Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1901 (Anul 64, nr. 1-23)

1901-01-03 / nr. 1

■9t4 Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. In consfătuirea acesta ministru de răsboiu a declarat repetit, că de­ocamdată nu poate trimite trupe mai însemnate, fiind­că n’are de unde. " Din străinătate. O foia germană despre P. P. Carp, Zi­arul „Berliner Tagblatt“ spune, că d-1 P. P. Carp prim-ministru al Româ­niei, s’a pus în contact cu financiarii ger­mani din Berlin. E probabil, că d. Carp va fi primit în audiență de cătră împăratul Wilhelm, ziarul citat face apoi istoricul asoctării impositelor în România, espunând principiile proiectului de reformă a impo­­sitului presentat de d. Carp Camerei. „Ber­liner Tagblatt“ 4­ cei finanţele române vor prospera numai atunci, când se va da tuturor egalitatea politică şi prin acesta România ar recâştiga încrederea streinată­­ţei. Ziarul berlines anunţă la sfirşit, că băncile angajate în arendarea monopolului hârtiei de ţigară în România, vor emite acţiuni asupra acestei intreprinderi, Prancia şi Rusia. Se anunţă din Petersburg, că chiatele „Novoie Vr€minu şi „Sveta continuă a duce o campania aspră în contra proiectului, prin care se intro­duce în Francia serviciul militar de doi ani. După numitele titare, acest proiect va fi susceptibil de a slăbi armata Franciei, aliata Rusiei, şi în consecinţă pe Rusia însă­şi, în virtutea alianţei. Pe de altă parte, ziarele „Novosti“ şi „ Petersburgskai Viedomosti“ se arată mai puţin intransi­gente sub acest raport. Ele se mărginesc a constata, că serviciul de doi ani presintă neapărat seriose inconveniente; sunt de părere însă, că răul se poate remedia, re­­curgându-se la sistemul deja practicat în Germania şi, care consistă în a reţine un an mai mult sub drapel pe soldaţii de ar­­tilerie şi de cavalerie şi a forma în ar­mată, prin mijlocul reangajamentelor vo­luntare, cadre mai solide, decât restul tru­pei. Aceste două chiare cred, că sistemul serviciului de doi ani nu va mai fi pericu­­los, dacă va fi pus în practică în­ asemenea condiţiuni, parţial şi gradat, şi că va în­ceta de­ a putea fi considerat ca un motiv de temere pentru Rusia şi ca o slă­bire a eficacităţii şi a menţinerei alianţei franco-ruse. „Novoie Vremia“ şi „Svet“ au făcut să se observe, a propos de atacurile îndrep­tate contra alianţei franco-ruse de către unele d­tate socialiste francese, că acestă alianţă este un pact, a cărui esistenţă nu depinde de presenţa la putere a cutărui ori cutărui minister frances, ci numai de voinţa însa­şi a naţiunei francese. „Novosti“ şi „Petersburgskai Viedo­­mosti“ esprimă aceeaşi părere şi conchid, că contrar unor polemici de pressă, ces­­tiunea menţinerei alianţei franco-ruse nu depinde câtuşi de puţin de lupta angajată de cătră partidul oposiţiunei francese con­tra cabinetului Waldeck Rousseau şi diferi­telor sale proiecte de lege. Alianţă serbo-bulgară-muntene­­grană. Din Petersburg se telegrafază, că cilarul „ Vicsavia Viedomosti” afirmă esis­­tenţa unei alianţe între Serbia, Bulgaria şi Muntenegru. Ca prim pas al acestei alianţe va fi visita prinţului Danilo al Muntene­­grului în Belgrad. Prima manifestare a alianţei va fi construirea unei linii ferate de la graniţa Rusiei prin România, Bulga­ria, Serbia şi Macedonia pănă la portul muntenegrean Dul­igno. Cercurile conducă­­toare rusesc­ sprijinesc planul construirei acestei linii, care ar deschide Rusiei o cale directă spre Adriatica şi spre Mediterana; în acelaşi timp ea ar fi o contrabalansare a proiectatei linii austro-ungare Seraievo- Salonic. Deschiderea Seupstinei serbesci. In 12 Ianuarie n. a fost deschisă Seupstina serbesca printr’un mesagiu regal, cetit de regele Alesandru. Mesagiul amintesce în primul rând de căsătoria regelui cu femeia, care „a adus în casa regală pacea şi feri­cirea“, apoi dă espresiune mulţămitei adânci cătră Ţarul Rusiei, care a primit să-i fie naş la căsătoria. După acesta mesagiul re­gal spune, că raporturile Serbiei cu tote puterile sunt adi din cele mai bune. Regele promite, că îşi va face un obiecte al deo­sebitei sale atenţiuni din aceea, ca pe viitor să se consolideze şi mai mult rapor­turile de bună vecinătate cu Austro Unga­ria şi Turcia, de cari o rugă pe Serbia in­­terese culturale şi economice. Vorbind de politica internă mesagiul constată, că gu­vernului precedent i-a lipsit bunăvoinţa şi capacitatea pentru a realiza programul re­gelui. Acel guvern, prin intoleranţa sa a deşteptat patimele şi orele între partide şi în fine a încercat să dejoce în mod nereal pe rege şi să arunce ţara în braţele anar­­chiei. Regele, dice mesagiul, este convins, că guvernul actual, care se bucură de în­­crederea-i deplină, mai ales de cârjd Milan a părăsit definitiv ţara, va conduce Serbia spre un viitor mai bun. Din Bulgaria. O telegramă din Sofia anunţă, că ministru de externe şi de culte Toncev şi ministrul de comerciu şi agricultură Titorov şi-au presentat ministru­­lui-preşedinte Ivanciov demisiunea. „Pester Lloyd“ încă primesce din Sofia spirea, că în sînul cabinetului bulgar s’au produs neînţelegeri între ministrul de in­terne, generalul Petroff şi între pri­­mul-ministru Ivanciov şi ministrul de ix­terne Toncev, din cauză, că Petroff ţine la absoluta libertate a alegerilor, pe câtă vreme aceşti din urmă vreau să favoriseze pe partizani lor. Pănă acum guvernul bulgar a întâm­pinat dificultăţi pentru realizarea unui îm­prumut de 100 milioane. Astăzi­, după stă­ruin­ţele Principelui Ferdinand, se anunţă, că împrumutul bulgar este aproape realizat cu un sindicat de financiari Evrei din Pa­ris. Împrumutul este cu 8 la sută. Garan­ţia plăţii împrumutului este concesiunea monopolurilor tutunului, chibriturilor,sărei, petroleului şi h­ărtiei de ţigară. In acest chip Bulgaria voesce să stingă datoria sa flotantă, lucruri, pe cari tu le zăresc­ departe........ departe prin câţa anilor. Cuvintele lui sunt smulse de pe bu­zele ţăranului şi nicăirî nu se simte vre-o influenţă streină. Născut la sat, el nu s’a despărţit nici­odată de bătrânii simpatici, la cari stă sa­tul cu gura căscată când povestesc ceva, nici de babele guralive, cari sciu să născo­­cescu şi ce nu e, şi nici de fetele şirete, cari ţin să te ameţiască dintr’o ochiadă. Cu ei s’a născut Crengă, cu ei a trăit şi cu ei a vorbit. Se rjice, că în viaţa lui n’a învăţat nici o limbă străină, fapt, care se resimte din scrierile, în cari nu se vede nimic din întorsăturile de trase străine, întemeietorii presei române, N. Băl­­cescu şi C. Negruzzi şi apoi Al. Odobescu, ori-cât de frumos au scris, tot nu putem zice c’au scris aşa de românesce ca Crengă. La cei doi dintâi­ se simte influenţa stilului strein, or modul de-a spune al lui Odobescu înclină mult cu cel clasic. E ade­vărat, că limba literară pe atunci nu era încă fixată şi nici astăzi nu putem afirma fixitatea ei, decât numai că e apucată pe văgaşul limbei muntene. Faptul acesta face ca scrierile lui Crenga, în cari predomină limbagiul moldovenesc, să rămână răsleţite de celelalte şi singure să formeze o lume aparte, în care te laşi cu dragă inimă când plictisit de fraseologia timpului, te cuprinde dorul să stai puţin de vorbă ca un om sin­cer, dulce la cuvânt şi cinstit. Ne închinăm cu regrete în amintirea povestitorului moldovean şi dorim ca ro-­­ mânescul său suflet să-şî intindă încă multă vreme aripile peste sufletele noastre. Zach. Aniversarea morţii * * lui Crenga. Bucuresci, 1 Ianuarie 1901. Mâne 2 Ianuarie, se vor împlini 11 ani de la moartea mult regretatului povesti­tor moldovean. Ziarele bucureştene anunţau, că la Iaşi se va serba diua acesta cu o deosebită solemnitate, spire destul de îmbucuratoare mai ales acum în mijlocul acestei amorţeli, care din di­­n di se simte mai mult şi în­tunecă ori­ce avânt sufletesc. In toiul aces­tei apatii generale, care bântue astăzil lite­ratura şi peste tot arta românască, nu pu­tem decât să admirăm pe ieşeni, cari au părăsit câte­va clipe nevoile şi grijile zil­­nice, ca să-şi aducă aminte cu sufletul se­nin de cer, care voia să povestesc­ atât de dulce şi cu atâta căldură durerile duioase şi emoţiile sincere şi naive ale ţăranului român. Cum va fi decurs serbarea, nu soim. Huşii să nu ne facem; se ne mulţumim cu vre-o procesiune la mormântul sărbătoritu­lui şi cu vre-un toast, care să-i arate me­ritele. ’Mî-aduc aminte, acum doi ani s’a făcut un pelerinagiu la mormântul lui Eminescu Gazetele făcură sgomot mare înainte de criua destinată pentru procesiune Ei, ce credeţi că a fost? O cetă restrînsă de visători, sinceri adoratori ai poetului plecară cu ei înşişi spre cimiterul Belu. Şi când te gândesci, că pe atunci tot se mai simţea o adiere de entusiasm în li­teratura nostră; astăc­l însă când nimic nu mai scontează, când tote sufletele stau ne­dumerite, desgustate de dina de eri, înă­buşite de grija ddei de mâne, ce credeţi că se va face în amintirea acelui suflet primăvăratic, din ale cărui seriose transpiră şi va transpira încă multă vreme o căldură binefăcătore, sinceritatea drăgălaşă şi sim­ţirea românescă ? Când îl cetesci, par’că-i Duminecă şi stai în mijlocul satului ascultând palavrele unui moşnâg isteţ, care îţi spune despre SCHULE OU­EL — 2 (15) Ianuarie­­. Instalarea noului fişpan al comi­­tatului Braşov, conte Stefan Lazar de Szár­hegy, s’a săvârşit »41. La gară a fost pri­mit fişpanul de representanţii autorităţilor civile şi militare şi de aici a fost condus c’un banderiu la locuinţa sa. La 10 ore s’a făcut instalarea solemnelă. Membrii representanţei comitatense au fost mai toţi presenţi în sala dela casa sfatului. A fost de faţă o deputaţiune numerosa de Unguri clujeni, precum şi câte­va deputaţiuni ale comitatelor vecine. D-l vicespan Dr. Jekel a deschis şedinţa şi a salutat pe noul fiş­pan, care apoi a depus jurământul. După a­­ceea a ţinut discursul său program fişpa­nul instalat, după care au urmat vorbiri din parte săsescă, maghiară şi română. Vom reveni mai amănunţit. Simplificarea administraţiei­ Ofici­osei „Pol. Corj“, i­ se anunţă din Budapesta, că proiectul de lege despre simplificarea administraţiei va fi presentat dietei deja în sesiunea actuală. Cel mai însemnat punct al proiectului este acela referitor la admi­nistrarea banilor comitatensi. Lege despre corporaţiunile de in­dustriaşi. In ministeriul unguresc de co­­merciu se pregătesce un proiect de lege, pe basa căruia în sediul fiă­cărui oficiu in­dustrial de gradul întâifi are să se formeze o corporaţiune generală de industriaşi. In aceasta corporaţ­iue generală e dator să in­tre fie­care industriaş, care locuesce pe te­ritoriul oficiului industrial. Mai multe ca­mere de comercia şi industria­­l au dat pă­rerea asupra proiectului, tote constatând, că prin proiectul acesta se resolvă în mod norocos cestiunea corpora­ţiunilor indus­triale. Confiscarea „Deşteptării“. Drept ca­dou de Anul nou, procuratura din Cer­năuţi a confiscat numărul de la 1 (14) ia­nuarie n. al „Deşteptării“. Censura a eli­minat pasaje întregi din articulul prim şi din alţi doi articuli. Mica principesă a României. Mer­­curea trecută mica principesă Maria a îm­plinit un an. Cu acesta ocasiune, consiliul de miniştri a felicitat pe Principele Fer­dinand şi Principesă Maria. Pentru masa studenţilor din Brad. Din Brad ni­ se trimite spre publicare ur­­matorea dare de seamn: Pentru gimnasiul român gr. or. din Brad (Masa studenţilor) au dăruit d-nii: Simion Damian advocat în Braşov 20 coroane, Dr. Zosim Chirtop advo­cat în Câmpeni 50 cor., Romul Paliş şi Petru Rimbaş comptabil câte 2 cor. — Pri­­mască binevoitorii dăruitori călduro­e mul­­ţămite. Direcţiunea gimnasiului rom. g . or. din Brad. George Pârău■ director gim­­nasial. Principele bulgar în Viena. Du­pă o telegramă din Viena, principele Ferdinand al Bulgariei reîntorcându-se din Weimar s’a oprit Sâmbătă în Viena. El a făcut o v­­ită Majestâţii Sale monarchului, care i-a reîntors’o după amiazi­ Principele Ferdi­nand s’a dus şi la ministeriul de esterne şi şi-a depus carta de visită la contele Golu­­chowski. De la Reuniunea militară seienti­­fică şi de casină din loc primim urmato­­rele spre publicare: Se aduce la cunoscinţa onoratului public, că pentru evitarea ori­cărei neînţelegeri sau a greşitei interpretări, invitările împărţite deja nu se refer esclu­­siv numai la capul familiei, cui sunt adre­sate, ci şi la membri familiei ca soţie, 11 şi fiice. Incât priveste o rectificare a invi­tărilor, sus numita reuniune militară o face cu plăcere. Deputat analfabet. „Reichsrath“-ul austriac se poate lăuda cu acesta. „Wiener Alig, Zeitung“ spune anume, că un ţăran cu numele Fijak, care a fost ales în Va­­dov­ce (Galiţia) ca deputat, nu sole mei scrie, nici ceti. Ciuma. S’a fost anunţat mai multe caşuri de ciumă la Constantinopol ; mai în urmă însă s’a constatat, că era o erere şi că caşurile acele s’au întâmplat la Smirna. In România îngheţul Dunării e privit ca o bună asigurare contra flagelului ciumei. Comunicaţiunea cu Sulina e cu desăvîrşire întreruptă şi se crede, că chiar deca din nenorocire s’ar strecura acolo vr’un cas, ora­şul e destul de isolat de restul ţării. Di­recţia generală a serviciului sanitar român a luat măsuri, ca nici măcar fructele sau trufandalele provenite din Constantinopol şi Smirna să nu mai fie permise a intra în România. O nouă crimă a comitetului bul­gar. Un bogat negustor din Plevna, numit Abraham Solomon, supus austriac, după ce a refuzat să se supună injecţiunilor co­mitetului de a da bai­­, a fost călcat, tor­turat şi în cele din urmă jefuit. Acesta în­­drăsniţă tâlhărie a produs o emoţiune e­­norm­ă în cercurile supuşilor st­răini din Bulgaria şi demersuri energice sunt făcute în acest moment la Sofia de agentul aus­triac. De altminteri, noul guvern bulgar se arată doritor de­ a reprima în mod sever ac­ete tâlhării. Oficeri bulgari în Macedonia. Se cere, că în Macedonia umblă prin sate mai mulţi oficeri bulgari, unii îmbrăcaţi civil, alţii în uniformă, sub pretext, că sunt ma­cedoneni şi au venit să-şi vadă părinţ­i. Adevărul est°, că studiezi posiţiunile şi foiţ­ de elementelor capabile, de-a face o rescolă. Epistole libere de porto în China. Ministrul ung. de comerciu Hegedűs, a scutit de porto poştal tote epistolele din Ungaria trimise soldaţilor, cari au fost du-i în China pe vaporele „Königin Maria Teresia“, „Kaiserin_Elisabeth“, „Aspern“ şi „Z­eta“ ; asemenea sunt scutite de timbru şi epistolele, ce scs­se din China. Epistolele nu pot însă să fie mai grele de 70 grame. Pe adresa epistolelor sau a cărţilor poştale trebue s­cis legile,­ rangul şi arma la care serveşte respectivul etc., apoi numele coră­biei şi afară de aceea mai trebue indicată tot pe adresă şi posta de castru (Feldpost). Poliţe protestate. In cursul săptă­­mânei trecute corpul portărelor din Ro­mânia a protestat 225 de poliţe. Majori­tatea acestor proteste este a jidovilor co­mercianți. (I) Nr. 1.—1901.

Next