Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1905 (Anul 68, nr. 240-263)
1905-11-01 / nr. 240
Austriacii ne apucă înainte. Tot mai bine se pot deosebi la lumina lampei conturele manei ce lucreză după perdea la descurcarea crisei austro-ungare. A cui e acestă mână, cine ar pute se ghicescă din aceste slabe şi abia visibile conturi? S’au înşelat aceia, cari au credut, că crisa ungară îşi urmeză mersul ei deosebit şi că numai iscusinţa oamenilor lui Fejervary ar fi descoperit modul şi metodul de a se resolva crisa şi fără coaliţie. Foile coaliţiei la rândul lor, declarând incapabili pe Fejervary şi soţi pentru deslegarea unei astfel de probleme grele, scrieau că Fejervary a însărcinat pe un anumit funcţionar mai de seama dela căile ferate, să-i facă un program de guvernare, ceea ce s’ar fi şi întâmplat în schimbul unei frumose remuneraţiunî. Ei bine, nici Fejervary nici Kristoffy şi nici prietinul lor dela căile ferate nu sunt cei ce au pus la cale actuala descurcare a crisei. Kristtoffy a fost și poate fi un aderent al votului universal, dar desigur, că nu însuflețirea lui pentru aceasta reformă a îndemnat pe monarch se o primescă cardinal ,aî programului cabluului reactivat. Ci altcineva, se-i numim mâna cea încă nevâdută despre care am amintit mai sus, a dat impulsul şi direcţiunea nu numai pentru Ungaria, ci totodată şi pentru Austria. La 23 Septemvrie s’a fost simţit ceva din acest plan ascuns. Monarchul deodată a aflat de bine a da o espresiune imediată şi personală putererei sale de împârat şi rege, cr punctul 3 al programului coronei, care spunea, că Ungaria trebue să se înțelagă cu Austria, nu cuprindea în fond decât mărturisirea indirectă, că criza ungară nu se poate resolva aparte și fără nici o considerare la legăturile ei cu Austria. Acesta a produs resensul la Budapesta în contra bănuitului plan ascuns al camarillei, de a tracta ambele state dualiste după l una şi aceeaşi cheiă politică. Şi acesta I este votul universal. Nu Kristolîy a scos’o la ivelă în palatul din Viena, ci acolo i s’a impus ca punct principal de program panacea votului universal. Se lăţise vorba, că guvernul austriac şi partidele austriace ar fi silit pe Fejervary se dimisioneze astăvară, pronunţându-se contra votului universal. Gautsch s’a aperat contra acestei învinuiri şi intr’adever el a fost numai pentru a nu se pripi lucrul, reclamând pentru stările interiore ale Austriei cu naţionalităţile ei o modalitate precaută la introducerea votului universal, ca se nu se conturbe cu totul echilibrul de putere şi influenţă între diferitele naţiuni ale Austriei. Se mai credea atunci în eventualitatea, că în cele din urmă coaliţia vedând că nu e încât rău, se va împăca cumva cin corona. Fejervary, deşi demisionat, era ţinut în reservă, era Gautsch soia şi prevedea prea bine, că guvernul său nu va scăpa în cele din urmă de problema votului unii versal. Deja în sesiunea din Septemvrie a parlamentului austriac guvernul a început a se ocupa de acesta problemă, şi astăzi ce vedem ? Pe când ministrul unguresc Kristolîy spune, că cabinetul Fejervary abia şi-a început acţiunea pentru popularisarea programului seu, pe atunci guvernul Gautsch a şi pus în lucrare în tată seriositatea pregătirea proiectului de lege pentru introducerea votului universal în Austria. Poate se fi contribuit ceva la tempo-ul mai grăbit al acţiunei lui Gautsch mişcarea, ce s’a produs în sînul poporaţiunei şi a lucrătorilor din Austria în cestiunea votului universal. Dar mai mult ni se pare că, in afară de aşafisa resistență pasivă a impegaților drumurilor de fer, cari impiegați de asemenea au ridicat postulatul votului universal, guvernul vienes a dorit chiar să se producă o oarecare mișcare pentru acestă reformă, ca să aibă prilegiu de a pute pune cestiunea la ordinea zilei deja în prima şedinţă a „Reichsrathului“, care se va întruni în luna lui Novembrie. De unde şi până unde să i se fi aprins călcâiele lui Fejervary aşa numai din chiar senin pentru votul universal? La acest espedient s’au gândit alţii, cari au prevedut, că cu reforma aceasta se poate uşura guvernarea ambelor state şi se poate câştiga o mai mare înrîurinţă a coroanei asupra mersului afacerilor din Ungaria. Aparatul vedem că deja lucreză în ambele emisfere dualiste. În Austria se grăbesc lucrurile pentru a face mai mare presiune asupra Ungariei, unde votul universal va întîmpina la elementul suprematist cea mai hotărîtâ oposiţiune. Kristolîy? Este numai omul împrejurărilor, care a luat asupră sî se execute un plan, ale căruia fire nu le ţine el în mână. Şi desigur, că va cauta se-l execute nu cu considerare la naivii, cari îl privesc deja ca un ministru al progresului, ci cum le vine mai bine la socoteala suprematiştilor, fără deosebire decă sunt nobili, ori fii de meseriaşi. Şi-a şi scos Kristolîy unghia pe la un colţ al gurei sacului, lansând pentru prima oră de când a păşit pe cărarea progresului, sau a „propăşirei“, cum îi die aranjatorii manifestaţiilor în favorul marei sale idei de reformă electorală, — o ordonanţă din cele mai înlăturîte în contra unor presupuse agitaţiuni în Ardeal. Nu-i vorbă, Kristolîu e şi râmâne un mare aderent al votului universal, dar pentru lumea tată n’ar voi, ca sub umbra acestei reforme să potă înflori „agitațiunile“ române ce au de scop a beneficia de ea în folosul Românilor. FOILETONUL »GAZ. TRANS.« '/*//*. v*. V*/. ■*. Români și dacoromâni. » De Lutz Korodi. — Fine. — Motivul adevărat, pentru care Saşilor le vine aşa de greu a face causă comună cu Românii, este în fond mai adânc. Saşii, cari pe pământul lor, începând dela imigrarea din secolul XIII au fost liberi — dreptul de ţeră privilegiată (Eigenlandrecht), ce-1 aveaua, interdicea pănă la sfîr- • şitul secolului XVIII chiar şi Maghiarilor ; dobândirea dreptului de cetăţean pe »fun- j dul regesc«, — s’au avântat în cursul is- toriei iar la o trufie (Stolz), care se re- j simte pănă şi la cel din urmă ţăran. Deşi nu cu conscienţă, dar prin luptă cu atât mai lămurit, Saşii, cu deosebire generaţia mai veche, nu recunosc Românilor egali- tatea politică şi prin urmare capabilitatea de alianţă. Reminiscenţele istorice şi într’o privinţă oare-care chiar şi simţul naţional pot să se bucure de acesta, dar presentul , viu învolva alte postulate. Groaza aceasta de primejdia românescă,—a cărei esistență desigur nimeni care are ochi şi vede cu ei, n o poate tăgădui,—şi aerul învechit de superioritate distinsă, ce nu ţine cont de nouele raporturi, îmi face tot-deauna impresia, pe care mî-ar face-o imperiul german când n’ar voi să se apere contra slavismului năvălitor, pe motiv, că »pericolul galben« este mai mare. Saşilor li se dă uneori în discuţii intime politice asupra maghiarisării asigurarea, că toate legile şi măsurile de maghiarisare sunt îndreptate »numai« contra Românilor. Cu Germanii politica maghiară are intențiunile cele mai bune. Nu este oare aceasta povestea cu ursul, care își tocă în cap pe amicul său, omul, fără se vrea a face alta, decât să lovescă musca de pe fruntea lui?... O politică înțeleptă niciodată nu se va mărgini la combaterea unilaterală a unei primejdii, pentru ca cu atât mai sigur se cadă pradă celeilalte. Acţiunea condusă escelent şi după un plan larg mai ales de către fostul deputat şi actualmente director al cassei de economii din Sibiiu Dr. Karl Wolf, pe terenul consolidării şi defensivei economice poate să se urmeze în linişte mai departe, fără a renunţa la politica cu vederi mai înalte. Decă sufragiul universal, secret, susţinut acum de un ministru competent, se va introduce într’o formă oare-care, Românii au se ajungă dintr’o lovitură şi politicesce un factor puternic, şi decă pănă atunci nu se vor găsi punctele de contact între cele două popoare, se poate că acesta se va răsbuna straşnic şi în administraţia comunală, adecă indirect pe terenul economic. Deja la ultimele alegeri de deputat ei au eliminat pe un Sas, şi nu cred că ar fi facut’o, deca deputaţii saşi nu s’ar fi lăsat traşi pe sieră de Tisza, ca să între (imediat înainte de căderea lui tragi-comică !) în partidul liberal. Românii preţuiau doar totdeauna în Sasul, care era în afară de partidele din dietă, pe representantul naţional independent, care direct seu indirect combate pentru dreptul tuturor nemaghiarilor şi nu puneau piedect alegerii lui, ba chiar o sprijineau. Faţă cu preponderenţa covîrşitore numerică a lor Românii consideră drept compensare la Iaşi faptul că aceştia aparţin unei naţiuni culturale europene, a cărei curent în consiliul popoarelor şi statelor totdeauna îşi are greutatea sa. Eu sciu din contact personal, cât de mult preţuiesce Românul cult pe Germani şi cum consideră el acea apartinenţă drept o valoare politică. Acestă vaiere care pe sas nimic nu-l costă, îl pune totdeauna in posiţia, de a cere de la aliatul său un contraserviciu, care pentru acesta este echivalent cu o jertfă. — Acesta o sciu şi Maghiarii, şi conduşi de un prea bun instinct politic, cauta în tot chipul a împiedeca o apropiere între Germani şi Români, pe cât timp prospectele unei înţelegeri din partea lor (a Maghiarilor) cu Românii astăzî apropo nu mai are şanse. Şi unde vor ajunge lucrurile, decă sistemul domnitor va sustrage Românilor din ce în ce mai mult condiţiunile conservării naţionale? Ei vor fi în toata puterea cuvîntului forţaţi, a se uita împrejur, spre a vedea din care parte li se ofer mai multe garanţii pentru aceasta conservare. Şi vecinul nemijlocit din regatul României este destul de aproape! Ori cât de nefiresc i s’ar parea celui ce judecă de la distanţă, totuşi este fapt, că Românii din Ardeal şi Ungaria din capul locului nu, ANUL LXVIII, „Gazeta" iese in fiecare (ii AMameate peana Aasîîs-Uagarii Pe un an 24 cor., pe se36 luni 32 cor., pe trei luni 6 cor. N-rll de Dumlneoâ 4 cor. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rll de Dumlneoâ 3 fr. pe an. Se prenumeră la toate oficiele poştale din Intru și din afară și la d-nii colectori. Abonamentul pentru Brason Administrațiunea, Piața mare, Târgul Inului Nr. 80, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe sese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul In casA .• Pe un an 24 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni 11 cor.» Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte. REDACŢIUNEA: Mainistraţiinea ? Tipografii Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori aefrancat® nu se primesc. Manuscript© nu se retrimit. INSERATE sa primesc la Administraţiune in Braşov si la urmatorele BIROURI de ANUNŢURI: In Viena: la M. Dukes Nacht., Nux. Augenfeld & Emeric Leaner.. Heinrich Schalek. A. Oppelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Goldberger, Ekstein Beniat, lulia Leopold (VII Erzsóbet-körut). PREŢUL INSERŢIUNILOR : o serie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. — RECLAME pe pagina B-a o seria 20 bani Nr. 240. Braşov, Imn-Marţi (14) Noemvrie 1005. Braşov, 13 Noemvrie n. »Agitaţiuni naţionale«. Sub titlul acesta »Neue Fr. Presse« de ori primesce din Budapesta următorea telegramă : Ministrul de interne Kristoffy a adresat vicespanilor comitatelor ardelene un ordin prin care atrage atenţiunea autorităţilor asupra unor agitatori, cari căilătoresc prin regiunile locuite de naţionalităţi, aţîţând contra ideii de stat naţional maghiar, şi făcând pe locuitori să jure, că la viitoarele alegeri dictate să nu voteze pentru nici un candidat maghiar. Ministrul provocă autoritățile să distrlge eventual cu putere brachială adunările în cari provin astfel de agitațiuni și să pornescă imediat procedură penală contra celor vinovați. In ordinațiunea din cestiune se mai dice, că între agitatorii aceştia se află chiar membrii ai dietei ungare, a căror atitudine trebue să fie şi mai sever judecată. Partidul naţional croat a ţinut sâmbătă o conferenţă în Agram în cestiunea hotărîrei Tiumane. La propunerea presidentului Gheorghevicî, a vicepresidentului Sperec şi a foştilor miniştri Josipovici şî Tomasici, conferenţa a primit o resoluţie, în care, faţă cu hotărîrea fiumană se dice: — Partidul naţional croat trebue să desaprobe, că o parte a oposiţiei din Croaţia şi Slavonia ignoreză în hotărîrea disă fiumană pe factorii competenţi şi responsabili pentru actuala politică a ţării, şi s’a demis în tratări directe cu partidele maghiare. In virtutea constituţiei acestei ţări şi a drepturilor ei autonome, partidele politice de aici nu se pot adresa, de cât la dieta provincială din patrie,dacă vreau să scutescă individualitatea garantată prin pact a unei naţiuni politice separate, care trăesce pe un teritoriu separat. Delegaţii, cari au participat la conferenţa din Fiume nicăirî şi în faţa nimănui nu pot representa legal regatele croat, slavon şi dalmatin. Ce priveste însă atitudinea delegaţiunei regatelor croat şi slavon în dieta comună croato-ungară din Budapesta, partidul naţional aprobă pe deplin declaraţiunea, pe care au făcut’o deputaţii ere