Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1905 (Anul 68, nr. 240-263)
1905-11-01 / nr. 240
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 240.—1905. ato-slavoni în dieta comună şi e deplin convins, că delegaţiunea croată-slavonă va scuti neviciat drepturile, ce ni s’au garantat în pact şi va face ca tote guvernele comune şi partidele dominante se respecteze pe deplin drepturile noastre, a-tât în privinţa naţională politică, cât şi în privinţa economică. Reforma electorală în Austria. Guvernul austriac se ocupă serios cu realizarea reformei electorale. Ministrul Gautsh — scrie »N. Fr. Pr.« în numărul său de erî —• se află în toiul lucrărilor pentru o reformă electorală extinsă, care se va basa pe principiului dreptului electoral universal, egal şi direct. Nu mai încape îndoială că în ultimele audienţe ale ministrului preşedinte Gautsch la palat, reforma electorală a fost primul obiect al raportului lui Gautsch, făcut Maj. Sale. Ministrul preşedinte Gautsch, primind Sâmbătă o deputaţiune a comitetului reuniunei centrale a industriaşilor, care venise să cără guvernului împlinirea pretensiunilor impiegaţilor de la căile ferate austriace, s’a ocupat în răspunsul său dat deputaţiunei şi cu reforma electorală. Vorbind despre acesta reformă, care a fost adusă în legătură ca mijloc de agitare pentru urcarea lefurilor impiegaţilor, Gautsch a dis următorele: »Adevărul este, că guvernul de sine înţeles, cu consimţământul Coronei, se ocupă deja cu pregătirea unui proiect în vederea întroducerei reformei electorale în Austria pe base moderne, care va satisface cerințelor timpului. Parlamentul va avă apoi să decidă, ca reforma se fie dusă la sfîrșit în unire cu guvernul încă în acesta periodă electorală. Represaliile guvernului român contra vaselor grecesc. Se stie, că guvernul român faţă cu atitudinea vexatorie a autorităţilor grecesc şi a taxelor ilegale şi diferenţiale impuse vaporelor române, a suspendat cursele acestor vapăre între Constantinopol şi Pireu şi a reclamat la Atena contra acestor măsuri contrarie convențiunei de comerciiî, încheiată cu Grecia. In acelaș timp guvernul a hotărît a lua următărele măsuri contra vapoarelor grecesc!, car! vin în porturile române. 1) Se vor pune taxe mar! asupra vapoarelor grecesc!. 2) Toate vapoarele grecesc! vor trebui să aibă manifestul tradus în rorânesce şi vizat de consulul român din locul de plecare. In afară de acestea, toate mărfurile exportate in România, vor trebui să fie însoţite de certificate de origine traduse în românesce şi vizate de consuli români, său de locţiitorii lor. După o serie ultimă ministrul comun al afacerilor străine a primit Sâmbătă din Atena o comunicare, care spune că ministrul-preşedinteal Greciei, Rallys ar fi rugat pe consulul general român de la simţ trebuinţa unei uniri politice cu conaţionalii lor din România. Românii de dincolo de Carpaţî sunt cu totul alt soiţi de oameni şi stau în termen mediu pe o trăptă culturală inferioră, fiindcă secole de a rîndul le-a lipsit contactul intensiv cu popoarele culturale mai înaintate. La constituirea unui nou »imperiu dacic«, Românii din Ungaria nu se gândesc aşa dar, afară dăcă sunt împins la cugetul acesta. Şi împingerea acăsta o face politica maghiară cu un resultat aşa de bun, cum a făcut-o şi în Austria Taaffe şi Badeni, prăsind iredenţa germană. La Român! procesul încă n’a ajuns aşa departe, cum a ajuns de exemplu la Germanii din Boemia de nord.daco-românii* cel grozav! aşadar — chiar şi în ziua de astăzi — există în cea mai mare parte numai în fantasia şovinismului maghiar mustrat de reaua consciinţă.*) Dăcă însă şovinismul maghiar îşi va mai da silinţa câţiva ani, atunci aceste figuri infailibil vor lua carne şi ose, şi frica de stafii de astădî va dobândi un temeiu mai real. Pănă mai deunădî la Români faţă cu ungurismul intolerant era un ă tout imperialismul austriac. Nu de mult s’a întîmplat că într’un orăşel de pe pustă s’au dat palme pentru purtarea aşa disă provocatoare a unui ciucure negru-galben. Dar simpatiile »negre-galbene« s’au redus în mod considerabil în timpul din urmă, de când Românii au vădut că din Viena numit »Atletul lui Christos«), anul trecut s’a ținut cu aprobarea guvernului austriac o serbare în Putna (Bucovina), unde acest erou muri la 1504. La aceasta serbare s’au adunat din Austria, Ungaria, Rusia şi Turcia la vr’o 50.000 omeni. Imperatul Austriei şi regele României au trimis I representanţî oficiali. Papa a participat prin o telegramă. Studenţii români din Rusia şi Turcia erau de faţă, li s’a dat voie să mergă, inse studenţilor de la universitatea din Budapesta scurt înainte de serbare le-a interzis rectorul de a participa, ameninţându-i cu relegarea. Dacă nici pe acestă cale nu vor reuşi a stîrni cugete şi sentimente iredentistice, atunci orice ostenelă e perdută, se poate aştepta nici un ajutor. Promisiunile aduse de baronul Fejervary din Viena în privinţa maghiarisării armatei, au provocat o adevărată consternaţiune printre ’ toţi nemaghiarii. In pressa lor Românii declară încă ce e drept, că în cestiunea arma- t tei«, representă un punct de vedere cu dej săvârşire conservativ«, dar contra ruperei I Ungariei de cătră Austria nu-şî vor mişca I nici degetul, fiindcă şciu, că atunci vor fi « cu Maghiarii »între sine« şi vor pută să-şi aranjeze afacerile casnice faţă în faţă, fără ca aceştia să fie acoperiţi în politică şi armată şi de cătră Austriaci. De ce doresc koşutiştii cu atâta sete acest tete ă tete, mintea mea mărginită niciodată na putut înţelege. Dăcă vrău să încătuşez o fiară sălbatică — şi precum voiu arăta mai târdiu, adevăratul şovinist maghiar aşa taxăză Românismul — dar n’am să mă închid cu ea singură într’o cușcă, cât timp mai pot avă un complice; și »Viena« şî-a făcut pănă acuma în mod escelent serviciul acesta de complice (Helfershelfer)!... (ap.) *) Cum se prăsesce artificial dacoromanismul, se vede din următorul exemplu: Intru comemorarea lui Ștefan cel Mare, principele moldovenesc atât de meritos în apărarea creştinismului contra Turcilor (Papa Sixtus IV, l’anu- Pireu să telegrafieze la Bucuresc), că va recunosce temeinicia reclamaţiunilor serviciului maritim român şi că a dat ordin se se restitue taxele percepute în încod ilegal. In urma acestei scris guvernul român va reveni asupra măsurilor luate ca represalii contra Greciei. Crisa. Audienţele de Sâmbătă. Cel mai important eveniment politic în zilele din urmă s’a petrecut Sâmbătă în odaia de lucru a Majestăţii Sale. Sâmbătă adecă a primit Monarchul unul câteunul pe cei trei miniştri mai de frunte maghiar, Fejervary, Kristóffy şi Lányi. Mai târziu i-a primit pe toţi trei de-odată într’o audienţă de 2.. ore. Scopul călătoriei la Viena a celor trei miniştri ungari se dicea, că este participarea lor la primirea regelui Spaniei. Versiunea acăsta pare a o desminţi însă faptul, că audienţa simultană a durat nu mai puţin de două ore şi jumătate, în decursul căreia de sigur n’au discutat’cu Majestatea Sa asupra amănuntelor primirei regelui spaniol. Se va fi vorbit cu totul de altceva. Firarele care se cred bine informate afirmă, că ministrul preşedinte Fejervary a raportat Majestăţii Sale asupra situaţiunei politice în Ungaria, şi ceilalţi doi miniştri au dat Monarchului lămuriri despre atitudinea guvernului şi au presentat propuneri concrete asupra atitudinei lor viitoare. Monarchul a ascultat cu graţie proposiţiunile, ce i s’au presentat, şi a vorbit cu miniştri asupra fiecărei cestiunî. Fişpanii şi gendarmeria. Ministrul de honvéd Bihor a dat o ordonanţă cătră municipii, după care de aci înainte şi fişpanii au dreptul de ansa de gendarmerie, ca de forță brachială. Substitutul de vicespan al comitatului Pesta, Fazekas, aflând grav aminoasa acesta ordonanță, a protestat contra ei, cerând de la ministrul, de honved să şi-o retragă. Doi episcopi pentru votul universal. Corespondentul ziarului „Tiszántúl“ a intervievat pe episcopul romano-catolic din Alba-regală Ottokar Prohaszka, ce este adevărat din svonul după care episcopul, cu ocazia unei audienţe, a informat sincer pe Majestatea Sa asupra situaţiunei politice. La întrebarea acesta episcopul a răspuns, că nu poate să dea lămuriri, căci ceea ce se petrece între patru ochi, nu se poate bucina în publicitate. La întrebarea, ce crede despre votul universal, episcopul a răspuns : Cu votul universal guvernul urmăresce scopul de a desfiinţa parlamentul de classă şi a crea un nou parlament, care să representeze interesele tuturor păturilor poporului. Scopul în sine este nobil și realizarea lui e de dorit. E apoi alta cestiune, dacă guvernul lucrăză or nu sincer în acest scop. Votul universal, ce vră să-i introducă partidul independist, nu pote fi de loc aprobat. Pretensiunea cunoscerei serierei şi cetirei în limba maghiară, evndentică cu pretensiunea de a vorbi unguresce. Dăcă acăsta se pune ca ţintă a sufragiului universal, probabil că numărul alegătorilor va fi mai mic, decât după sistemul de adî. Un astfel de vot universal nu e decât o mistificare. Căci e tot una a esclude din parlament o mare parte a poporaţiunii ţării sub titlul votului universal, ori sub alt titlu. Episcopul onorific romano-catolic Ferdinand Wolafka din Dobriţin — spun ziarele maghiare — se află printre convocatorii unei adunări poporale pentru votul universal, ce s’a ţinut erî, Duminecă, la Dobriţin. In apelul convocător al adunării se dice : 1 — A sosit timpul, ca în lupta mare pentru constituţie, toţi să ne ridicăm. Trebue să apărăm interesele mai principale şi independenţa patriei noastre, şi ca să le putem apăra, trebue se i se dea drept poporului. Pentru acăsta e votul universal cestiunea arderoare a luptei noastre naţionale, a asistenţei şi progresului nostru. O declaraţie a ministrului Kristoffy. Ministrul de interne Kristoffy publică în „Zukunft“ din Berlin o declaraţie mai lungă asupra situaţiunei din Ungaria. Etă ce dice el între altele: — Şi acum va urma lupta. Adînoi (guvernul) suntem isolaţî în parlament; n’avem acolo aderenţi. Dar totuşi nu vom despera. Tot începutul este greu : şi de ce ar fi uşor tocmai acest început? Dăcă parlamentul nostru şî-a aflat pănă acum o plăcere din a face politică fără ţără, de acum înainte putem spera, că ţăra îşi va permite luxul de a face politică fără parlament, ba chiar şi în contra parlamentului. Acăsta atârnă esclusiv dela acei domni, care stau adî în fruntea partidelor. Dăcă aceştia nu se vor hotărî a conduce poporul la libertate, atunci curentul poporul îi vă mătura. Noi am avut curagiul de a pune cestiunea acăsta (votul universal) în fruntea programului nostru. Acăsta a fost o faptă decisivă a nostru«... Nouă confiscare. Numărul de Sâmbătă diminăța al ziarului oficial al partidului independist „Budapest“ a fost confiscat. Procurorul regesc Polanyi a găsit, că articolul »Cinste« scris de deputatul Batkay conţine crima de laese maiestate şi a luat măsuri pentru confiscarea ziarului. In partea încriminată se dicea : »Daţi pace Angliei. Regele de acolo, în demnitatea lui majestesa, stă pe bolta constituţiunei, ca steaua polară. In jurul lui se învîrte totul, dar steaua nu se mişcă. Nu alergă în jos spre a făuri programe, din lista civilă englesă nu susţine curte într’o ţără streină, nu pronunţă acel majestatic niciodată, şi ce e mai principal: nu ţine pe grumazii ţării bărbaţi, cari nici cânelui nu-i trebuesc«. (după »Alkotmány* dela 12 Noemvrie) Scrisore din Bucurescî. (Coresp. part.a „Gaz. Trans.“) — 30 Octomvrie. Ploile cari au cădut în cursul lunei Octomvrie au înlesnit forte mult arăturile de tomnă, cari s’au făcut în condiţiunile cele mai bune. Pănă acum s’au sămănat grâu, săcară şi orz de tomna. Sămănăturile făcute înaintea ploilor au răsărit, ele sunt frumoase. — M. M. L. L. Regele şi Regina îşi vor stabili reşedinţa de iarnă în capitală la 7 Noemvrie. — Maiorul Găiseanu, care a fost trimis de ministerul nostru de răsboi în Extremul Orient, spre a urmări rasele răsboiului ruso-japones, în urma terminării răsboiului, fiind rechemat în ţără, a fost primit erî în audienţă de d-l general Manu. — La 10 Mai 1906 se va desvăli la Turnu Severin monumentul împăratului traian, pentru comemorarea celor 18 veacuri de la colonisarea Daciei de cătră Romani. Monumentul acesta, opera sculptorului şi architectului Dimitrie Franasovici va fi esecutat în piatră de Deva (Transilvania), marmoră de Carrara și bronz. — Mortalitatea de tuberculosa continuă să fie în capitală forte mare. De altmintrelea în tot cursul acestui an mortatalitatea a întrecut cu mult pe cea din ultimii 15 ani. De la 1 Ianuarie 1905 și pănă acum, au murit de acăstă bălă 1300 persoane, adecă mai bine de 150 decese pe lună. Mortalitatea lunară de tuberculosă în capitală este mai mare, decât a tuturor celorlalte băle epidemice împreună. Lucrările pentru marea esposiţie naţională de la 1906, de pe câmpul Filaretului, continuă cu mare activitate. Peste 1500 de lucrători sunt ocupaţi cu construirea pavilionului, a marelui parc a locului ele. Pentru restaurarea vocU^^^^ ricî »Cuţitul de argint« de la guvernul a pus la disposiţie suma de lei ! 200.000. Palatul artelor de la Exposiţie ocupă un loc de 2316 m. p. şi va costa suma de 561.146 lei. Intre capo d’operele exposiţiei va fi grandiosul circ roman, care va costa 300.000 lei şi va ocupa o suprafaţă de 5500 metri pătraţi. Lucrările se fac sub conducerea inginerului şef Tanasie Constantinescu. El va fi gata la 1 Mai 1906 şi se va compune din scenă şi locul spectatorilor cu arena. Circul s-a construit tocmai pe margineadealului Filaret. Pavilionul regesc se compune din 10 încăperi şi loji, 3 saloane, 3 vestibule şi scară. Circul va cuprinde 4000 spectatori. Representaţiile se vor da pănă şi noaptea, când scena şi arenele vor fi luminate cu electricitate. Artiştii vor fi un număr de 300—400. Se vor representă jocuri antice de tot felul, tablouri vivante, defilări de orice natură etc. Circul va fi încunjurat cu o splendidă albă, frumos împodobită cu plantațiuni. C. Din comitatul Hunedoarei, Deva, la 10 Noemvrie 1905. Stimate d-le redactor! Adî înainte de a mădi comisiunea administrativă* a comitatului Hunedoarei s’a ţinut şedinţa lunară în care s’au desbătut şi hotărîte multe cause de interes public. Vă comunic câteva şi d-vostră. Mai interesant a fost raportul directorului de finanţe, despre incassările din luna lui Octomvrie a. c. în comparaţiune cu cele din anul trecut tot din acea lună. S’a încasat mai puţin: 1) Dare directă cu 320,554 cor. 40 bani; 2) Dare pentru cătănie cu 5,818 cor. 57 bani; 3) In competinţe şi timbre, cu 85,400 cor. 53 bară; 4) Accise pentru vin şi cărnuri,cu 3,164 cor. Cu totul 414,937 cor. 50 bani mai puţin de cât în luna lui Octomvrie 1904. S’a incassat mai mult: 1) din dările de consum, cu 62.492 cor. 82 bani; 2) Din