Gazeta Transilvaniei, decembrie 1901 (Anul 64, nr. 266-287)
1901-12-01 / nr. 266
Perspective absolutiste. De când ministru-preşedinte Koerber a făcut declaraţia sa, prin care spunea, că, daci partidele din parlament nu se vor pune pe lucru şi nu vor face cu putinţă guvernului de a corespunde necesităţilor statului, poate urma mai mult decât disolvarea camerei, poate urma chiar sistarea constituţiunei, de atunci datele nu vorbesc decât de fantoma absolutismului. Unii iau lucrul mai în serios, alţii sunt de părere, că ameninţarea lui Koerber cu absolutismul este numai o tactică şi are de scop a spăria pe oposanţî şi a-i face se ţină seama mai mult de aceea ce pretinde guvernul ca neapărat în interesul statului. Organul Cehilor tineri „Narodni Listy“ erice, că Cehilor nu li-e frică de sistarea constituţiei şi adauge: „Nu prin forţă, nici prin nimicirea constituţiei va putea fi salvat acest imperiu, ci numai şi numai prin îmbunătăţirea constituţiei în spiritul dreptăţii faţă cu toate popoarele. In semnul acesta numai va putea învinge guvernul, nu înse printr’o reacţiune militară-birocratică germani satere. Cehii, dice „Hilas Naroda“ sunt oţeliţî contra unor furtuni, ca aceea, cu care ameninţă Koerber; ei au arătat bunăvoinţă pe basa actualei constituţiuni, pe care totdeuna au considerat-o numai ca provisorică, de aceea pot privi liniştit în viitor, fără a se îngriji de urmări la cas când ar fi nimicit parlamentul. Piarele partidelor germane din stânga se arată mult mai îngrijate de ceea ce s’ar putea întempla. Inafară de pangermani, cari discută declarația lui Koerber cu indiferență și par a aștepta chiar cu oarecare bucurie introducerea absolutismului pus în perspectivă, celelalte partide protestează, fiecare în felul ei, în contra ideei unei lovituri de stat. Lui Koerber nu-i este numai de a face se se voteze budgetul, ci lucrul de căpetenie pentru el e discutarea și resolvarea de cătră parlament a proiectelor pactului cu Ungaria. Nu poate fi decât natural, deci în aceste împrejurări cercurile politice din Ungaria urmăresc cu încordată atenţiune cele ce se petrec în Austria. Seim, că nu numai odată s’a pronunţat în dieta ungară, că Ungaria pretinde, ca în Austria se se susţină constituţia şi parlamentarismul, o pretinde în interesul chiar al dualismului şi al monarchiei. Mai multe catare din Austria au esprimat vise părerea, că Koerber numai în urma unei presiuni din partea ungureasca a pus în vedere posibilitatea unei sistări a constituţiei. Aceste foi cred, că guvernul ungar spereză a dobândi mai iute condiţiile stabilite pentru pact de la un guvern austriac absolutist, decât dela „Reichsrath”. Oficioşii ungurescî combat acesta părere, susţinând, că Szell nu s’a gândit nici la cea mai mică presiune asupra guvernului Koerber, ci stă pe lângă ceea ce a declarat de repeţite orî, că vrea soluţiunea pactului pe cale parlamentară. Presiunea, care pretinde grabnica clarificare a lucrurilor derivă înse mai mult din situaţiunea monarchiei faţă cu străinătatea. Se apropie terminul pentru încheierea tratatelor cu statele streine. Statele străine nici că sciu încă cu cine vor ave se le încheie, cu un guvern comun austro-ungar, ori deosebit cu fiecare din cele doue state ale monarchiei , eventual cu unul, în care domneste absolutismul fără constituţie, şi cu altul, unde e în flare absolutismul constituţional ? Cestiunea pactului, în loc de a se resolva, se încurcă din ce în ce mai mult. In dieta ungară Rakovszky István a interpelat în şedinţa de eri în cestiurtea abusurilor administrative. La desbaterea asupra cassierielor comitatense ia cuvântul Fridin Imre, apărând proiectul pemotiv, că prin acesta se uşurază comitatele de multă muncă. Baló Mihály combate proiectul, fiindcă prin acesta se mutilază autonomia comitatelor. Szell Kalman enunţă, că proiectul nu tinde la mutilarea autonomiei, ci la înlăturarea neregularităţilor în administraţia banilor publici. (Aplause). In curând va presanta dietei întraga reformă administrativă, care va cuprinde 14 proiecte, şi anume: Despre comunele mici, despre comunele mari, despre oraşele cu consiliu regulat şi despre oraşele cu municipalitate independentă, despre capitală, despre comitate, despre scaunele orfanale, despre poliţie, despre higiena publică, despre pragmatica de serviciu, despre afacerile disciplinare şi despre responsabilităţi. (Aplause şi strigăte de Éljen). Autonomia o va respecta. Comitatele şi de acuma înainte vor putea retusa contribuţiile nevotate şi recruţii (Éljen). Szederkényi vorbesce contra. Dieta primesce proiectul cu majoritate. FOILETONUL „GAZ. TRANS“. 28 Noemvrie. — Fine. — Tunurile bubuiau în mod înfricoşător, or soldaţii români înfruntau cu bărbăţie loviturile duşmanilor. însuşi Domnitorul însufleţit de un curagiu antic se espune, merge în mijlocul trupelor, spre a le îmbărbăta la luptă, unde primesce în faţă bombele turcesci, or altă dată, după însuşi mărturia Suveranului, aceste bombe „sburau, suflând şi şuerând deasupra capului meu, încât nici nu mai sciam dincotro veneau“. In aceste două chile de 30, 31 August cât a ţinut lupta, au pierit numai în rândurile armatei române 2000 de soldaţi şi 50 de oficeri. Ţarul Alesandru recunoaste printr’o scrisoare dela 5/17 Septemvrie, că soldaţii români au dovedit „un courage héroique“ , de aceea „désirant consacrer le souvenir de cette confraternité d’armes“ deruesce Domnitorului nostru ordinul Sf. George, clasa III. Bravura oştenilor Români a fost încununată şi în celelalte lupte de isbanlii atât de strălucite încât au provocat admiraţia neţărmurită a Marelui duce Nicolae, care mărturisia Domnitorului nostru, la 18 Noemvrie. ....„Jai toujours ótóheureux de reoonnaitre la bravoure et Ies solide* quabtés militaires de l’armée Roumaine.... et le souvenir de notre fraternité d’armes me restera infiuiment préoieux. „Le suocâs de Rahova appartient tout entier aux armes Roumaines .... Je m’as- 80oie, bien cordialement, â ia satisfaction, que vous pouvez óprouver, comme Souverain et comme Chef Supréme d’une armée â la quelle Vous avez donné tant de soins... Je trouve moi-méme nne trés grande satisfaction â voir si hautement apprécié Vos mórites militaires“. (Am fost tot-déuna ferioit de a recunósoe bravura şi solidele calită\I militare ale armatei române şi amintirea fraternităţii nóstre de arme îmi va rémáné infinit de preţi0să. Succesul dela Rahova aparţine întreg armelor române. Eu mă asociez din inimă la satisfacţiunea, ce puteţi simţi, ca Suveran şi şef suprem al unei armate, căreia i-aţi dat atâta îngrijire... Eu însumi găsesc o foarte mare satisfacţiune.... văcând apreciate atât de mult meritele voastre militare. Cu toate aceste biruinţe parţiale, Plevna cea îngrozitore spre care erau concentrate mintea și inima Domnitorului nostru, rămâne încă neclintită, deși era asediată de mai multe luni de eh"6* Prințul Carol hotărî pentru cjiua de 28 Noemvrie, să facă o supremă încordare. Acest moment decisiv cade tocmai în ceasul, în care Osman-Pașa avea de gând să pârăsească Plevna, din pricină, că isprăvise provisiile, încercând să-și protească drumul prin chiar mijlocul trupelor aliate. Decât armata lui Coman- Paşa este isbită în faţă, în momentul pornirei din Plevna, de corpul grenadirilor ruşi, ei în coasta îi cădeau glonţele soldaţilor români. Domnitorul apoi ordonă trupelor române să dea un puternic asalt, in care soldaţii noştri desfăşurară şi de astădată o vitejie de adevăraţi eroi, espunându-şi braţele şi piepturile glonţelor vrăşmaşe cu o admirabilă uitare de sine. Ce e dreptul, în urma acestui eroic asalt, Turcii ridicară steagul alb, înjiua neuitată de 28 Noemvrie, la un-spre-crece ceasuri și un sfert, căci Osman-Paşa fusese rănit. Atunci Domnitorul nostru întră în Plevne, în mijlocul entusiasmului nedescris şi a strigătelor nesfîrșite de ura scoase cu putere din piepturile trupelor sale biruitoare. Prinţul Carol apoi se duce la viteazul Osman- Paşa, care se afla într’o trăsura sub escorta călăraşilor români şi-l felicită pentru „eroica lui apărare“. Acum 40.000 prisonier, printre cari 10 paşale, 128 de ofiţeri superiori, 2000 ofiţeri inferiori, 77 tunuri, multe arme şi drapele erau în mânile trupelor aliate. Astfel Plevna, acest Termopyle modern, căciu definitiv, mulţumită în mare parte virtuţilor militare ce caracterisau atât ostea română, cât şi pe Suveranul Ţării. Pressa din lumea întregă ridica în slava ceriului eroismul armatei române, ce se distinsese într’un mod atât de strâlucit. Er Țarul Alexandru al II-lea felicită telegrafic pe Domnitorul nostru „de la briliante ANUL LXIV. „Gazeta“ iese in Metre ai. Almente pentru Austro-ulgaria. Pe un an 24 cor., pe s0ae luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fr. pe an. Pentru România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe 20 de luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiale poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Araamentul pentru Braşo? Administraţiunea, Piaţa mere. Târgul Inului Nr. 80, etasiu I.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă . Pe un an 24 cor., pe 6 luni 12 c., pe trei luni 6 corone. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDICŢIUNEA, raministraţiunlea şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc.—Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Amministraţiune în Braşov şi la următorele BIROURI de ANUNŢURI: în Vioria , la N. Dukes Nachf., Nnx. Augenfeld & Emeric Lesner, Heinrich Schalek, A. Oppelik Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Goldberger. Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzsebet-körút). PREJUL INSERJIUNILOR: o seria garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifa și învoială. — RECLAME pe pagina 8 a o seriă 20 bani. Nr. 286. Braşov, Sâmbătă ! (14) Decemvrie. 1901. Din senatul român, în şedinţa dela 26 Noemvrie v. a Senatului s’a pus la ordinea zilei discuţiunea rdfportsului la Mesagiu. S’a dat mai întâii cetire proiectului de răspuns prin d-1 Polizu- Micşunescu. Au vorbit apoi d-l Dr. Băltineanu pentru proiect, Ştefănescu contra, Valerian Ursian pentru şi în fine general Manu contra proiectului. D. Manu a făcut apologia partidului conservator şi făcu între altele un lung istoric al situaţiunei financiare în ultimii ani, apoi critica situaţia financiară actuală a tesaurului public şi a diferitelor administraţii, cari nu-şî fac datoria, şi se declară în fine, contra adresei şi contra guvernului.; în şedinţa de la 27 Noemvrie v. a luat cuvântul cel dintâi, preşedintele consiliului de miniştri Dim. Sturdza. Examinând cestiunea financiară espune programul financiar al guvernului şi declară, că partidul liberal n’a venit la putere, ca să facă treburile sale, ci treburile ţării. Bunăstarea finanţelor atârnă de progresul însuşi al statului român. Declară, că formula guvernului este, ca constituţiunea să nu fie schimbată, decât numai când interesele ţării o vor cere, în fine spune, că partidul liberal a venit la putere prin necesitatea situaţiunei. D. P. Grădişteanu vorbesce pentru proiect. Aduce mulţumire ministrului instrucţiunei pentru înfiinţarea şcolelor profesionale. D. G. D. Ballade, ministru de finanţe, spune, că ara credinţa, că situaţiunea financiară se îndrepteza pe un teren solid şi după cum stau acum lucrurile se poate spera la un sigur echilibriu budgetar. Spune, că până la finele lui Octomvrie a. c. s’au incassat 126 milioane şi speră, că pănă la Aprilie anul viitor se vor incassa 223 milioane, încheie cu declaraţia, că toţi trebue să-şi dea mâna pentru a îndrepta situaţiunea. Discuţia se închide, răspunsul se ia în consideraţie şi se face cetirea răspunsului pe paragraf, votându-se primul paragraf fără discuţiune. La paragraful al doilea P. S. S. Metropolitului-Primat ia cuvântul şi esprimă în numele confraţilor săi mulţumiri Suveranului şi guvernului pentru solicitudinea, pe care o arată bisericei. Se votază apoi şi ceilalţi paragrafi. în şedinţa dela 28 Noemvrie v. se pune în discuţie convenţia comercială dintre România şi Turcia. Prospectele politicei de maghiarizare în Ungaria. (Fi n e.) Cum că teritoriul de limbă român, atât de compact în Ungaria de sud şi Ardeal, tinde în cele mai multe locuri întregul popor, afară de câţiva proprietari, funcţionari şi alţi câţiva maghiari importaţi, este românesc, este forte foarte îndepărtat de a deveni maghiar, acesta o scie oricine, care a avut ocasiune să arunce o singură privire în raporturile de acolo. Măsurile aspre ale guvernului şi trufia personală a celor mai mulţi funcţionari şi proprietari maghiari împing poporul formal în braţele „României iredente“. Se înţelege, că cifrele