Gazeta Transilvaniei, martie 1907 (Anul 70, nr. 47-73)

1907-03-01 / nr. 47

* REIUCTllPIEA, Adimstraţiiunea şi Tipornia Braşov, piaţa mare nr 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. Inserate se primesc la Administraţiune în Braşov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI : In Viena la M Dukes Nackt'., Nux. Aug«*n'éld & Emerio Lea­ner, Heinrich Schalek, A Op­­pelik Nacht'.. Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Golber­­ger. Ekstein Bemat. Iuliu Le­opold (VII Erzsébet-körut). Preţul inserţiunilor: o serie garmond pe o coloană 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învo­ială. — RECLAME pe pagina 3-a o serie 20 bani. I­N MUL LXX. .GAZETA“ iese în fiecare zi A&uaae&ti leutra Austro-ungaria: Fa an an 24 cor., pe şase luni 12 aur., pe trei luni 6 cor. B-rli te Duminecă 4 cor. ac an. Piatra România şi străinătate: Pe un a 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 ti. N-rii de Dumineca 8 fr. pe an. Se prenumera la toate ofi­ciile poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Armamentul pentru Braşov. Administraţiunea. Piaţa mare târgul anului Nr. 80, Stagiu I. Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor Cu dusul acasă . Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Lin esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele, cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. *r. 47 Braşov Joi 1 d4) Martie. K­H)7. Paşii cei dintâi în chestia şcoalelor. Se lăţise ştirea că arhiereii am* belor noastre biserici au de gând a*şi da întâlnire cu toţii pentru a se sfă­tui împreună asupra gravei noastre situaţiuni şi a face eventual un pas comun la coroană în apărarea şcoa­lelor române. Una din foile noastre mai spunea că Arhiereii români uniţi după ţinerea conferenţei la Blaj, vor pleca cu toţii la Budapesta în scopul de mai sus. Ştirea aceasta nu se adevereşte. Ni se comunică din Blaj, că Arhiereii bise­­ricei române unite în conferenţa ţi­nută sub prezidiul metropolitului Mi­hályi, la care au luat parte şi inspec­torii şcolari diecesari şi membrii ca­pitolului metropolitan, au h­otărît ca memoriul, ce l’au stabilit, să fie iscă­lit de arhierei şi de inspectorii şco­lari diecesari în trei exemplare, cari să fie expediate camerei deputaţilor, camerei magnaţilor, iar un exemplar să fie trimis prin ministeriul de culte şi instrucţiune publică Majestăţei Sale monarhului. Deocamdată acţiunea ar­hiereilor se concentrează aşadar nu­mai în protestarea contra nouelor mă­suri asupritoare şi ameninţătoare. Şi memoriul bisericei române gr. or. a fost adresat corpurilor legiuitoare. Nu ştim însă dacă a fost trimis tot­deodată şi Majestăţii Sale, ori că ar­hierei, şi-au rezervat, cum se zicea, de-a merge în persoană la Monarchul. După pasul cel dintâi făcut de archierei a urmat ca să-şi precizeze poziţia în faţa gravei chestiuni de la ordinea zilei deputaţii naţionalişti din dietă. Ei au ţinut mai multe consfă­tuiri în clubul lor şi rezultatul a fost, după cum vedem, că au decis a nu lăsa să treacă proiectele de lege ale lui Apponyi fără de a le face cea mai hotărâtă opoziţie între limitele trase de regulamentul camerei. Foile maghiare vorbeau că deputaţii naţio­nalişti ar avea intenţia să facă ob­strucţie. Obstrucţie nu vor face, dar, pre­cum se vede din decursul şedinţelor camerei dela 11,12 şi 13­­. c., sunt decişi a vorbi cât mai mulţi şi a ţinea dis­cursuri lungi ca printr’asta să ac­centueze şi mai mult nemulţămirea şi indignarea faţă cu proiectele mi­nistrului de culte şi instrucţiune pu­blică. Şedinţa de Luni a camerei a fost aproape toată ocupată de vorbirea deputatului Dr. A. Vaida care a făcut începutul. iar şedinţa de ori a fost în partea cea mai mare ocupată de disensiunea înfocată în chestiunea re­gulamentului camerei, în contra căruia a procedat în şedinţa de luni în mod voinic şi terorist vice-preşedintele ca­merei Rakovszky , iar în şedinţa de azi, Mercuri, au vorbit, după­ cum ni­ se raportează, numai deputaţii naţionalişti I Vlad, Hodza şi Maniu. Era de aşteptat că atitudinea aceasta a deputaţilor naţionalişti va supăra mult pe şoviniştii din majori­tate, după­ ce şi aşa sunt foarte mult cătrăniţi mai ales asupra unora din ei, cari nu se sfiesc a le spune ade­văruri amare. Deputatul Vaida în introducerea discursului său din şedinţa de luni a desfăşurat motivele, de cari se conduc deputaţii naţionalişti în opoziţia lor. Intre altele a zis că prin această opo­ziţie fac un serviciu şi guvernului şi majorităţii, care prin proiectele de lege prezentate vrea să detragă atenţiunea opiniunei publice maghiare de la mul­tele rele şi neajunsuri ce sunt la or­dinea zilei, dar, zise, aceasta nu-i îm­piedecă de a-şi împlini datoria sfântă faţă cu poporul şi cu ţara, arătând nedreptatea ce se face cu proiectele de lege prezentate. Toate silinţele ce şi le dau de­putaţii naţionalişti de a convinge pe cei din cameră despre realitatea opo­ziţiei, ce li-o fac, sunt însă zadarnice. Aceştia, după cum dovedeşte cazul cu volnicia lui Rakovszky, în Ioc să se mai îmblânzească, să întărâtă tot mai mult şi devin tot mai agresivi, iar Apponyi, ca să scape mai uşor din strâmtoare, se avântă în sferele idealelor sale şoviniste şi zice că pro­vocarea la legea de naţionalitate nu In. dieta boemă s’a început Luni de­­sbaterea asupra propunerilor prezentate rfe diferit,pre nartidp nrm­it.nr In nurt.nl ni FUI LETONUL »GAZ. TRANS.« Lumina zodiacului. In seara de 10 Faur n. c., între orele 7 şi 8, o zare spălăcită se ridica pe dunga orizonului unde apusese soarele pe la 4 ore 47 minute. Se ridica pieziş, în forma unui triunghiu culcat, ajungând cu vârful la Pleiade (Găinuşe) în zodia Taurului. Acelaş fenomen l’am observat în se­rile de 11 şi 12 Faur. Acelaş fenomen l’am observat în primăvara anului trecut, de vr’o câteva ori. Loiu fi zărit probabil, şi de altădată, fără să fiu cu atenţiune la el; precum mulţi cetitori îl vor fi zărit şi ei, fără să­­ fi ştiut rostul. E lumina zodiacului. Prin Ianuarie — April se vede seara la apus, după amurgul serii. Prin Sept. — Nov, se vede la răsărit, înainte de zorile dimineţii. Primăvara se ridică din zodia Peştilor, trece prin a Berbecelui ajungând la Pleiade şi Calea lactee Toamna se iveşte în zodia Leului, trece prin a Racului, ajun­gând iarăşi la Calea lactee, în zodia Ge­menilor. Intre tropici se ridică drept sure zenit, sub lăţimile noastre pare înclinată spre miazăzi; la poli s’ar vedea paralelă cu orizonul. In regiunea tropicilor fenomenul e atât de lămurit, încât sau e confundat cu amurgul serii, respective zorile dimineţii (»Crepusculul fals« al Arabilor), sau ră­mâne cu totul neluat în seamă, sau e în­registrat ca mişcările regulate ale plane­ţilor, ca eclipsele de soare şi de lună. Ale­x. Humbold ne dă câteva notiţe interesante din regiunea amintită ") : »On­ cine a trăit ani de-a rândul în zona palmierilor — zice el — îşi aduce aminte cu drag de zarea blândă, în care lumina zodiacului, ridicându-se piramidal, răsfaţă o parte din nopţile tropice, cele totdeauna pe o formă de lungi. Eu am văzut-o luminând de multe­ ori mai intensiv decât Calea lactee în Scorpion. Şi nu nu­mai în atmosfera rară şi uscată a piscu­rilor de pe Anzi, la înălţime de douăspre­zece — patrusprezece mii de picioare (3900 —4450 m.) ci și pe câmpiile perdute în zare (Llanos) ale Venezuelei, precum și la marginea mării, sub ceriul vecinic senin al Cumanei. Fenomenul era de frumseță deosebită, când se profilau în preajmă-i fulgi de nori, producând contrast pitoresc.­ ­) Kosmos, voi. I. ed. Cotta, pag. 98—102. intr’un loc al ziarului meu, schiţat în de­cursul navigaţiei dela Lima la coasta ves­tică a Mexicului, amintesc o astfel de ară­tare feerică : »De trei sau patru nopţi văd »lumina zodicului (între 10° şi 14° lat. »nord) într’o frumseţă,cum nu mi­ s’a arătat »nici odată In aceasta parte a oceanului, »judecând după strălucirea constelaţiilor şi »a nebuloaselor, transparenţa atmosferei e »admirabilă. Din 14 pănă în 19 Mart, la »45 minute după­ ce discul solar se adânci» »în mare, nu se vedea nici o urmă de lu­­»mină zodiacală, deşi era pe deplin întu­­­nerec. O oră după apusul soarelui insă »se ivia de­odată în splendoare captivantă »pănă la Aldebaran şi pleade ajungând în »18 Mart înălţimea de 30° 5'. Nori svelţi »apar răzleţi în albastrul plăcut dela ori­­»zon, ca în faţa unui covor gălbui. Cei de »sus joacă din când in când în colori pis­­»triţe. Ai crede, că soarele apune pentru »a doua oară. In regiunea aceasta zarea »creşte, aproape ca în primul pătrar al »lunei. Cătră orele 10 lumina se spălăceşte »pe la orezul nopţii dispare. In 16 Marte, »când strâlucia mai tare, s’a ivit înspre »răsărit o contra­zare de licărire blândă«. Tot Humboldt a observat în clima tropică a Americei de sud, svăcniriie ad­mirabile în intensitatea luminoasă a feno­menului. tf. Fenomenul e destul de bătător la ochi, totuşi n’a atras atenţiunea astrono­milor şi a fizicianilor, decât pe la mijlocul secolului XVII. Cea dintâiu descriere lă­murită ne-o dă la 1661 Childrey în a sa »Britania Baconica«, după ce tot el­­ a fă­cut primele observări ştiinţifice în 1658— 1661. Totuşi Dominic Cassini are meritul de a fi ornat pentru prima oară (1683) raporturile de dimenziune și timp ale fe­nomenului. Smith a construit în 1882 un spec­­troscop special pentru observarea și foto­­grafiarea luminei zodiacului. 2) încercările de a fotografia spectrul au rămas mult timp zădarnice. Abia cu plăci cromosensibile s’a ajuns la ceva rezultate. Spectrul de regulă e foarte spălăcit. Abia prezintă ceva nuanţe de colori. E con­tinuu. In primăvara anului 1883 însă Smith ') Prisma spectroscopului din spat de Is­landa, lentilele colimatorului şi ale camerei foto­grafice din quarz, cu escepţiunea unui colimator de observaţii directe, ale cărui lentile s’au făcut din sticlă flint, mai poate servi azi ca argument, căci nu trebue să se uite că „naţi­­­unea maghiară e naţiune unitară“. Cinismul acesta e prea de tot revoltător. Manifestul electoral al creştinilor so­ciali din Austria despre care s’a făcut amintire ori la ultimele ştiri, conţine între altele următoarele pasaje semnificative pentru atitudinea politică a numitului par­tid în chestiunea pactului cu Ungaria. Ma­nifestul zice: »Cea mai importantă pro­blemă politică a timpului celui mai apro­piat este reformarea actualilor raporturi cu ţările coroanei ungare, cari raporturi nu mai pot dăinui. Nu se poate cugeta o poziţie de putere a monarchiei habsbur­­gice în afară nici înflorirea ei înăuntru fără a se regula in mod mulţămitor ra­portul de drept public şi economic cu Un­garia. Dela 1867 Maghiarilor le-a succes a clădi o formaţiune de stat înăuntru mo­narchiei şi pe soc­oteala celor din Cislau­­tania, care, condusă de partidele minori­tăţii judeo-maghiare aproape de tot co­rupte a aservit, a asuprit şi a esploatat toate popoarele nemaghiare ale Ungariei, pe cetăţenii germani ai acestei ţări pe naţionalităţile slave şi române. Cercurile maghiare, a căror putreziciune interioară a fost scoasă la iveală prin multele scan­date ale timpului din urmă, au ştiut să se aroage faţă cu Cisleitania , hegemo­ni prin nimic justificată, au ştiut să ceară toate drepturile pentru sine şi să îrîcarce aproape toată sarcina contribuţiilor pentru armată în spinarea contribuabililor austriaci şi să aducă tot­odată, agricul­­­­tura austriacă aproape da ruină prin im- I portarea nelimitată de producte ungare.­­ Aceasta ruşine trebue să aibă un sfârşit. I­­n lături cu dominaţiunea Maghiarilor! Noi­­ voim o Austrie, în care nici un popor să ■ nu fie nevoit a geme sub jug străin, un I imperiu al libertăţei şi al dreptăţei«. In lupta contra aroganţei Maghiarilor trebue să păzim interesele economice ale Austriei în deplină măsură şi cu constantă energie. Lozinca partidului creştin-social este şi rămâne : *Mai bine despărţire economică decât perseverarea în servitutea desono­rătoare­. Acest manifest electoral a fost cetit şi primit în marea adunare a partidului creştin social ţinut în Viena Dumineca trecută sub preşedinţa mareşalului Aus­triei de jos a prinţului Alois Liechten­stein, Ungaria. Boemia ca cea dintâia ţară in­dustrială în Austria vrea să ia poziţie şi­­ să se pronunţe asupra pactului spre a face presiune asupra guvernului austriac să apere interesele Austriei şi să nu cedeze în negocierile sale cu guvernul ungar. Vor­bitorii din şedinţa de lună, mai ales de­putatul partidului conservativ Zietwitz, au accentuat că ori se va da garanţă de con­solidare a raporturilor economice printr’un pact încheiat pe timp mai îndelungat, care să se estindă asupra tuturor chestiunilor economice, ori să se pronunţe de pe acum separarea economică dintre statele dualiste chiar cu fizicul că acesteia îi va urma şi separarea politică. Toţi vorbitorii au asi­gurat că raporturile au devenit insupor­tabile şi că trebue să li se facă un sfârşit. S’a mai zis de cătră un vorbitor ceh, că deja de pe acuma se formează o majori­tate pentru parlamentul viitor, care şi-a pus de scop a lua o poziţie energică faţă cu Ungaria. Sinodul protopopesc din Oradea mare contra proiectului lui Apponyi. Sinodul pro­topopesc al tractului Oradea mare întrunit zilele aceste sub presidiul d-lui protopop Tom­a Păcală, a votat cu unanimitate o resoluţiune, prin care sinodul protestează energic în contra atentatului îndreptat prin proiectul ministrului Apponyi contra au­tonomiei bisericei gr. or. române şi contra şcoalelor româneşti şi roagă pe archiereii români, să intervină la locurile competente pentru apărarea constituţiei bisericei. Re­­soluţiunea s’a trimis P. S. episcopului Ioan Papp. Constituirea comitetului naţional român din Bucovina. In şedinţa de Marţi a comi­tetului naţional, ales de cătră meetingul românesc ţinut în 21 Februarie în oraşul Suceava, s-a ales următorul birou, care constitue comitetul naţional: Au fost aleşi President: d-l prof. universitar Dr. Ştefan Saghin. Vicepresidenţi: d-nii archipresinter­­stavrofor Ion Procopovici şi prof. Grigori Halip. Secretari: d-nii adjunct administra­tiv Dori Popovici şi cond. de avocat Euse­­bie Antonovich Casieri: d-nii consil. de tribunal Emil Isopescu, secretar la comite­tul ţării Dr. Constantin Hostiuc şi comisa­rul postal Eraclie Bocancea. Membrii fără funcţiune : d-nii prof. universitar Dr. Teo­dor Tarnavschi, consil. de trib. Dr. Con­stantin Isopescul-Grecul şi înv. Georgi Hre­­niuc. După o desbatere mai lungă s’a de­cis ca în comitetul central să fie dele­gaţi, afară de preşedinţii comitetelor di­strictuale, încă câte un econom, din fiecare district, designat de acest comitet.

Next