Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1905 (Anul 68, nr. 240-263)

1905-11-01 / nr. 240

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 240.—1905. ato-slavoni în dieta comună şi e deplin convins, că delegaţiunea croată-slavonă va scuti neviciat drepturile, ce ni­ s’au ga­rantat în pact şi va face ca tote guver­nele comune şi partidele dominante se respecteze pe deplin drepturile noastre, a-­t­­ât în privinţa naţională politică, cât şi în privinţa economică. Reforma electorală în Austria. Gu­vernul austriac se ocupă serios cu reali­­zarea reformei electorale. Ministrul Gautsh — scrie »N. Fr. Pr.« în numărul său de erî —• se află în toiul lucrărilor pentru o reformă electorală extinsă, care se va basa pe principiului dreptului electoral univer­sal, egal şi direct. Nu mai încape îndoială că în ultimele audienţe ale ministrului preşedinte Gautsch la palat, reforma elec­torală a fost primul obiect al raportului lui Gautsch, făcut Maj. Sale. Ministrul preşedinte Gautsch, primind Sâmbătă o deputaţiune a comitetului re­­uniunei centrale a industriaşilor, care ve­nise să cără guvernului împlinirea preten­­siunilor impiegaţilor de la căile ferate austriace, s’a ocupat în răspunsul său dat deputaţiunei şi cu reforma electorală. Vor­bind despre acesta reformă, care a fost adusă în legătură ca mijloc de agitare pen­tru urcarea lefurilor impiegaţilor, Gautsch a dis următorele: »Adevărul este, că gu­vernul de sine înţeles, cu consimţământul Coronei, se ocupă deja cu pregătirea unui proiect în vederea întroducerei reformei electorale în Austria pe base moderne, care va satisface cerințelor timpului. Par­lamentul va avă apoi să decidă, ca re­forma se fie dusă la sfîrșit în unire cu guvernul încă în acesta periodă elec­torală­. Represaliile guvernului român contra vaselor grecesc­. Se stie, că guvernul ro­mân faţă cu atitudinea vexatorie a auto­rităţilor grecesc­ şi a taxelor ilegale şi di­ferenţiale impuse vaporelor române, a suspendat cursele acestor vapăre între Constantinopol şi Pireu şi a reclamat la Atena contra acestor măsuri contrarie convențiunei de comerciiî, încheiată cu Grecia. In acelaș timp guvernul a hotărît a lua următărele măsuri contra vapoarelor grecesc!, car! vin în porturile române. 1) Se vor pune taxe mar! asupra vapoare­lor grecesc!. 2) Toate vapoarele grecesc! vor trebui să aibă manifestul tradus în ror­â­­nesce şi vizat de consulul român din lo­cul de plecare. In afară de acestea, toate mărfurile exportate in România, vor tre­bui să fie însoţite de certificate de origine traduse în românesce şi vizate de consuli români, său de locţiitorii lor. După o serie ultimă ministrul comun al afacerilor străine a primit Sâmbătă din Atena o comunicare, care spune că mi­­nistrul-preşedinte­­al Greciei, Rallys ar fi rugat pe consulul general român de la simţ trebuinţa unei uniri politice cu cona­ţionalii lor din România. Românii de dincolo de Carpaţî sunt cu totul alt soiţi de o­ameni şi stau în termen mediu pe o trăptă culturală inferioră, fiind­că secole de a rîndul le-a lipsit contactul intensiv cu popoarele culturale mai înaintate. La constituirea unui nou »imperiu dacic«, Ro­mânii din Ungaria nu se gândesc aşa dar, afară dăcă sunt împins­ la cugetul acesta. Şi împingerea acăsta o face politica ma­ghiară cu un resultat aşa de bun, cum a făcut-o şi în Austria Taaffe şi Badeni, pră­sind iredenţa germană. La Român! proce­sul încă n’a ajuns aşa departe, cum a ajuns de exemplu la Germanii din Boemia de nord.­­daco-românii* cel grozav! aşa­dar — chiar şi în ziua de astăzi — există în cea mai mare parte numai în fantasia şo­vinismului maghiar mustrat de reaua con­­sciinţă.*) Dăcă însă şovinismul maghiar îşi va mai da silinţa câţiva ani, atunci aceste fi­guri infailibil vor lua carne şi ose, şi­­ frica de stafii de astădî va dobândi un te­­meiu mai real. Pănă mai deunădî la Români faţă cu ungurismul intolerant era un ă tout im­perialismul austriac. Nu de mult s’a în­­tîmplat că într’un orăşel de pe pustă s’au dat palme pentru purtarea aşa disă pro­­vocatoare a unui ciucure negru-galben. Dar simpatiile »negre-galbene« s’au redus în mod considerabil în timpul din urmă, de când Românii au vădut că din Viena nu­mit »Atletul lui Christos«), anul trecut s’a ținut cu aprobarea guvernului austriac o serbare în­­ Putna (Bucovina), unde acest erou muri la 1504.­­ La aceasta serbare s’au adunat din Austria, Un­garia, Rusia şi Turcia la vr’o 50.000 omeni. Im­­­­peratul Austriei şi regele României au trimis I representanţî oficiali. Papa a participat prin o­­ telegramă. Studenţii români din Rusia şi Turcia­­ erau de faţă, li­ s’a dat voie să mergă, inse stu­­­­denţilor de la universitatea din Budapesta scurt înainte de serbare le-a interzis rectorul de a par­ticipa, ameninţându-i cu relegarea. Dacă nici pe­­ acestă cale nu vor reuşi a stîrni cugete şi senti­mente iredentistice, atunci ori­ce ostenelă e perdută, se poate aştepta nici un ajutor. Promisiu­nile aduse de baronul Fejervary din Viena în privinţa maghiarisării armatei, au pro­­­­vocat o adevărată consternaţiune printre­­ ’ toţi nemaghiarii. In pressa lor Românii de­­­­clară încă ce e drept, că în cestiunea arma- t tei«, representă un punct de vedere cu de­­j săvârşire conservativ«, dar contra ruperei I Ungariei de cătră Austria nu-şî vor mişca I nici degetul, fiind­că şciu, că atunci vor fi « cu Maghiarii »între sine« şi vor pută să-şi aranjeze afacerile casnice faţă în faţă, fără ca aceştia să fie acoperiţi în politică şi armată şi de cătră Austriaci. De ce do­resc koşutiştii cu atâta sete acest tete ă tete, mintea mea mărginită nici­odată na putut înţelege. Dăcă vrău să încătuşez o fiară sălbatică — şi precum voiu arăta mai târdiu, adevăratul şovinist maghiar aşa taxăză Românismul —­ dar n’am să mă închid cu ea singură într’o cușcă, cât timp mai pot avă un complice; și »Viena« şî-a făcut pănă acuma în mod escelent serviciul acesta de complice (Helfershel­fer)!... (ap.) *) Cum se prăsesce artificial dacoroma­­nismul, se vede din următorul exemplu: Intru comemorarea lui Ștefan cel Mare, principele mol­dovenesc atât de meritos în apărarea creştinis­mului contra Turcilor (Papa Sixtus IV, l’a­nu- Pireu să telegrafieze la Bucuresc), că va recunosce temeinicia reclamaţiunilor servi­ciului maritim român şi că a dat ordin se se restitue taxele percepute în încod ilegal. In urma acestei scris guvernul ro­mân va reveni asupra măsurilor luate ca represalii contra Greciei. Crisa. Audienţele de Sâmbătă. Cel mai important eveniment politic în zilele din urmă s’a petrecut Sâmbătă în odaia de lucru a Majestăţii Sale. Sâm­bătă adecă a primit Monarchul unul câte­­unul pe cei trei miniştri mai de frunte maghiar­, Fejervary, Kristóffy şi Lányi. Mai târziu i-a primit pe toţi trei de-odată într’o audienţă de 2­­.. ore. Scopul călătoriei la Viena a celor trei miniştri ungari se dicea, că este participa­rea lor la primirea regelui Spaniei. Ver­siunea acăsta pare a­ o desminţi însă fap­tul, că audienţa simultană a durat nu mai puţin de două ore şi jumătate, în decursul căreia de sigur n’au discutat’cu Majestatea Sa asupra amănuntelor primirei regelui spaniol. Se va fi vorbit cu totul de alt­ceva. Firarele care se cred bine informate afirmă, că ministrul preşedinte Fejervary a raportat Majestăţii Sale asupra situaţiu­­nei politice în Ungaria, şi ceilalţi doi mi­niştri au dat Monarchului lămuriri despre atitudinea guvernului şi au presentat pro­puneri concrete asupra atitudinei lor vii­­toare. Monarchul a ascultat cu graţie pro­­posiţiunile, ce i­ s’au presentat, şi a vorbi­t cu miniştri asupra fie­cărei cestiunî. Fişpanii şi gendarmeria. Ministrul de honvéd­ Bihor a dat o ordonanţă cătră municipii, după care de aci înainte şi fişpanii au dreptul de ansa de gendarmerie, ca de forță brachială. Sub­stitutul de vicespan al comitatului Pesta, Fazekas, aflând grav aminoasa acesta ordo­nanță, a protestat contra ei, cerând de la ministrul, de honved­ să şi-o retragă. Doi episcopi pentru votul universal. Corespondentul ziarului „Tiszántúl“ a intervievat pe episcopul romano-catolic din Alba-regală Ottokar Prohaszka, ce este adevărat din svonul după­ care episcopul, cu ocazia unei audienţe, a informat sincer pe Majestatea Sa asupra situaţiunei poli­tice. La întrebarea acesta episcopul a răs­puns, că nu poate să dea lămuriri, căci ceea­ ce se petrece între patru ochi, nu se poate bucina în publicitate. La întrebarea, ce crede despre votul universal, episcopul a răspuns : Cu votul universal guvernul urmăresce scopul de a desfiinţa parlamentul de classă şi a crea un nou parlament, care să representeze interesele tuturor păturilor poporului. Sco­pul în sine este nobil și realizarea lui e de dorit. E apoi alta cestiune, dacă guver­nul lucrăză or­ nu sincer în acest scop. Votul universal, ce vră să-i introducă par­tidul independist, nu pote fi de loc apro­bat. Pretensiunea cunoscerei serierei şi ce­­tirei în limba maghiară, e­vndentică cu pre­tensiunea de a vorbi unguresce. Dăcă acăsta se pune ca ţintă a sufragiului universal, probabil că numărul alegătorilor va fi mai mic, decât după sistemul de adî. Un ast­fel de vot universal nu e decât o mistifi­care. Căci e tot una a esclude din parla­ment o mare parte a poporaţiunii ţării sub titlul votului universal, ori sub alt titlu. Episcopul onorific romano-catolic Fer­dinand Wolafka din Dobriţin — spun zia­­rele maghiare — se află printre convoca­torii unei adunări poporale pentru votul universal, ce s’a ţinut erî, Duminecă, la Dobriţin. In apelul­ convocător al adunării se dice : 1 — A sosit timpul, ca în lupta mare pentru constituţie, toţi să ne ridicăm. Tre­­bue să apărăm interesele mai principale şi independenţa patriei noastre, şi ca să le putem apăra, trebue se i­ se dea drept po­porului. Pentru acăsta e votul universal cestiunea arderoare a luptei noastre naţio­nale, a asistenţei şi progresului nostru. O declaraţie a ministrului Kristoffy. Ministrul de interne Kristoffy publică în „Zukunft“ din Berlin o declaraţie mai lungă asupra situaţiunei din Ungaria. Etă ce dice el între altele: — Şi acum va urma lupta. Adî­noi (guvernul) suntem isolaţî în parlament; n’avem acolo aderenţi. Dar totuşi nu vom despera. Tot începutul este greu : şi de ce ar fi uşor tocmai acest început? Dăcă parlamentul nostru şî-a aflat pănă acum o plăcere din a face politică fără ţără, de acum înainte putem spera, că ţăra îşi va permite luxul de a face po­litică fără parlament, ba chiar şi în con­tra parlamentului. Acăsta atârnă esclusiv dela acei domni, care stau adî în fruntea partidelor. Dăcă aceştia nu se vor hotărî a conduce poporul la libertate, atunci cu­rentul poporul îi vă mătura. Noi am avut curagiul de a pune cestiunea acăsta (votul universal) în fruntea programului nostru. Acăsta a fost o faptă decisivă a nostru«... Nouă confiscare. Numărul de Sâmbătă diminăța al zia­rului oficial al partidului independist „Bu­dapest“ a fost confiscat. Procurorul regesc Polanyi a găsit, că articolul »Cinste« scris de deputatul Batkay conţine crima de laese maiestate şi a luat măsuri pentru confiscarea ziarului. In partea încriminată se dicea : »Daţi pace Angliei. Regele de acolo, în demnitatea lui majestesa, stă pe bolta constituţiunei, ca steaua polară. In jurul lui se învîrte totul, dar steaua nu se mişcă. Nu alergă în jos spre a făuri programe, din lista civilă englesă nu susţine curte într’o ţără streină, nu pronunţă acel ma­­jestatic nici­odată, şi ce e mai principal: nu ţine pe grumazii ţării bărbaţi, cari nici cânelui nu-i trebuesc«. (după »Alkotmány* dela 12 Noemvrie) Scrisore din Bucurescî. (Coresp. part.­a „Gaz. Trans.“) — 30 Octomvrie. Ploile cari au cădut în cursul lunei Octomvrie au înlesnit forte mult arăturile de tomnă, cari s’au făcut în condiţiunile cele mai bune. Pănă acum s’au sămănat grâu, săcară şi orz de tomna. Sămănătu­­rile făcute înaintea ploilor au răsărit, ele sunt frumoase. — M. M. L. L. Regele şi Regina îşi vor stabili reşedinţa de iarnă în capitală la 7 Noemvrie­­. — Maiorul Găiseanu, care a fost tri­mis de ministerul nostru de răsboi­ în Extremul Orient, spre a urmări rasele răs­­boiului ruso-japones, în urma terminării răsboiului, fiind rechemat în ţără, a fost primit erî în audienţă de d-l general Manu. — La 10 Mai 1906 se va desvăli la Turnu Severin monumentul împăratului traian, pentru comemorarea celor 18 vea­curi de la colonisarea Daciei de cătră Ro­mani. Monumentul acesta, opera sculp­torului şi architectului Dimitrie Frana­­sovici va fi esecutat în piatră de Deva (Transilvania), marmoră de Carrara și bronz. — Mortalitatea de tuberculosa con­tinuă să fie în capitală forte mare. De alt­mintrelea în tot cursul acestui an morta­­talitatea a întrecut cu mult pe cea din ul­timii 15 ani. De la 1 Ianuarie 1905 și pănă acum, au murit de acăstă bălă 1300 per­­soane, adecă mai bine de 150 decese pe lună. Mortalitatea lunară de tuberculosă în capitală este mai mare, decât a tuturor celorlalte băle epidemice împreună.­­ Lucrările pentru marea esposiţie na­ţională de la 1906, de pe câmpul Filare­­tului, continuă cu mare activitate. Peste 1500 de lucrători sunt ocupaţi cu con­struirea pavilionului, a marelui parc a lo­cului ele. Pentru restaurarea vocU^^^^ ricî »Cuţitul de argint« de la­­ guvernul a pus la disposiţie suma de lei ! 200.000. Palatul artelor de la Exposiţie ocupă un loc de 2316 m. p. şi va costa suma de 561.146 lei. Intre capo d’operele exposiţiei va fi­­ grandiosul circ roman, care va costa 300.000­­ lei şi va ocupa o suprafaţă de 5500 metri pătraţi. Lucrările se fac sub conducerea inginerului şef Tanasie Constantinescu. El va fi gata la 1 Mai 1906 şi se va compune din scenă şi locul spectatorilor cu arena. Circul s-a construit tocmai pe marginea­­­dealului Filaret. Pavilionul regesc se com­pune din 10 încăperi şi loji, 3 saloane, 3 vestibule şi scară. Circul va cuprinde 4000 spectatori. Representaţiile se vor da pănă şi noaptea, când scena şi arenele vor fi lu­minate cu electricitate. Artiştii vor fi un număr de 300—400. Se vor representă jo­curi antice de tot felul, tablouri vivante, defilări de ori­ce natură etc. Circul va fi încunjurat cu o splendidă albă, frumos îm­podobită cu plantațiuni. C. Din comitatul Hunedoarei, Deva, la 10 Noemvrie 1905. Stimate d-le redactor! Adî înainte de a mădi comisiunea administrativă* a comi­tatului Hunedoarei s’a ţinut şedinţa lunară în care s’au desbătut şi hotărîte multe ca­use de interes public. Vă comunic câteva­­ şi d-vostră. Mai interesant a fost raportul direc­torului de finanţe, despre incassările din luna lui Octomvrie a. c. în comparaţiune cu cele din anul trecut tot din acea lună. S’a încasat mai puţin: 1) Dare directă cu 320,554 cor. 40 bani; 2) Dare pentru că­tănie cu 5,818 cor. 57 bani; 3) In compe­­tinţe şi timbre, cu 85,400 cor. 53 bară; 4) Accise pentru vin şi cărnuri,cu 3,164 cor. Cu totul 414,937 cor. 50 bani mai puţin de cât în luna lui Octomvrie 1904. S’a incassat mai mult: 1) din dările de consum, cu 62.492 cor. 82 bani; 2) Din

Next