Gazeta Transilvaniei, februarie 1904 (Anul 67, nr. 24-47)

1904-02-01 / nr. 24

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Anglia la Dardanele. Din Londra se anunţă, că escadra engleză din Mediterană a plecat la Dar­danele, ca să împiedece trecerea flotei rusescî din Marea Năgră. Serii necontrolate. «4*'( Telegrame necontrolate din Londra anunţă, că Japonesii au bombardat atât de puternic Port Arthur, încât el este o ruină. Inşi­şî soldaţii ruşi ar fi distrus to­tul, ca să nimicăscă punctele de razim pentru Japonesî. Tot din Londra se telegrafiază, că Japonesii au nimicit alte trei vase mari de răsboiu în Port­ Arthur. Serile aceste par luate din vânt.­ ­ Asediarea Portului-Arthur. Despre lupta navală de la Port-Art­hur diarele londonese primesc următo­­rele scrii: Saartea oraşului este pecetluită. Ofi­ţeri rusesci sosiţi în Citu blamăză proce­­derea amiralului Alexejev, şi cred, că acum numai eroul de la Plevna, ministrul de răsboiu Kuropatkin, poate să scape oraşul din mânile Japonesilor. După ultimul atac cu torpedo, Japo­­nesii s’au retras spre Talian-Wan, însă curând s’au reîntors, ca să reia atacul. Ruşii îi aşteptau acum pregătiţi, căci s’au postat în ordine de bătae. Japonesii des­­cărcau tunurile din o depărtare de cinci kilometri, însă flota rusescă acoperea cu efect fortul, ba torpilarele rusescî au luat într’un rend și ofensiva, mergând asupra Japonesilor. Aceştia însă i-au pri­mit cu focuri teribile din tunuri, silind pe Ruşi să se retragă. Lupta a durat 1/2 ora. Pagubele pricinuite vaselor rusesce este foarte mare. „Retzivan“ şi „Cezare­­vici“ au scăpat de cufundare numai prin împrejurarea, că se aflau aproape de ţărm. „Pultava“ a căpătat o lovitură sub nive­lul apei şi momentan fu făcută incapabilă de luptă. „Diana“, „Novi“ şi „Askold“ încă au suferit mari stricăciuni. După sclis din Petersburg 6 vase de resboiț japonese încă au suferit stricăciuni în lupta de la Port-Arthur. Lupta navală de la Chemulpo. Despre lupta acesta, care s’a dat în săra­­filei de 8 Februarie, ambasadorul Japoniei din Londra a primit din Tokio amă­nunte sensaţionale privitore la debarcarea corpului expediţionar japones prin portul Chemulpo (Coreea). Cuirasatele, cari escortau cele 60 vase de transport japonese, au somat es­cadrila rusăscă (care se afla la intrarea portului), ca să lase liberă trecerea. Co­mandantul bastimentelor rusescî a igno­rat somaţiunea. Atunci, printr’o manevră dibace, cuirasatele japonese au abordat două din vasele rusescî, ameninţând să le cufunde. A urmat o înverşunată luptă navală, care a durat 4 ore. Vasul rusesc „Kore­­jetzu, găurit de focul japones, s’a scufun­dat, or vasul „Varjag“, spre a nu cădă în mânile inimicului, a fost dat pradă flăcă­rilor de însuși comandantul său. Echipa­­­giul a fost făcut prisonier. După altă scrie însă, echipagiul bastimentelor rusescî s’a refugiat pe vaporul frances „Pascal“, or Japonesii, cărora nimic nu le mai stătea în drum, au debarcat în Chemulpo. Japonesii în Coreea. După acest succes, corpul expediţio­nar japones debarcat la Chemulpo, s-a format în colină de marş şi a înaintat asupra capitalei Coreei. Japonesii au şi ocupat capitala Co­reei. Scirea o confirmă o telegramă din Petersburg, în care se dice, că Ţarul a fost informat telegrafic din Port-Arthur, că o divisiune japonesă a ocupat oraşul Seul. Un alt corp expediţionar japones a debarcat pe insula Turnima, care va forma una din basele de operaţiuni pentru întă­rirea trupelor cari se găsesc pe teritorul Coreei. Coreea — teatrul răsboiului. Nu mai încape îndoiela, că Coreea are să fie teatrul luptelor pe uscat. Din Cifu se anunță, că o armată ru­­seasca de 40,000 a trecut râul Yalu înain­tând pe teritoriu corean. Avangardele japonese s’au retras în Seul și au dat un manifest cătră coreani, învitându-i a păs­tra liniștea. Ambasadorul japones din Paris a de­clarat unui corespondent de la ziarul „Matin“, că o mare luptă se aşteptă în tot momentul la rîul Yalu. Vase rusescî captura-'e. După scirî din Londra, Japonesii au prins lângă Fazan vasul de transport ru­sesc al flotei voluntare, „Iekaterinoslav“, care naviga din Vladivostok“ spre Odessa. Japonesii au mai prins vasele rusescî „Mongolia“ şi ,,Mandsuria“. Soartea acesta se dice, că au avut-o şi vasele rusescî „Argun“, „Mukden“ şi „Noni“. Ţarul la academia de marină. Țarul Nicolae s’a presentat la 10 Febr. în uniformă de amiral la academia de marină din Petersburg. Aici a adresat aprodilor un discurs, în care a zis: — Sciți, că alaltă-erî nî-au declarat rasboiți, că inimicul viclean ne-a atacat noaptea flota, cu toate că noi nu mam pro­vocat. Rusia are nevoie acum atât de flota ei de răsboiu, cât şi de armată. Am venit a­la aci, ca să vă văd şi să vă spun, că vă avansez la gradul de ofiţer mai înainte cu 3­/2 luni. Sunt convins, că veţ­­face tot posibilul pentru augmentarea stu­­diilor vostre şi veţi servi ca strămoşii noştri, spre binele şi gloria scumpei patrii. C h i n­ e s i i. Din isvor autentic anunţă o tele­gramă din Petersburg, că ambasadorii mai multor puteri europene, între cari şi cel rusesc, au primit veşti neliniştitore despre atitudinea Chinei. Guvernul chines e de­cis a trimite 200,000 Boxeri în Mand­suria pentru a strica linia ferată mand­­suriană. Japonesii declară resboiul. Din Tokio se anunţă, că la 11 Febr. Japonia a declarat răsboiul. (După­ ce l’a început) Japonia e jice, că a trebuit să-şi ia refugiu la arme, fiind­că Rusia ţine per­manent ocupată Mandsuria, n’a voit să primescă condițiile ce i­ le-a pus, și cu toate că Rusia părea pacînică, totuşi ea a făcut mari pregătiri militare. „Daily Express“ dice, că răsboiul îl conduce însu­şî Micado, care de dimineța şi pănă seara lucreaza neîntrerupt, ţinând consilii cu miniştri săi. Ce spune consulul japones din Cifu. Consulul japones din Cifu istorisesce, că după ruperea relaţiunilor diplomatice, sub pretext, că vrea să ducă pe supuşii japones! din Danny şi Port-Arthur, a, în­chiriat un vapor engles şi s’a dus la Port- Arthur. Acolo ,consulul a golit un pahar pentru pace. Ruşilor nici prin gând nu le trecea, că Japonezii sunt pregătiţi spre a­­ ataca. Consulul a trimis atunci la admira­bil Togo pe un ofiţer din statul major travestit în servitor, ca să-i spună cât de neatenţi sunt Ruşii. Acest ofiţer a infor­mat exact pe amiral despre posiţiunea flo­tei rusescî. Togo imediat a luat disposiţii, ca escadra rusescă din port să fie atacată noaptea. SCimE DUEL V — $1 Ianuarie v. Majestatea Sa monarchul nostru s’a îmbolnăvit de nou de câte­va zile de ischias. Starea sănătăţii monarchului însă nu inspiră de loc îngrijiri. Durerile au mai slăbit, aşa încât poate să resolve afa­cerile de stat, însă medicii i-au recoman­dat linişte completă. Medicul de curte Kerzl a constatat, că numai dureri reu­matice îl supără pe Maj. Sa. Noul comitet parochial de la bi­serica Sf. Nicolae nu s’a constituit Marţi seara, precum am anunţat, ci constituirea s’a amânat şi se va face precum aflăm, astădî. In intervalul acesta scurt a fost şi o deputaţiune de opt membrii din noul comitet la I. P. S. Sa Mitropolitul în Si­­biu. Deputaţiunea s’a reîntors ori, or pe astădî la orele 5 sera se va întruni atât comitetul parochial, cât şi noua epitropie, spre a lua la cunoştinţă raportul deputa­­ţiunei şi a face paşii ulteriori pentru a-şî începe activitatea conform statutului or­ganic. Amănunte în numărul viitor. Avis. Se comunică, că adunarea ge­nerală a casinei române din loc se va ţină Duminecă în 8 (21) Februarie la 3 ore p. m. a. c. E de dorit, ca membrii să se presinte în număr cât se poate de mare. Domnii, cari voesc a se înscrie ca mem­brii ai casinei române, sunt rugaţi a se presenta în casină şi a să înscrie în lista membrilor încă înainte de adunarea gene­rală. Tot­odată se aduce la cunoştinţă, că licitarea subabonamentelor la diarele ca­sinei se va ţine în 1 (14) Februarie la 5 ore p. r­. a. c. în localul casinei. — Co­mitetul. Jubileul societăţii „Junimea“. Din Cernăuţi ni­ se scrie: Marţi a început şirul festivităţilor aranjate de soc. acad. „Juni­mea“ din incidentul aniversării a 25-a de la înfiinţare. Cu trenurile de Luni au sosit representanţii societăţilor acad. ro­mânesc­ din Austro-Ungaria, mai mulţi membrii ai „ Uniunii studenţilor“ din Bucuresci şi alţi notabili din Româ­nia, între cari d-nui Leon Ghica, secre­tarul Ligei Florescu, d-nii Pancu, Covată, Cica şi alţii. Primirea la gară a fost en­­tusiastă. Ospeţii au visitat în decursul zi­­lei de Marţi toate instituţiunile românesc­ din Cernăuţi. La representaţia teatrală de Marţi d. m. a asistat lume imensă, între cari, Metropolitul Dr. Repta, guvernorul prinţul Hohenlohe şi toate autorităţile şi notabilităţile Bucovinei. La comersul de Marţi seara a rostit studentul bucureştean Fortunescu un discurs strălucit, depunând pe drapelul, donat societăţii jubilante de Româncele bucovinene, o admirabilă lentă în numele „Uniunei studenţilor“. Un en­­tusiasm nedescris a domnit în decursul întregei săli. Astăzi, sora (Mercurî) are loc balul, „Junimii“ care promite o reu­şită splendidă, multe desare se vor presenta în costumul naţional. Numeroase telegrame de felicitare au sosit la adresa societăţii, între cari şi din Budapesta, Viena, Bra­şov, Sibiiu, Bucurescu, Iaşi etc. E. O statistică tristă. Oficiul central de statistică din Budapesta publică datele despre mişcarea populaţiei în anul 1903. Din aceste date reiese că în 1903 în Ungaria au fost cu 34.000 de nasceri mai puţine decât în 1902, or decesele au fost cu 9000 mai multe decât în anul pre­cedent. Nefavorabile sunt şi datele refe­­ritoare la numărul căsătoriilor. In schimb însă numărul paşapoartelor liberate pentru străinătate s’a sporit în acest an cu 16.000. După ţinuturi, numai în Transilvania şi în stânga Dunării au fost raporturile nasceri- Ior mai favorabile, pe când în partea dreptă a Tisei escedentul nascerilor a fost cu 7000 mai mic, decât anul prece­dent, or între Dunăre şi Tisa nascerile au fost cu 5000 mai puţine, decesele cu 1000 mai multe. — Gam slabe prospecte pen­tru d­l Apponyi, care prognostisază în de­­legaţiuni, că „din cele 20 milioane de Ma­ghiari — peste 50 ani vor fi 30 mi­lioane !“ „România Jună“. A apărut şi ni­ se trimite la redacţie „Raportul anual al so­cietăţii academice social-literare „Româ­nia Jună“, din Viena. In raport se amin­­tesce perderea prin deces a lui Popovici Barcianu, membru onorar, și I. Bumbac membru emeritat. In cursul anului socie­tatea a aranjat mai multe serate literare și artistice. Biblioteca a fost aranjată în mod sistematic. — ziua de 3 (15) Maiu a fost serbată în mod deosebit prin o se­rată literară. — Pentru noul local al so­cietăţii (Florianigasse 12) s’a cumpărat mo­biliar nou. — Societatea a acordat la 2 membrii locuinţă gratuită, şi a împărţit 307­70 cor. ajutoare. Societatea are numă­­roşî membrii fundatori, onorari şi emeri­­taţi, oi numărul membrilor ordinari este de 26, între cari 8 din Ungaria şi Tran­silvania, 15 din Bucovina, 1 din România, 1 din Austria-de-jos şi 1 din Bulgaria. In cabinetul de lectură au fost 38 de z­iare. Biblioteca are 1521 volume şi 270 broşuri.­­ Averea totală a societăţii este de 45.883 col. 32 b. Comitetul a fost compus: N. Dobrescu, când. phil., preşedinte, Romul Pop, când. ing., v.­pres., Leon Horia, stud. for., secret. I, Inocenţiu Marian, stud. cult. teehn. secretar II, St. Grigorovici, stud. phil. cassier, V. Reuss-Mîrza, stud. teehn. controlor, G. Cosma, stud. techn., bibliotecar, şi econom. In comisia literară: Gavril Barbu, când. ing., Gr. Bârtoi, când. silv. M. Bârtoi, când. jur., N. Dobrescu, când. phil. şi Nic. Naura-Meta, când. med. Comisia de reviste: Silviu Ciupercovic, când. silv., Laurenţiu Luca, când. med. şi N. Naum-Meta, când. med. Proces de pressă. La 8 Febr. d. judele de instrucţie din Arad a citat pe d-1 Sever Bocu, autorul celor 3 articole incriminate din „Tribuna“ de la Arad, şi i-a comunicat actele de acasă ale procu­rorului. D-1 Bocu e învinuit: 1) de pro­vocare la revoltă şi ameninţări pentru a înfrica guvernul maghiar în liberul eser­­ciţiu al misiunei sale; 2) provocare la ură contra unei clase şi 3) întărîtarea naţio­nalităţii române şi a altor naţionalităţi contra naţionalităţii maghiare. D-l Brocu a primit răspun­derea. — Acelaşi ziar din Arad spune, că alaltăeri Joi s’a fă­cut o perchisiţie la redacţia ei cu scop de a­ se găsi manuscriptele articolelor în­criminate. N’au găsit însă manuscriptele căutate. Protopopi onorari P. S. S. episco­pul Gherlei a numit protopopi onorari cu dreptul de a purta brâu roşu, pe d-l la­­cob Pop, profesor de religiune la gimna­­siul din Năsăud, şi pe d-1 Parafiliu Gra­­pini, preot in fruntaşa comună grăniţă­­rescă Rodna-Nouă. După cum ni­ se scrie din Năsăud, distincţia acesta a produs mul­ţumire în districtul grăniţăresc. Numire. D-1 Dr.­­ Scurtu a fost nu­mit profesor suplinitor de limba germană la școala comercială gr. I din Bucurescî și la liceul S. Sava în locul d-lui I- Sîrbu, demisionat. Logodnă. D-l Nicolae Crăciun, no­tar diplomat, actualmente v.-notar în To­­hanul-vechiu, s’a logodit în 11 Februarie cu d-sora Rhea-Silvia Ungur, fiica d-lui Haralambie Ungur din numita comună. Căsătorie. D-l Nicolae Radu func­ţionar la percepţia de dare în Thraistra, s-a căsătorit cu d-sora Măriţi Oniţiu din Sibiiu. Inundări în comitatul Maramure­şului. Conform unui raport oficios din 9 Februarie rîurile Tisa şi Iza sunt în continuă crescere. Podul comunei Rosz­­toka Nagyag s’a prăbuşit şi de-abia a succes a salva de inundare partea Ban­­zsalgo a oraşului Sighetul-Marmaţiei, în care locuesc vre-o 3000 de oameni. Decă nu vor înceta ploile, sunt espuse inundă­rilor toate comunele de lângă Tisa şi Iza. Foc. Eii noapte între orele 11 şi 12 s’a iscat un incendiu în prăvălia d-lui G. Friedell din strada gării Nr. 25, nimicind marfă în preţ de vre-o 2000 cor. Condamnat pentru ucidere. Calfa de croitor, Ilie Gille, care a sugrumat în Cluşiu­ pe Henrica Honzik şi al cărui pro­ces s’a judecat filele acestea la curtea cu juraţi din Cluşin­, a fost condamnat la 15 ani reclusiune. Apărătorul lui Gille a fost d-l Dr. Fr. Dobal, care în pledoaria sa a invocat ca circumstanţe atenuante faptul, că Gille este analfabet, a făcut mărturisiri complete şi după cum resultă din infor­­maţiunile de la regimentul unde şî-a fă­cut serviciul, pare a nu fi cu mintea în­­tregă. Procurorul s’a mulţumit cu sentinţa, or apărătorul a anunţa recurs la curtea de cassaţie. Centenarul morţii lui Kant. In­­liua de 12 Februarie s’au împlinit 100 de ani de la moartea filosofului Kant. Cu aceasta ocasiune s’au aranjat serbări co­memorative cu deosebire în centrele cul­turale germane. După cum cetim în „T. R “ Duminecă, în 14 Februarie d-l Dr. V. Bologa directorul şcolei civile a „Asocia­­ţiunei“ încă va ţine o conferenţă publică despre filosoful Kant, „Ştafeta Filatelistă“. Sub acest titlu a apărut în Bucurescî, un diar care mijlo­­cesce adresele persoanelor doritoare a schimba­t părţî poştale ilustrate cu deosebire din di­feritele localităţi din România. Pe lângă adresă se poate nota limba de corespon­denţă, felul ilustratelor, ca: vederi, pei­­saje, monumente, bărbaţi de stat etc­. Amatorii de a primi şi diarul cu adresele, să alăture pe lângă adresă şi suma de 25 Nr. 24. —1904.

Next