Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1905 (Anul 68, nr. 240-263)

1905-11-01 / nr. 240

Austriacii ne apucă înainte. Tot mai bine se pot deosebi la lumina lampei conturele manei ce lucreză după perdea la descurcarea crisei austro-ungare. A cui e acestă mână, cine ar pute se ghicescă din aceste slabe şi abia visibile conturi? S’au înşelat aceia, cari au credut, că crisa ungară îşi urmeză mersul ei deosebit şi că numai iscusinţa oame­­nilor lui Fejervary ar fi descoperit modul şi metodul de a se resolva crisa şi fără coaliţie. Foile coaliţiei la rândul lor, declarând incapabili pe Fejervary şi soţi pentru deslegarea unei astfel de probleme grele, scrieau că Fejervary a însărcinat pe un anu­mit funcţionar mai de seama dela căile ferate, să-i facă un program de guvernare, ceea­ ce s’ar fi şi întâm­plat în schimbul unei frumose remu­­neraţiunî. Ei bine, nici Fejervary nici Kris­­toffy şi nici prietinul lor dela căile ferate nu sunt cei ce au pus la cale actuala descurcare a crisei. Kristtoffy a fost și poate fi un aderent al votu­lui universal, dar desigur, că nu însu­flețirea lui pentru aceasta reformă a îndemnat pe monarch se o primescă cardinal ,aî programului ca­­bluului reactivat. Ci altcineva, se-i numim mâna cea încă nevâdută despre care am amintit mai sus, a dat im­pulsul şi direcţiunea nu numai pen­tru Ungaria, ci tot­odată şi pentru Austria. La 23 Septemvrie s’a fost simţit ceva din acest plan ascuns. Monarchul deodată a aflat de bine a da o es­­presiune imediată şi personală pute­­rerei sale de împârat şi rege, cr punc­tul 3 al programului coronei, care spunea, că Ungaria trebue să se în­­țelagă cu Austria, nu cuprindea în fond decât mărturisirea indirectă, că criza ungară nu se poate resolva aparte și fără nici o considerare la legătu­rile ei cu Austria. Acesta a produs resensul la Budapesta în contra bă­nuitului plan ascuns al camarillei, de­­ a tracta ambele state dualiste după l una şi aceeaşi cheiă politică. Şi acesta I este votul universal. Nu Kristolîy a scos’o la ivelă în palatul din Viena, ci acolo i­ s’a im­pus ca punct principal de program panacea votului universal. Se lăţise vorba, că guvernul aus­triac şi partidele austriace ar fi silit pe Fejervary se dimisioneze astăvară, pronunţându-se contra votului univer­sal. Gautsch s’a aperat contra acestei învinuiri şi intr’adever el a fost nu­mai pentru a nu se pripi lucrul, re­clamând pentru stările interiore ale Austriei cu naţionalităţile ei o moda­litate precaută la introducerea vo­tului universal, ca se nu se conturbe cu totul echilibrul de putere şi in­­fluenţă între diferitele naţiuni ale Austriei. Se mai credea atunci în eventua­litatea, că în cele din urmă coaliţia ved­ân­d că nu e încât rău, se va îm­păca cumva cin corona. Fejervary, deşi­­ demisionat, era ţinut în reservă, er­a Gautsch soia şi prevedea prea bine,­­ că guvernul său nu va scăpa în cele­­ din urmă de problema votului uni­­i versal. Deja în sesiunea din Septemvrie a parlamentului austriac guvernul a început a­ se ocupa de acesta proble­mă, şi astăzi ce vedem ? Pe când mi­nistrul unguresc Kristolîy spune, că cabinetul Fejervary abia şi-a început acţiunea pentru popularisarea progra­mului seu, pe atunci guvernul Gautsch a şi pus în lucrare în tată seriosita­­tea pregătirea proiectului de lege pen­tru introducerea votului universal în Austria. Poate se fi contribuit ceva la tempo-ul mai grăbit al acţiunei lui Gautsch mişcarea, ce s’a produs în sînul poporaţiunei şi a lucrătorilor din Austria în cestiunea votului uni­versal. Dar mai mult ni­ se pare că, in afară de aşa­­fisa resistență pasivă a impegaților drumurilor de fer, cari impiegați de asemenea au ridicat pos­tulatul votului universal, guvernul vienes a dorit chiar să se producă o oare­care mișcare pentru acestă re­­form­ă, ca să aibă prilegiu de a pute pune cestiunea la ordinea zilei deja în prima şedinţă a „Reichsrathului“, care se va întruni în luna lui No­­vembrie. De unde şi până unde să i­ se fi aprins călcâiele lui Fejervary aşa nu­mai din chiar senin pentru votul uni­versal? La acest espedient s’au gân­dit alţii, cari au prevedut, că cu re­forma aceasta se poate uşura guverna­rea ambelor state şi se poate câştiga o mai mare înrîurinţă a coroanei asu­pra mersului afacerilor din Ungaria. Aparatul vedem că deja lucreză în ambele emisfere dualiste. În Austria se grăbesc lucrurile pentru a face mai mare presiune asupra Ungariei, unde votul universal va întîmpina la elementul suprematist cea mai hotă­­rîtâ oposiţiune. Kristolîy? Este numai omul îm­prejurărilor, care a luat asupră sî se execute un plan, ale căruia fire nu le ţine el în mână. Şi desigur, că va cauta se-l execute nu cu considerare la naivii, cari îl privesc deja ca un ministru al progresului, ci cum le vine mai bine la socoteala suprematiştilor, fără deosebire decă sunt nobili, ori fii de meseriaşi. Şi-a şi scos Kristolîy unghia pe la un colţ al gurei sacului, lansând pentru prima oră de când a păşit pe cărarea progresului, sau a „propă­­şirei“, cum îi die aranjatorii manifes­taţiilor în favorul marei sale idei de reformă electorală, — o ordonanţă din cele mai înlăturîte în contra unor pre­supuse agitaţiuni în Ardeal. Nu-i vorbă, Kristolîu e şi râmâne un mare aderent al votului universal, dar pentru lumea tată n’ar voi, ca sub umbra acestei reforme să potă înflori „agitațiunile“ române ce au de scop a beneficia de ea în folosul Românilor. FOILETONUL »GAZ. TRANS.« '/*//*. v*. V*/. ■*. Români și dacoromâni. » De Lutz Korodi. — Fine. — Motivul adevărat, pentru care Saşilor le vine aşa de greu a face causă comună cu Românii, este în fond mai adânc. Saşii, cari pe pământul lor, începând dela imi­grarea din secolul XIII au fost liberi — dreptul de ţeră privilegiată (Eigenland­recht), ce-1 aveaua, interdicea pănă la sfîr- • şitul secolului XVIII chiar şi Maghiarilor ; dobândirea dreptului de cetăţean pe »fun- j du­l regesc«, — s’au avântat în cursul is-­­ toriei iar la o trufie (Stolz), care se re- j simte pănă şi la cel din urmă ţăran. Deşi nu cu conscienţă, dar prin luptă cu atât mai lămurit, Saşii, cu deosebire generaţia mai veche, nu recunosc Românilor egali-­­ tatea politică şi prin urmare capabilitatea­­ de alianţă. Reminiscenţele istorice şi într’o­­ privinţă oare-care chiar şi simţul naţional­­ pot să se bucure de acesta, dar presentul , viu învolva alte postulate. Groaza aceasta de primejdia românescă,—a cărei esistență desigur nimeni care are ochi şi vede cu ei, n­­­ o poate tăgădui,—şi aerul învechit de superioritate distinsă, ce nu ţine cont de nouele raporturi, îmi face tot-deauna im­presia, pe care mî-ar face-o imperiul ger­man când n’ar voi să se apere contra sla­vismului năvălitor, pe motiv, că »pericolul galben« este mai mare. Saşilor li­ se dă uneori în discuţii intime politice asupra maghiarisării asigurarea, că toate legile şi măsurile de maghiarisare sunt îndreptate »numai« contra Românilor. Cu Germanii politica maghiară are intențiunile cele mai bune. Nu este oare aceasta povestea cu ur­sul, care își tocă în cap pe amicul său, omul, fără se vrea a face alta, decât să lo­­vescă musca de pe fruntea lui?... O poli­tică înțeleptă nici­odată nu se va mărgini l­a combaterea unilaterală a unei primejdii, pentru­ ca cu atât mai sigur se cadă pradă celeilalte. Acţiunea condusă escelent şi după un plan larg mai ales de către fostul deputat şi actualmente director al cassei de economii din Sibiiu Dr. Karl Wolf, pe terenul consolidării şi defensivei econo­mice poate să se urmeze în linişte mai de­parte, fără a renunţa la politica cu vederi mai înalte. Decă sufragiul universal, secret, susţinut acum de un ministru competent, se va introduce într’o formă oare-care, Ro­mânii au se ajungă dintr’o lovitură şi po­­liticesce un factor puternic, şi decă pănă atunci nu se vor găsi punctele de con­tact între cele două popoare, se poate că acesta se va răsbuna straşnic şi în admi­nistraţia comunală, adecă indirect pe te­renul economic. Deja la ultimele alegeri de deputat ei au eliminat pe un Sas, şi nu cred că ar fi facut’o, deca deputaţii saşi nu s’ar fi lăsat traşi pe sieră de Tisza, ca să între (imediat înainte de căderea lui tragi-comică !) în partidul liberal. Românii preţuiau doar tot­deauna în Sasul, care era în afară de partidele din dietă, pe repre­­sentantul naţional independent, care direct seu indirect combate pentru dreptul tu­turor nemaghiarilor şi nu puneau piedect alegerii lui, ba chiar o sprijineau. Faţă cu preponderenţa covîrşitore numerică a lor Românii consideră drept compensare la Iaşi faptul că aceştia apar­ţin unei naţiuni culturale europene, a că­rei curent în consiliul popoarelor şi state­lor totdeauna îşi are greutatea sa. Eu sciu din contact personal, cât de mult preţu­­iesce Românul cult pe Germani şi cum consideră el acea apartinenţă drept o va­­loare politică. Acestă vaiere care pe sas ni­mic nu-l costă, îl pune totdeauna in posi­­ţia, de a cere de la aliatul său un contra­­serviciu, care pentru acesta este echiva­lent cu o jertfă. — Acesta o sciu şi Ma­ghiarii, şi conduşi de un prea bun instinct politic, cauta în tot chipul a împiedeca o apropiere între Germani şi Români, pe cât timp prospectele unei înţelegeri din partea lor (a Maghiarilor) cu Românii as­­tăzî apropo nu mai are şanse. Şi unde vor ajunge lucrurile, decă sistemul domnitor va sustrage Românilor din ce în ce mai mult condiţiunile con­servării naţionale? Ei vor fi în toata pute­rea cuvîntului forţaţi, a se uita împre­jur, spre a vedea din care parte li­ se ofer mai multe garanţii pentru aceasta conser­vare. Şi vecinul nemijlocit din regatul Ro­mâniei este destul de aproape! Ori cât de nefiresc i­ s’ar parea celui ce judecă de la distanţă, totuşi este fapt, că Românii din Ardeal şi Ungaria din capul locului nu, ANUL LXVIII, „Gazeta" iese in fie­care (ii AMameate peana Aasîîs-Uagarii Pe un an 24 cor., pe se36 luni 32 cor., pe trei luni 6 cor. N-rll de Dumlneoâ 4 cor. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rll de Dumlneoâ 3 fr. pe an. Se prenumeră la toate ofi­­ciele poştale d­in Intru și din afară și la d-nii colectori. Abonamentul pentru Brason Administrațiunea, Piața mare, Târgul Inului Nr. 80, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe sese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul In casA .• Pe un an 24 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni 11 cor.­­» Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­­mentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte. REDACŢIUNEA: Mainistraţi­inea ?­ Tipografii Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori aefrancat® nu se primesc. Manuscript© nu se retrimit. INSERATE sa primesc la Administraţiune in Braşov si la urmatorele BIROURI de ANUNŢURI: In Viena: la M. Dukes Nacht., Nux. Augenfeld & Emeric Lea­ner.. Heinrich Schalek. A. Op­­pelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Gold­berger, Ekstein Beniat, lulia Leopold (VII Erzsóbet-körut). PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­rie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifă şi învoială. — RECLAME pe pagina B-a o seria 20 bani Nr. 240. Braşov, Imn-Marţi (14) Noemvrie 1005. Braşov, 13 Noemvrie n. »Agitaţiuni naţionale«. Sub titlul a­­cesta »Neue Fr. Presse« de ori primesce din Budapesta următorea telegramă : Mi­nistrul de interne Kristoffy a adresat vi­­cespanilor comitatelor ardelene un ordin prin care atrage atenţiunea autorităţilor a­­supra unor agitatori, cari căilătoresc prin regiunile locuite de naţionalităţi, aţîţând contra ideii de stat naţional maghiar, şi făcând pe locuitori să jure, că la viitoarele alegeri dictate să nu voteze pentru nici un candidat maghiar. Ministrul provocă au­toritățile să distrlge eventual cu putere bra­­chială adunările în cari provin astfel de agitațiuni și să pornescă imediat procedură penală contra celor vinovați. In ordinațiu­­nea din cestiune se mai dice, că între a­­gitatorii aceştia se află chiar membrii ai dietei ungare, a căror atitudine trebue să fie şi mai sever judecată. Partidul naţional croat a ţinut sâm­bătă o conferenţă în Agram în cestiunea hotărîrei Tiumane. La propunerea presi­­dentului Gheorghevicî, a vicepresidentului Sperec şi a foştilor miniştri Josipovici şî Tomasici, conferenţa a primit o resoluţie, în care, faţă cu hotărîrea fiumană se dice: — Partidul n­aţional croat trebue să desaprobe, că o parte a oposiţiei din Cro­aţia şi Slavonia ignoreză în hotărîrea disă fiumană pe factorii competenţi şi res­ponsabili pentru actuala politică a ţării, şi s’a demis în tratări directe cu partidele maghiare. In virtutea constituţiei acestei ţări şi a drepturilor ei autonome, partidele politice de aici nu se pot adresa, de cât la dieta provincială din patrie,­dacă vreau să scu­­tescă individualitatea garantată prin pact a unei naţiuni politice separate, care tră­­esce pe un teritoriu separat. Delegaţii, cari au participat la conferenţa din Fiume nicăirî şi în faţa nimănui nu pot repre­­senta legal regatele croat, slavon şi dal­­matin. Ce priveste însă atitudinea delega­­ţiunei regatelor croat şi slavon în dieta comună croato-ungară din Budapesta, partidul naţional aprobă pe deplin decla­­raţiunea, pe care au făcut’o deputaţii ere­

Next