Gazeta Transilvaniei, februarie 1903 (Anul 66, nr. 25-47)

1903-02-02 / nr. 25

UEOACTITTÎÎF.4., !­iaamstratmea si Tipomila Sissov, piaţa snare 30 Soxiaoxi nefrancate nu se pri­osiasc.— Manuscripte au se retrimit. INSERATE S3 primase la Aiirnlniairaţiune ?r. Braşov şi la axmătricele BUIOURI de iNTTNTTIRI. ?n Viena la ÎS. Dukeg Nacht Bux. Augenfeld & Himeric, Loa­­ner Heinrich Schalek, A. Op­­pelik Naohf, Anton Oppelik. în Budapesta, la A. V. Gold­berger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzsébet.-körút). PREȚUL INSERȚIUNILOR: o seria garmond pe o coloan­a 10 bani pentru o publicare. —-- •- Publicări mai dese după tari- j fă învoială. — RECLAME pe­­ pagina d­ a o seria 20 bani.­­1 | Nr. 25.—Anul LXVI. Brașov, Duminecă 2 (15) Februarie (Numer de Duminecă 5). aOAZETA“ iese în flăcire jl AteamsstB pGEtra instro-Uagarl». P© un an 24 p­os*., pe s0gg luci 12 cor., pe trei luni 8 cor« 5?-rii de Duminecă 2 fi. pc st Pentru Boaasia si u­riliiiati: Pe un an 40 franci, po­sest Itrul 20 fr., pe trei luni in U N-rii de Duminecă 8 fra­nci. Se prezmmeră la tote et d­ele poştale din întru şi din­afară şi la d-nii colectori­advembrii pentru oraşe-co­mmnistraţinea, Piaţa Raie, Târgul Inului Nr. 30, eta­ ţin X.: Pe un an 20 cor., pe şi&e luni 10 cor., pe trei lant 5 corn Ca ducul în casă . Pe v,;~. tt.n 24 cor., pe 6 luni 12 o., p­­rr» luni 6 coreno. — Tn «sc-mpUi­r !0 bar.!. ■— Atât ab»., namentel.« of.t și tnaortiunik' surit a plăti tn.amto. Mou alesul Episcop. înainte cu opt­­file, stând în fața reînoitei alegeri pentru ocupa­rea scaunului vacant de Episcop al diecesei Aradului, am tălmăcit do­rinţele nost­re şi am arătat cum ar pute Sinodul electoral răspunde mai bine gravei sale probleme în împre­jurările am­eninţătore de astăz­i. Realitatea, adecă ceea­ ce se pe­trece aievea, rămâne de obşte îndă­rătul dorinţelor şi al idealelor ce le are omul, când stăruie sincer şi de­şi­nteresat pentru binele comun. Aşa şi la alegerea ce s’a făcut joia trecută, a rămas realitatea în­dărătul dorinţelor celor ce au simţit şi au înţeles, că interesele bisericei şi ale neamului ar fi pretins, ca alesul Sinodului să întrunăscă voturile tu­turor membrilor săi, ca nimeni să nu mai potă cjice, că eparchia ar fi desbinată în partide. Ori cărui om de bine trebue se-i pară reu, că nu li­ s’a putut mă­car acuma, după atâtea sbuciumări mari, oferi numeroșilor contrari ai bisericei şi ai neamului românesc mândra privelisce a solidarităţii membrilor sinodali, că şi de astă­­dată a fost o maj­ori­tate şi o mino­ritate. Dar acesta dovedesce numai, că ceea ce s’a stricat în timp de ani de­­filo forte cu anevoie se poate drege în 24 de ore. Şi mai dove­desce, că sunt încă prea tari acele influinţe stricăciose, cari au dat nas­­cere urîtelor şi tristelor certe şi ele­vetiri personale în trecut şi pănă chiar în ajunul alegerei. încă nu s’a copt buba, ce a scos’o pe corpul diecesei „sângele reu“ adunat în el. Trebue să mai trâcă câtva timp pănă ce fierea se va risipi şi circulaţiunea sângelui va deveni graşî cu totul normală. Să sperăm, că procesul acesta de însănătoşare se va putea săvârşi neîmpiedecat sub cârmuirea nou ale­sului Episcop Ignatie Papp, care la alegerea de joi a întrunit majorita­tea precum­pănitore a voturilor. Alesul Episcop stă de trei-cieci de anî în serviciul bisericei. In tot timpul acesta șî-a dedicat totă acti­vitatea sa diecesei, pe care e chie­­mat acum a­ o conduce. A lucrat în tăcere și nu s’a aucfit pănă acuma mult de numele seu în afară. In diecesă însă este cunoscut ca unul din cei mai cunoscători şi mai har­nici în ale administraţiei ei. In cele d­ece luni, ce au trecut de la mortea Episcopului Goldiş pănă acum, Ignatie Papp a funcţionat ca preşedinte al Consistorului. Pe cât suntem informaţi, nou alesul Episcop, de când au isbucnit certele pătimaşe, urzite şi nutrite de câţî­va inşi, s’a străduit a­ se ţină reservat şi încât pentru persona sa n’a întreprins nimic, ce s’ar fi putut tălmăci în sens, că ar fi vrut vre­odată să terne pleia pe foc. Este dor îndreptăţită aşteptarea că alesul sinodului de Joi, ca unul, care cunosce bine diecesa şi omenii ei şi care de atâta timp a conlucrat la înaintarea ei, nu numai că nu va părtini pe cei cari eventual ar cere să se continue sistemul de răs­­bunare, inaugurat de mai înainte, dar va căuta să îndrepteze ceea ce i s’a stricat pănă acum în acăstă pri­­­­vință, ca să se restabilescâ pacea şi I buna înţelegere între diecesanî şi să I înceteze odată sportul primejdios al partisanilor vrajbei. Alesul Episcop se crice a pro­mis în faţa Sinodului, că va lucra pentru promovarea păcei şi a bunei înţelegeri, şi într’o conversaţie pri­vată să fi declarat, că nu cunosce partide în biserică. Acesta ne întăresce în aştep­tarea nostră. Şi apoi un bărbat cu o activitate atât de îndelungată şi priinciosă bisericască trebue să ştie ce mari sunt îndatoririle unui Episcop şi ce mare este misiunea şi răspun­derea lui în biserică. Dar şi faţă cu naţiunea sa ro­mână are o mare îndatorire şi răs­pundere, căci ca Episcop român mai are înalta chiem­are şi datorie de a stărui, a munci şi a lupta pentru promovarea culturei naţionale a po­porului. Fie ca nou alesul Episcop al diecesei Aradului se implinesc­ aş­­ti-pottrive, ce omenii doritori de pace, de progres şi de bună înțelegere le pun aci într’însul. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Cântec. E târziu..., dar totuşi, vino! Vreau să mi-te simt aproape, Lasă-ţi caldul mânei tale Pe ’ngheţatele-mi pleoape. N’o să mai tresar. .. sunt sigur, Deși-a­şî vrea să mă cutremuri, Să mă mai revăd odată Pe cărarea de pe vremuri... E târejiu... în faţa vremii . Credincios mormântului Stau cum stă o crenga ruptă In bătaia vântului. Veturio. Z o i c a. Au trecut anî... Când n­ă gândesc, o melancolie dulce îmî cuprinde sufletul şi ochii pierduţi în depărtarea vremii mi-i simt urneai, ca şi când aş­ fi îngropat acolo cea mai pre­­ţiosă comoră, ce mi-a fost dată de Dum­­nezeu. Ajuns în Capitala sgomotoisă, băteam în dreapta şi în stânga, dar de mi­ se va deschide vre­o uşă ; eram sărac, avisat se trăiesc din propriile mele puteri. Am primit cu bucurie propunerea unui vechiu cunoscut al casei noastre, care se pretindea acum a fi un fel de protector al meu, propunere de a medita pe un copil începător în ale cărţii. — „Se te duci la ministeriul de jus­tiţiei şi se te înţelegi cu d-l Noreanu“. Noreanu era tatăl copilului. M’am dus la ministeriul de justiţie. Cu multă blândeţe şi cu o bunătate pă­­rintescă d­l Noreanu, punându-m­i o mână pe uraei,ra s-a spus între altele: ...„Vreau să fac o încercare. E puţin cam neajutorat bietul copil şi aş­ fi mul­ţumit se înveţe să citescă şi se scrie, tot ar putea trece mai uşor prin viaţa asta“. Pe faţă i­ se juca o umbră de duio­şie şi vorba i­ se întrerupea din când în când de-o tema, pe care n’o puteam pricepe. Vorbia cu atâta amărăciune de co­pilul seu. ...„In schimb fetiţa e de o deşteptă­­ciune rară. Pare că natura din greşală a dat unuia tot, când ar fi trebuit se îm­partă la doi..., mie mi-sunt dragi amândoi, că sunt ai mei. „Se începi chiar de mâne. Decă vei reuşi să-l fac, se trecă în anul acesta clasa Intâia primară, îţi voiu fi recunos­cător totă viaţa. O să rămâi prietinul casei şi am să te iubesc ca pe copilul meu. Fă o încercare. Intrebuinţază toate mijloacele să facă ceva..... deşi nu prea am speranţă. E forte neajutorat bietul copil.“ Vorbia cu atâta amărăciune de co­pilul său. * * * In mijlocul unei curţi mari de la o extremitate a oraşului, se ridica o vilă mo­destă cu o înfăţişare posomorâtă. Poate frunzele ce se desprindeau leneşe din salcâmii dimprejur, o făcea să fie aşa de tristă. înăuntru într’o odăiţă caldă steteam alăturea cu şcolarul meu, zugrăvindu-i pentru un sciu a câtea oră încâlcita literă „a“ şi rugându-1 să o facă după mine. Printr’o ferestră mititică cădea o lu­mină albă, revărsându-se pe masă. Guver­nanta aproape de sobă, aplecată pe cusă­tura ei, îşi depăna în minte cine stie ce întâmplări sentimentale din trecut. La pi­­cioarele ei Zoica o fetiţă de vre­o 8 ani, îşi peptăna cu multă grije o păpuşe pe care o sorbea cu ochii. Şi în liniştea asta glasul meu dar răsuna din când în când ca un ton fals în mijlocul unei armonii desăvîrşite. „Ei, fămi-1 pe „a“. Traian se uită la mine mai întâii f foarte uimit, îndoioşat apoi, şi pe urmă în­cepu să rîdă. In timpul acesta Zoica cu o faţă ser­ăsă stăruia să­­ zugrăvască litera Proces de pressă. Redactorul nostru, d-l Traian H. Pop primise înainte cu două săptămâni actul de acusare al procuro­rului din T.­Mureşului în procesul de pressă, ce i­ s-a intentat „Gazetei Transil­vaniei“ pentru articolele „Espulsarea re­dactorului Cramer“ şi „Cum a fost ese­­cutat redactorul Gramer“, publicate amân­două în Septemvrie 1902 şi în care pro­curorul pretinde că s’ar face „agitaţie contra naţionalităţii“. La actul de acusare redactorul nostru şî-a făcut, în terminul prescris de lege, escepţiunile în scris. Elî a sosit de la presidentul camerei de acu­sare de pe lângă tribunalul din T.­Mure­­şului avisul, că pentru pertractarea escep­t.,’nilni­­s’-s .kai din dl? 12 Mărite st. n. anul curent. Revista politică. Lupta contra proiectelor militare se continuă în dieta ungară. Oratorii oposiţiei s’au distins şi săptămâna acesta prin lungi discursuri obstruc­ţioniste. Ministrul-president a cerut, ca şedinţele dietei se se lungască cu o oră în fie­care fn­. Cererea i­ s’a împlinit şi în loc de 5 ore au fost şedinţe, cari au durat şi 6 ore. Cei din stânga şi stânga estremă Kos­­suthistă şi au pus de gând să zădăr­­nicască proiectele, să nu lase ca ele să devină lege. In ast­fel de împre­jurări situaţia guvernului e cât se poate de nemângăitore şi însu­şi nu stie în­cătrău să o mai cârnăscă pentru a asigura o isbândă proiec­telor combătute cu atâta înverşunare de opoziţie. * Am arătat în numărul trecut de Duminecă persecuţiile, ce s’au pus la cale în contra­­Rarelor ne­maghiare procesele politice, ce de un timp încoce s’au făcut in contra acelora din sânul naţionalităţilor, cari prin graiîi seu prin condeiu au apărat şi apără dreptul limbii şi na­ţionalităţii lor. Săptămâna acesta am primit serii şi despre alte condam­nări politice. La Nitra au fost con­damnaţi trei Slovaci: fraţii Marko­vici şi preotul evang. slovac Ciulik, la câte 5, 3 şi 2 luni închisoare de stat şi amenetî în bani. La Seghe­­din a fost condamnat Edmund Stei­nacker, fost secretar al camerei co­merciale din Budapesta, pentru un articol în care procurorul a găsit „agitaţie11 contra naţiunei maghiare. Opt­­file va trebui să stea şi el în închisoare de stat. La Budapesta au stat pe banca acusaţilor alţi doi Slovaci, cari încă vor face pe câte­va­­file cunoscinţa Vaţului ori Se­­ghedinului. Seria acestor procese politice pare a nu mai avea sfîrșit. ♦ Comisiunea camerei deputaților din Viena, a primit proiectul de lege pentru mărirea efectivelor ar­matei. Ea a respins însă propune­rea relativă la introducerea serviciu­lui activ de doi ani în armată. Cu aceasta însă nici în Austria sartea proiectelor militare nu e pe deplin asigurată. Guvernul ar voi, ca la începutul săptămânei viitoare să se facă în cameră a doua cetire a proiectelor militare. Sunt însă partide, cari caută a zădărnici acest plan și cari pretind, ca mai întâii­ să se pună în desbatere alte proiecte. :* La alt loc al numărului de aci ne ocupăm mai pe larg cu situația primejdioasă din Peninsula­ balcanică. Aici amintim numai, că după o telegramă din Constantinopol, Porta însăși re­­cunoasce acum, că cu reformele ce le-a pus în vedere, nu se va putea ferici. Astfel, un resboiu între Tur­cia şi Bulgaria este inevitabil. O telegramă din Sofia anunţă, că Bul­garia ar fi gata de a­ se încurca în răsboiu cu Turcia. Răscola în Mace­donia va isbucni probabil pănă la

Next