Gazeta Transilvaniei, octombrie 1905 (Anul 68, nr. 216-239)

1905-10-01 / nr. 216

AiB&MUtt 5! TfetBlfli Brașov, piața mare or. 30. A&fieori ne francat­a zin prjmueec. jRanuscripte nu se r«tm«:v. J INSERATE -Tr- pa: uneau. bi Adn*!niMt‘&tlUl?$ U. j Bfttijcv ei la amatorei* » 8JROU85 do A«l?îiTUÎsl: in Vierte: la M. Dukas Nacht.. 2£ux. Augenl’eld & Emeric Leo­ns?., Heinrich Schalek, A. Op*­pelik kacsai­, Antos Oppelik. In­s 3a A* V. Cioid­barger, Pikstein Earn at. lun­a Leopold (Víl Erzsébet-körutc). PREȚUL ISSERTIUNILOR : o se­ile gu­ru ona pe o coloana 10 bani'pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifa ș­i învoială. — SKOL­AME pe pagina B-a o a oria 20 bani ANUL LXVII Nr 'nka18. Brașov, Sâmbătă 1 ( 4) Octomvrie. , gAsr.îĂ“ iese i rA m £ iteaaesti pbeîîî ieso­­­p?mk jpo un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe­ trei luni 6 cor. ?i-rii de Duminecă 4 ocr. pe an. Muu Mâais și strâiaătBie: Pe an an 40 franci, pe seee lunii *20 fr., pe trei luni. 10 fr. K-ril de Dumb­acs 3 fr. p& an. Se presauniera îa t­ote pă­­d­ele poştale din Intru şi din afara şi la d-nii colectori. ; Auoaaffifflui ,peflint Brssst Adwsnistraţiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, etagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul in casă . Pe un an 'in­ cor., p© sese luni 12 cor., pe trei luni ft cor. Un esem­­pi ar 1.0 nani. — Atât abona* iif-iiteie cat și insert juni ie sunt a se plăti înainte. IV 1). xxxxxxxx XX >: xxxi<x xxxx xxxxxxxxxxx' <­*0« abonam^ LA „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cu 1 Octomvrie st. v. 1905 se deschide nou abonament, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 corone, pe şese luni 12 corone, pe trei luni 6 corone, pe o lună 2 corone. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3,50. Abonarea se poate face mai uşor prin mandate poştale. ADMINIS­TRA­ŢI­UN­EA. ·öc^AX<>o<xP':~~, ~ x; >c<xxicx'xy Resisîcnţă contra volnlciei ministeriale. Braşov, 13 Octomvrie n. Se apropie un eveniment fatal, a cărui puternică umbră s’a anunţat în ţară deja de done luni, pe o cale şi într’un mod vise, care n’a putut face pănă acum ca publicul cel mare să-şi dea seama de faţă însemnătatea lui. Astădî, după cele ce s’au mai pe­trecut şi se petrec, va fi mai pregătit credem fie-care pentru a înţelege a­­cestă însemnătate, mai ales d­ecă îi va fi venit la cunoscinţă ceea-ce s’a petrecut în comisiunea administrativă a comitatului Sibiiu Luni în 9­­. c. Evenimentul, de care am amin­tit, că-şî aruncă umbra înainte cu putere, nu este decât ceea-ce plu­­tesce turbure prin aer de multă vre­me, ceea­ ce se şoptesce unora cu groză, altora cu deliciu în ureche, ceea­ ce este obiect de atâta nelinişte şi iritaţiune atât pentru constituţio­nali cât şi pentru neconstituţionali, atât pentru seminţia soitalelor cât şi pentru raialele lipsite de drepturi din ţară: absolutismul. Pe când scriem aceste rânduri pate c& s’a pus deja pecetea în pa­latul împărătesc de la Viena pe de­cretele, prin care se va reactiva mi­­nisteriul Fejervary, care de o lună de zile figurază numai ca ministeriu demisionat, purtător de afaceri. îna­inte cu done luni, terminul fatal de care făcurăm amintire mai sus, a­­cest ministeriu de vremuri critice era încă în deplină activitate sub presi­­denţa definitivă a şefului seu. S’a fost născut sub zodia „manei libere“ şi a stărilor escepţionale. Urmând legilor firei, încă din faşe ministerial Fejervary s’a mani­festat ca fiu al timpului ce l-a năs­cut şi în curând a început se se a­­nunţe locuitorilor terii ca fet al des­potismului de rassă dominant, care ca să-şi potă urmări poftele şi face mendrele mai uşor, se gudură la pi­­cioarele domnitorului, se vicovoie şi e gata a se face luntre şi punte pen­tru tot ce nu vine în contrazicere di­rectă cu poftele lui nesăţiose. Ministrul de culte şi instrucţiune publică din acest cabinet, ne mai aş­teptând să vadă dispoziţiile de îm­păciuire ale coaliţiei şi direcţia ce o va lua crisa în desfăşurarea ei, a slo­bozit două rachete împotriva naţio­nalităţilor nemaghiare pe la mijlocul Junei lui August. înţelegem aici or­donanţele ministrului Lukacs dela 15 August a. c. prin cari, ignorând legile existente, s’a încercat se intro­ducă era Berzeviczy în ţară. Prin­­t’runa din aceste ordonanţe ministrul a dispus, cum seim, drept scop al in­­strucţiunei limbei maghiare ce are a­ se face în şcolele poporale nema­ghiare, ca şcolarii se se scie exprima şi să scie ceti, scrie şi socoti fluent unguresce. Acesta era ţinta faimosu­lui proiect Berzeviczy. Ministrul Lu­kacs a luat verbal pasagiul acesta din proiect, vrând a-l introduce pe calea ordonanţelor, firesc e că numai sub egida forţei brutale, căci altfel nici nu i-ar fi putut veni în minte de oarece acel postulat stă în diame­trală contrazicere cu toate legile exis­tente. Mai departe colegul d-lui Fejer­vary face în mod volnic nouă dispo­­siţiuni, contrare legilor în cestiunea când se poate decreta închiderea unei şcole confesionale; apoi le dă în or­donanţele sale inspectorilor şcolari ai statului nisce puteri şi prerogative, cari se bat în cap cu disposiţiile le­gilor dela 1868 şi chiar şi cu legea şcolară, dela 1879 şi-şi bat joc de autonomia bisericelor, cari îşi susţin şcolele. In fine mai născocesce alte disposiţii, pentru ca limba maghiară se îmbuce tot de două ori, or lim­bile nemaghiare se înghită numai odată şi şi atunci numai gol. Aşa s’a anunţat ministerial, asupra căruia plutesce încă în momentul de faţă o mare misiune pentru viitor. Ordinele lui au fost edate toc­mai într’un timp, când valurile acti­­vismului fiilei erau biciuite de marea şi urgenta problemă de reformă elec­torală ,a lui Kristoffy. Nu-i mirare prin urmare, că li­ s’a dat prea puţină a­­tenţiune din partea celor ce şi-au pus ca ţintă eluptarea drepturilor na­ţionale. D escepţiune lăudabilă însă am avut plăcerea a constata în ati­tudinea comisiunei administrative şi a congregaţiei comitatului Sibiiu. Cetitorii noştri cunosc atât re­­presentaţiunea, ce a făcut-o comitatul Sibiiu în contra amintitei ordonanţe şcolare ministeriale, cât şi cele ce s’au petrecut Luni în sinul comisiu­nei administrative a acelui comitat, unde majoritatea săsască şi minori­tatea românescă a representaţilor aleşi a protestat solemnei contra volniciei ministeriale şi vedând că fişpanul nu vrea să respecteze decisiunea comi­siunei, ci se crede dator a­ se face instrumentul volniciei ministrului, şi-au depus mandatele opunând ast­fel nelegiuirei o bărbătască resistenţă. Este şi acesta un semn al tim­pului. Tocmai Saşii din Sibiiu, cari pănă acuma au fost esemplu de pre­­cauţiune între Saşi, se se ridice cu atâta hotărîre în contra unor ordine ministeriale! Timpul schimbă multe şi a trebuit să ajungă la os cuţitul şi se sgârie tare, ca se înceteze chiar şi îndelunga răbdare a celor mai mo­deraţi. im­presentaţia comitatului Sibiiu, către ministru preşedinte se încheie cu o declarare mult semnificativă. Ne-am mărginit, se zice acolo, să do­vedim, că dispoziţiile ministrului sunt ilegale şi neconstituţionale. Nu voim să vorbim de tendinţa lor stricăciosă în ce priveste cultura şi desvoltarea ei şi, dacă cerem se stăruiţi ca aceste ordonanţe se fie retrase, o facem nu în numele dreptăţii şi a echităţii, nu în numele drepturilor omului, nici în mim­ele minţii sănătose şi a înţelep­ciune­ de stat, ci în numele legei, a cărei majestate şi inviolabilitate e respectată în alte ţări şi de miniştri. Cu alte cuvinte representanţii co­mitatului Sibiiu îi spun şefului guver­nului actual demisionat, care mâne poate să aibă un mareral: neaşteptăm dela voi să recunosceţî absurditatea inştiinţelor vostre despotice, n’aştep­­tăm se daţi curs sentimentelor voastre de dreptate, de echitate şi de umanitate, sau minţii sănătose şi înţelepciunei de stat, peste cari sentimente seim îna­inte că nu sunteţi stăpâni, ci ve ce­rem î­nai să respectaţi majoritatea şi inviolabilitatea legei, a legei, care ziceţi, că este singura tărie a vostră şi la care vă provocaţi în mod atât de emfatic tot­dauna, şi când sunteţi la putere şi când sunteţi în oposiţiune, şi când vă înfrăţiţi şi când vă resboiţi cu noi, şi când trăiţi în pace şi când staţi în luptă cu Co­­rona. Se poate o mai mare ocară pen­tru acesta epocă, care în numele le­gei permite toate ? E timpul suprem se se purifice aerul ei pestilent, însoţit de o notă, care presintă puterilor cestiunea Aromânilor macedoneni din punc­tul de vedere grecesc. La curiositate re­­sumăm aci punctele acestui memoriu: Memoriul dice, că »pretinsa« cestiune a Kutovlahilor a fost ridicată, acum cât­va timp, de nişte agitatori streini în une­le districte din Macedonia, cu toate că ea nu are de­cât un caracter pur biseriseri­­cesc. Patriarchul, faţă cu proporţiunile da­te acestei cestiuni şi cu importanţa inter­naţională ce­ i se atribue, crede că trebue să expună principiile şi opiniunea, care pre­­vaieză în sânul sfintei biserice mume şi se razimă pe buna voinţă a guvernelor res­pective în aceasta cestiune. Memoriul ada­uge, că propraganda românescă cheltuesce anual de vre-o 40 de ani, câte un milion de lei, dar că totuşi n’a isbutit să facă de cât 12 mii de »prozeliţi«.Resultatul propra­­gandei românesc!, spune memoriul, este descurajator şi de aceea România face sforţări desperate şi cere comunităţi ecle­­siastice autonome. Totuşi 90.000 de Greco­­valabi nu s’au declarat ca Români, ci ca Greci, comisiunilor de recensământ Bise­rica mumă nu va permite nici­odată o di­­visiune în jurisdicţiunea ei eclesiastică şi-şi va apera privilegiile. Patriarchul nu vrea să violeze drepturile altora, dar este hotă­­rîte să-şî apere domeniul său.Gât pentru ar­gumentele de limba, invocate de propaganda românescă, dice memoriul, ele sunt un pre­text pentru aspiraţiunile lor asupra bise­ricilor, sculelor şi preoţilor. Memoriul pa­­triarchiei închee dicend, că­ acesta este adevărul asupra »aşa­clisei cestiuni româ­nesce în Macedonia«, Braşov, 30 Septemvrie v. Ruperea definitivă a relaţiilor diplo­matice intre România şi Grecia, o telegra­mă particulară primită erî la amiadi de mi­nisterial român ai afacerilor streine anunţă, că în consiliul de miniştri a! Greciei ţinut alaltă-el s’a decis ca se se notifice guvernului român ruperea definitivă a relaţiunilor diplo­matice, imediat după acesta notificare gu­vernul român va începe se aplice represa­liile anunţate. Papă şi Clisa ungară. Corespondentul din Roma al diarului „Berliner Tagblatt“ telegrafiază acestui diar, că Curia romană urmăreşce cu viu interes şi cu mare în­grijire mersul crişei ungare. Curia se te­me, că prin slăbirea imperului Habsburgi­­lor va urma o catastrofă şi pentru ultima putere mare catolică, care a rămas încă credincioasa Vaticanului, şi astfel şi ele­mentele catolice din peninsula balcanică pot fi ameninţate de pericol. Zilele trecu­te papa a primit pe un aristrocat ma­ghiar şi i­ s-a plâns, apoi a protestat con­tra purtărei clerului maghiar catolic din Ungaria şi s-a manifestat îngrij­rile sale asupra viitorului. Un memoriu al patriarcieM. Se co­munică din Constantinnopol, că patriarchul ecumenic a remis tuturor ambasadorilor puterilor un memoriu în cestiunea Aro­mânilor din Macedonia. Acest memoriu este Disposiţiuni cu privire la armată. Ofi­ciosul »M Tudósító« anunţă, că ministerial comun de resboiu împreună cu ministerial ,ung. de honvedi au hotărît să cheme la instrucţie militară pe reserviştii de între­gire împărţiţi la stagiul ultimei recrutări pe trei ani din armata comună şi de la honvedime. Citaţiunile nu se vor preda prin autorităţile administrative, ca pănă a­­cum, ci se vor trimite cu posta la adresa fie­căruia în parte. S’a hotărît tot­odată ca feciorii, cari au făcut trei ani de ser­viciu, se fie reţinuţi sub steag şi mai de­parte de la 1 Ianuarie 1906, anume pănă la 31 Decemvrie 1906. Ordinul pe ar­mată privitor la acestă disposiţiune se aşteptă se urmeze în tot momentul. Ordi­nul nu se va publica nici în monitorul as­­tei, nici nu se va comunica autorităţilor municipale, ca la 1903, ci vor fi avizate simplu comandele de întregire, că Maj. Sa a ordonat de-oparte reţinerea in serviciu a soldaţilor, cari şi-au făcut stagiul de 3 ani, de altă parte chemarea reserviştilor de întregire şi reţinerea lor în serviciu. Pe calea aceasta voesc autorităţile militare se evite amestecul autorităţilor civile în cestiunea armatei. Sârbii radicali Şi crisa. Din Neoplan­­ta li­ se anunţă foilor unguresci, că Serbii radicali ar fi gata se se declare sprijinito­ri ai coaliţiim­ei şi a­ se alătura la atitu­­tudinea oposiţiunei croate. Celelalte parti­de serbescî din Ungaria stau de­o­camdată în reservă. Partidul radical sârbesc a de­cis — scie »Bud. Hirlap« — să renunţe la graţia Vienei şi se refuse ori­ce serviciu partidelor austriace. (!) »Zastava« din Neo­­plata scrie, că interesul Sârbilor pretinde

Next