape total, guvernul din Londra e adus la desperare. Chiar lord Kitchener a telegrafat la Londra, că de nu i se vor trimite grabnic ajutore, el nu stă bun pentru succesul răsboiului. Consoiul superior militar din Londra s-a întrunit pe la finea săptămânei trecute