Gazeta Transilvaniei, octombrie 1905 (Anul 68, nr. 216-239)
1905-10-01 / nr. 216
AiB&MUtt 5! TfetBlfli Brașov, piața mare or. 30. A&fieori ne francata zin prjmueec. jRanuscripte nu se r«tm«:v. J INSERATE -Tr- pa: uneau. bi Adn*!niMt‘&tlUl?$ U. j Bfttijcv ei la amatorei* » 8JROU85 do A«l?îiTUÎsl: in Vierte: la M. Dukas Nacht.. 2£ux. Augenl’eld & Emeric Leons?., Heinrich Schalek, A. Op*pelik kacsai, Antos Oppelik. Ins 3a A* V. Cioidbarger, Pikstein Earn at. luna Leopold (Víl Erzsébet-körutc). PREȚUL ISSERTIUNILOR : o seile guru ona pe o coloana 10 bani'pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifa și învoială. — SKOLAME pe pagina B-a o a oria 20 bani ANUL LXVII Nr 'nka18. Brașov, Sâmbătă 1 ( 4) Octomvrie. , gAsr.îĂ“ iese i rA m £ iteaaesti pbeîîî iesop?mk jpo un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. ?i-rii de Duminecă 4 ocr. pe an. Muu Mâais și strâiaătBie: Pe an an 40 franci, pe seee lunii *20 fr., pe trei luni. 10 fr. K-ril de Dumbacs 3 fr. p& an. Se presauniera îa tote pădele poştale din Intru şi din afara şi la d-nii colectori. ; Auoaaffifflui ,peflint Brssst Adwsnistraţiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, etagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul in casă . Pe un an 'in cor., p© sese luni 12 cor., pe trei luni ft cor. Un esempi ar 1.0 nani. — Atât abona* iif-iiteie cat și insert juni ie sunt a se plăti înainte. IV 1). xxxxxxxx XX >: xxxi<x xxxx xxxxxxxxxxx' <*0« abonam^ LA „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cu 1 Octomvrie st. v. 1905 se deschide nou abonament, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 corone, pe şese luni 12 corone, pe trei luni 6 corone, pe o lună 2 corone. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3,50. Abonarea se poate face mai uşor prin mandate poştale. ADMINISTRAŢIUNEA. ·öc^AX<>o<xP':~~, ~ x; >c<xxicx'xy Resisîcnţă contra volnlciei ministeriale. Braşov, 13 Octomvrie n. Se apropie un eveniment fatal, a cărui puternică umbră s’a anunţat în ţară deja de done luni, pe o cale şi într’un mod vise, care n’a putut face pănă acum ca publicul cel mare să-şi dea seama de faţă însemnătatea lui. Astădî, după cele ce s’au mai petrecut şi se petrec, va fi mai pregătit credem fie-care pentru a înţelege acestă însemnătate, mai ales decă îi va fi venit la cunoscinţă ceea-ce s’a petrecut în comisiunea administrativă a comitatului Sibiiu Luni în 9. c. Evenimentul, de care am amintit, că-şî aruncă umbra înainte cu putere, nu este decât ceea-ce plutesce turbure prin aer de multă vreme, ceea ce se şoptesce unora cu groză, altora cu deliciu în ureche, ceea ce este obiect de atâta nelinişte şi iritaţiune atât pentru constituţionali cât şi pentru neconstituţionali, atât pentru seminţia soitalelor cât şi pentru raialele lipsite de drepturi din ţară: absolutismul. Pe când scriem aceste rânduri pate c& s’a pus deja pecetea în palatul împărătesc de la Viena pe decretele, prin care se va reactiva ministeriul Fejervary, care de o lună de zile figurază numai ca ministeriu demisionat, purtător de afaceri. înainte cu done luni, terminul fatal de care făcurăm amintire mai sus, acest ministeriu de vremuri critice era încă în deplină activitate sub presidenţa definitivă a şefului seu. S’a fost născut sub zodia „manei libere“ şi a stărilor escepţionale. Urmând legilor firei, încă din faşe ministerial Fejervary s’a manifestat ca fiu al timpului ce l-a născut şi în curând a început se se anunţe locuitorilor terii ca fet al despotismului de rassă dominant, care ca să-şi potă urmări poftele şi face mendrele mai uşor, se gudură la picioarele domnitorului, se vicovoie şi e gata a se face luntre şi punte pentru tot ce nu vine în contrazicere directă cu poftele lui nesăţiose. Ministrul de culte şi instrucţiune publică din acest cabinet, ne mai aşteptând să vadă dispoziţiile de împăciuire ale coaliţiei şi direcţia ce o va lua crisa în desfăşurarea ei, a slobozit două rachete împotriva naţionalităţilor nemaghiare pe la mijlocul Junei lui August. înţelegem aici ordonanţele ministrului Lukacs dela 15 August a. c. prin cari, ignorând legile existente, s’a încercat se introducă era Berzeviczy în ţară. Print’runa din aceste ordonanţe ministrul a dispus, cum seim, drept scop al instrucţiunei limbei maghiare ce are a se face în şcolele poporale nemaghiare, ca şcolarii se se scie exprima şi să scie ceti, scrie şi socoti fluent unguresce. Acesta era ţinta faimosului proiect Berzeviczy. Ministrul Lukacs a luat verbal pasagiul acesta din proiect, vrând a-l introduce pe calea ordonanţelor, firesc e că numai sub egida forţei brutale, căci altfel nici nu i-ar fi putut veni în minte de oarece acel postulat stă în diametrală contrazicere cu toate legile existente. Mai departe colegul d-lui Fejervary face în mod volnic nouă disposiţiuni, contrare legilor în cestiunea când se poate decreta închiderea unei şcole confesionale; apoi le dă în ordonanţele sale inspectorilor şcolari ai statului nisce puteri şi prerogative, cari se bat în cap cu disposiţiile legilor dela 1868 şi chiar şi cu legea şcolară, dela 1879 şi-şi bat joc de autonomia bisericelor, cari îşi susţin şcolele. In fine mai născocesce alte disposiţii, pentru ca limba maghiară se îmbuce tot de două ori, or limbile nemaghiare se înghită numai odată şi şi atunci numai gol. Aşa s’a anunţat ministerial, asupra căruia plutesce încă în momentul de faţă o mare misiune pentru viitor. Ordinele lui au fost edate tocmai într’un timp, când valurile activismului fiilei erau biciuite de marea şi urgenta problemă de reformă electorală ,a lui Kristoffy. Nu-i mirare prin urmare, că li s’a dat prea puţină atenţiune din partea celor ce şi-au pus ca ţintă eluptarea drepturilor naţionale. D escepţiune lăudabilă însă am avut plăcerea a constata în atitudinea comisiunei administrative şi a congregaţiei comitatului Sibiiu. Cetitorii noştri cunosc atât representaţiunea, ce a făcut-o comitatul Sibiiu în contra amintitei ordonanţe şcolare ministeriale, cât şi cele ce s’au petrecut Luni în sinul comisiunei administrative a acelui comitat, unde majoritatea săsască şi minoritatea românescă a representaţilor aleşi a protestat solemnei contra volniciei ministeriale şi vedând că fişpanul nu vrea să respecteze decisiunea comisiunei, ci se crede dator a se face instrumentul volniciei ministrului, şi-au depus mandatele opunând astfel nelegiuirei o bărbătască resistenţă. Este şi acesta un semn al timpului. Tocmai Saşii din Sibiiu, cari pănă acuma au fost esemplu de precauţiune între Saşi, se se ridice cu atâta hotărîre în contra unor ordine ministeriale! Timpul schimbă multe şi a trebuit să ajungă la os cuţitul şi se sgârie tare, ca se înceteze chiar şi îndelunga răbdare a celor mai moderaţi. impresentaţia comitatului Sibiiu, către ministru preşedinte se încheie cu o declarare mult semnificativă. Ne-am mărginit, se zice acolo, să dovedim, că dispoziţiile ministrului sunt ilegale şi neconstituţionale. Nu voim să vorbim de tendinţa lor stricăciosă în ce priveste cultura şi desvoltarea ei şi, dacă cerem se stăruiţi ca aceste ordonanţe se fie retrase, o facem nu în numele dreptăţii şi a echităţii, nu în numele drepturilor omului, nici în mimele minţii sănătose şi a înţelepciune de stat, ci în numele legei, a cărei majestate şi inviolabilitate e respectată în alte ţări şi de miniştri. Cu alte cuvinte representanţii comitatului Sibiiu îi spun şefului guvernului actual demisionat, care mâne poate să aibă un mareral: neaşteptăm dela voi să recunosceţî absurditatea inştiinţelor vostre despotice, n’aşteptăm se daţi curs sentimentelor voastre de dreptate, de echitate şi de umanitate, sau minţii sănătose şi înţelepciunei de stat, peste cari sentimente seim înainte că nu sunteţi stăpâni, ci ve cerem înai să respectaţi majoritatea şi inviolabilitatea legei, a legei, care ziceţi, că este singura tărie a vostră şi la care vă provocaţi în mod atât de emfatic totdauna, şi când sunteţi la putere şi când sunteţi în oposiţiune, şi când vă înfrăţiţi şi când vă resboiţi cu noi, şi când trăiţi în pace şi când staţi în luptă cu Corona. Se poate o mai mare ocară pentru acesta epocă, care în numele legei permite toate ? E timpul suprem se se purifice aerul ei pestilent, însoţit de o notă, care presintă puterilor cestiunea Aromânilor macedoneni din punctul de vedere grecesc. La curiositate resumăm aci punctele acestui memoriu: Memoriul dice, că »pretinsa« cestiune a Kutovlahilor a fost ridicată, acum câtva timp, de nişte agitatori streini în unele districte din Macedonia, cu toate că ea nu are decât un caracter pur biserisericesc. Patriarchul, faţă cu proporţiunile date acestei cestiuni şi cu importanţa internaţională ce i se atribue, crede că trebue să expună principiile şi opiniunea, care prevaieză în sânul sfintei biserice mume şi se razimă pe buna voinţă a guvernelor respective în aceasta cestiune. Memoriul adauge, că propraganda românescă cheltuesce anual de vre-o 40 de ani, câte un milion de lei, dar că totuşi n’a isbutit să facă de cât 12 mii de »prozeliţi«.Resultatul propragandei românesc!, spune memoriul, este descurajator şi de aceea România face sforţări desperate şi cere comunităţi eclesiastice autonome. Totuşi 90.000 de Grecovalabi nu s’au declarat ca Români, ci ca Greci, comisiunilor de recensământ Biserica mumă nu va permite niciodată o divisiune în jurisdicţiunea ei eclesiastică şi-şi va apera privilegiile. Patriarchul nu vrea să violeze drepturile altora, dar este hotărîte să-şî apere domeniul său.Gât pentru argumentele de limba, invocate de propaganda românescă, dice memoriul, ele sunt un pretext pentru aspiraţiunile lor asupra bisericilor, sculelor şi preoţilor. Memoriul patriarchiei închee dicend, că acesta este adevărul asupra »aşaclisei cestiuni românesce în Macedonia«, Braşov, 30 Septemvrie v. Ruperea definitivă a relaţiilor diplomatice intre România şi Grecia, o telegramă particulară primită erî la amiadi de ministerial român ai afacerilor streine anunţă, că în consiliul de miniştri a! Greciei ţinut alaltă-el s’a decis ca se se notifice guvernului român ruperea definitivă a relaţiunilor diplomatice, imediat după acesta notificare guvernul român va începe se aplice represaliile anunţate. Papă şi Clisa ungară. Corespondentul din Roma al diarului „Berliner Tagblatt“ telegrafiază acestui diar, că Curia romană urmăreşce cu viu interes şi cu mare îngrijire mersul crişei ungare. Curia se teme, că prin slăbirea imperului Habsburgilor va urma o catastrofă şi pentru ultima putere mare catolică, care a rămas încă credincioasa Vaticanului, şi astfel şi elementele catolice din peninsula balcanică pot fi ameninţate de pericol. Zilele trecute papa a primit pe un aristrocat maghiar şi i s-a plâns, apoi a protestat contra purtărei clerului maghiar catolic din Ungaria şi s-a manifestat îngrijrile sale asupra viitorului. Un memoriu al patriarcieM. Se comunică din Constantinnopol, că patriarchul ecumenic a remis tuturor ambasadorilor puterilor un memoriu în cestiunea Aromânilor din Macedonia. Acest memoriu este Disposiţiuni cu privire la armată. Oficiosul »M Tudósító« anunţă, că ministerial comun de resboiu împreună cu ministerial ,ung. de honvedi au hotărît să cheme la instrucţie militară pe reserviştii de întregire împărţiţi la stagiul ultimei recrutări pe trei ani din armata comună şi de la honvedime. Citaţiunile nu se vor preda prin autorităţile administrative, ca pănă acum, ci se vor trimite cu posta la adresa fiecăruia în parte. S’a hotărît totodată ca feciorii, cari au făcut trei ani de serviciu, se fie reţinuţi sub steag şi mai departe de la 1 Ianuarie 1906, anume pănă la 31 Decemvrie 1906. Ordinul pe armată privitor la acestă disposiţiune se aşteptă se urmeze în tot momentul. Ordinul nu se va publica nici în monitorul astei, nici nu se va comunica autorităţilor municipale, ca la 1903, ci vor fi avizate simplu comandele de întregire, că Maj. Sa a ordonat de-oparte reţinerea in serviciu a soldaţilor, cari şi-au făcut stagiul de 3 ani, de altă parte chemarea reserviştilor de întregire şi reţinerea lor în serviciu. Pe calea aceasta voesc autorităţile militare se evite amestecul autorităţilor civile în cestiunea armatei. Sârbii radicali Şi crisa. Din Neoplanta li se anunţă foilor unguresci, că Serbii radicali ar fi gata se se declare sprijinitori ai coaliţiimei şi a se alătura la atitutudinea oposiţiunei croate. Celelalte partide serbescî din Ungaria stau deocamdată în reservă. Partidul radical sârbesc a decis — scie »Bud. Hirlap« — să renunţe la graţia Vienei şi se refuse orice serviciu partidelor austriace. (!) »Zastava« din Neoplata scrie, că interesul Sârbilor pretinde