Gazeta Transilvaniei, august 1908 (Anul 71, nr. 169-191)

1908-08-01 / nr. 169

Alcoholul şi sistemul nervos/) De Dr. Ioan Popp, c. şi r. medic-colonel în re­tragere în Sibiiu. I. Timpurile de azi sunt critice şi grele, sărmanul popor român geme sub povara greutăţilor mari de tot soiul, cari îl apasă de toate părţile. Pe lângă acestea mai esistă un rău mare, care îl bântue mereu şi în unele părţi îl ameninţă cu ruina com­pletă trupească şi sufletească, şi acest rău este „Diavolul alcohol“ — „Ra­chiul“. In aceşti doi ani din urmă s’a scris atât din partea medicilor, cât şi din partea laicilor despre el multe de toate, şi s’au dat sfaturi bune şi folositoare in contra lui. Dar din toate acestea scrieri, cam­ parte le-am cetit şi parte le-am ascultat, cea mai bună a fost o prelegere publică a învăţa­tului medic specialist de nervi Dr. E., directorul institutului de alienaţi de aici din Sibiiu, ce a ţinut-o în primăvara anului trecut şi care în toată pri­vinţa e atât de clasică, interesantă şi folositoare, încât spre binele şi fo­losul poporului nostru mă simt în­demnat în estras a­ o publica îm­preună cu esperinţele mele, cari le-am făcut în privinţa aceasta ca medic militar intr’un serviciu aproape de 40 de ani. Pentru că nimeni nu este aşa competent a cunoaşte şi aprecia mai bine puterea destructivă a alcoho­­lului, decât medicul specialist de nervi, nimeni nu are atâta ocasiune ca dânsul a observa zi de zi urmă­rile triste ale consumării necumpă­tate de alcohol, nimeni nu vede ca dânsul ruinarea trupească şi sufle­tească a corpului atât a beutorului cât şi a copiilor, nepoţilor şi străne­poţilor lui, nimeni nu vede mai bine ca dânsul, împlinirea blăstămului, că păcatele părinţilor se vor râsbuna până în a treia şi a patra spiţă, el vede însă totodată şi ruina materială precum şi viaţa mizerabilă şi ticălo­şiile, cari năvălesc în urma beţiei preste aceşti păcătoşi şi asupra ru­deniilor lor. Aşa dară nu din întâmplare stau în şirurile prime ale antialcoholiştilor medicii specialişti de nervi. Mulţimea observărilor lor e atât de mare şi cazurile se îndesnesc atât de mult, încât adeseori nu ştiu pe care să-l aleagă şi să-l pună ca exemplu, spre a ieri pe ceilalţi de beţie. Deoarece cel puţin a treia parte din morbu­rile de nebunie sunt mijlocit sau ne­mijlocit urmările înveninărei prin alcohol, precum şi o mulţime de alte turburări nervoase se nasc din aceeaşi cauză. Dela o ţîră de voie bună, — pe care o naşte 1—2 pocale de vin, — până la beţia grea fără cunoştinţă de sine şi fără simţire, dela dispozi­­ţiunea bună de a tot vorbi — după niţică beutură — până la Delirium tremens se roteşte în toate nuanşele o şcoală întreagă de conturbări acute de minte, precum de altă parte dela o tremurare uşoară a mânilor până la cele mai grele paralize şi dela nervositate uşoară până la mânia de prigonire se înlănţue un şir lung de morburi chronice de nervi şi de ne­bunie. I. Stomacul, ficatul, inima şi rermn- I chi beţivului asemenea nu rămân I timp mai îndelungat cruţate, dar bol­­năvirea lor este mică în asemănare cu multele suferinţe ale sistemului nervos, produse prin alcohol. Aceasta vine de acolo, pentru că alcoholul în linia primă e un aşa numit „venin de nervi“. Se vor mira poate unii dintre DV. pentru că eu numesc alcoholul, care e lăţit peste tot pământul şi care zilnic e beat de milioane de oameni şi de multe ori — cel puţin la aparinţă fără stricăciune văzută, zic îl numesc „venin11. Ce este veni­nul ? Aceasta nu se poate acurat circumscrie. Aromatele (spiţeriile) în­trebuinţate in culină, chiar şi sarea, cu atât mai mult cafeaua, tea, ceaiul în măsură mare consumate pot să lucre în mod veninos, ba chiar o bu­cată de pâne proaspetă poate să fie cu venin, dacă de exemplu o dăm unui bolnav de tyfus. Pe de altă parte prescrie medi­cul nu numai fără ori­ce daună, ci din contră cu mare folos Arsenic, Morphium, Opium şi multe alte de asemenea mijloace, din cari deja păr­ticele ale unui gram sunt de ajuns, ca să omoare cu siguritate un om. Ia limba comună însă pricepem noi sub „venin“ o substanţă, din care deja mici părticele sub ori­ce împre­jurări lucră în mod dăunos asupra organismelor vieţuitoare. Aşa circum­scris este „Alcoholul“ un „venin“ şi îşi exercitează mai întâiu lucrarea lui veninoasă în contra născătorului dân­sului. D­v. ştiţi, că alcoholul se naşte prin dospeala substanţelor zacchari­­forme şi că aceasta dospeală se des­­voartă şi susţine prin un organism fin vegetabil, care este cunoscut sub numele de „germenele de drojdii“. Creşterea lui se întârzie în mod con­siderabil adăugându se ciopol de al­cohol (2 picături în 4 litre). Aceasta întârziere creşte cu fiecare picăturii de alcohol tot mai mult, până ce la 14'/o înceată ori­ce creştere. Aşa­dar germenii de drojdii se obosesc în lu­crarea lor tot mai tare, cu cât pro­duc mai mult alcohol şi îndată ce dospeala a înaintat aşa departe, în­cât substanţa dospitoare a ajuns la 12—14% de alcohol, înceată de tot vitalitatea germenilor de drojdii, ei pier în productul lor propriu. Alcoholul este însă un „venin mortal“, nu numai pentru născătoriul lui — germenile de drojdii, ci şi pen­tru alte vieţuităţi organice, pentru care calitate­a lui să întrebuinţează extern la unele boale infecţioase ca mijloc omorîtor de germeni, mai de­parte spre curăţirea instrumentelor chirurgice.­­ Germenii, a căror nimicire se in­tenţionează aci, constau din aşa numite micro-organisme, adecă din vieţuităţi aşa mici, cari numai prin mărirea lor de sute şi mii de ori prin microscop se pot observa. Din astfel de orga­nisme mici sau de regulă din ceva mai mari, dar de diferite soiuri, pe care noi le numim celule, se edifică toată lumea plantelor şi a animalelor. Din miliarde de astfel de celule se compune şi trupul nostru. Celulele acestea sunt după formă şi structură între sine foarte diferite, unele sunt mai gros, unele mai fin organi­zate, de comun constau din o peliţă fină, în care e închisă o substanţă fluidă, aşa numita Protoplasma, care este aşa zicând sufletul vieţii noastre. Când alcoholul vine în atingere cu aceste celule, atunci el străbate pă­­retele celulei, întră în lăuntru şi omoară substanţa ei vieţuitoare. Experimentele făcute au dovedit prin urmare, că sub influenţa alcoho­­lului mai întâiu încetează de a lucra celulele cele mai complicate şi mai fin construite şi aşa pe rând, şi ceva mai târziu toate celelalte celule până la cele mai simple. Cele mai fin or­ganizate sunt însă celulele nervilor, aşadar acestea sunt primele, cari su­­fer mai de timpuriu în urma alco­­holului. Dacă bem un pocal de vin, atunci ajunge alcoholul, ce se află într’ânsul, din stomac în torentele comun al sân­gelui şi al sucurilor. Trecerea aceasta se întâmplă aşa de repede, încât al­coholul după 1­2 minute de la intra­rea lui în stomac, se poate constata în sânge. Prin circulaţiunea sângelui alcoholul a condus prin tot trupul şi în tot locul, unde ajunge, pătrunde în celule şi conturbă şi paralizează lucrarea lor. Aceasta atârnă de la can­titatea alcoholului, care circulează în sânge. Este deci învederat, că aceasta cantitate va fi cu atât mai mare, cu cât va fi mai concentrată, adecă cu cât beutura consumată va conţinea mai mult alcohol, asemenea va fi şi conţinutul de alcohol al sângelui în procente, atunci mai mare, când bem spirtuasele pe stomacul gol, decât când le bem pe stomacul plin. Dacă astfel cantităţile alcoholului vor fi nu­mai puţine, atunci se vor nimici nu­mai cu filulfi­e role mai anioane de to­- _ - ~ - - t -­­­rentele sângelui şi cele mai niu orga­nizate, când însă cantităţile sunt mai mari, atunci se lăţeşte efectul tot mai departe. Nicolae Popea. Sâmbătă după amiazi a încetat din viaţă bătrânul episcop al diecezei Caransebeşului, Nicolae Popea, în e­­tate de 82 ani. O boală scurtă dar grea a tăiat firul vieţii, pline de fapte frumoase şi româneşti, a fericitului episcop, care a fost timp îndelungat credinciosul tovarăş şi conlucrător al­­ marelui Mitropolit Andreiu bar, de Şaguna întru câştigarea drepturilor bisericei gr. or. române la reînfiin­ţarea Mitropoliei ortodoxe a Români­lor din Ungaria şi Transilvania. Ştirea despre moartea episcopu­lui Popea a produs pretutindeni a­­dâncă jale. Maj. Sa Monarchul, epis­copii români şi alţi fruntaşi ai Româ­nilor s’au grăbit să exprime familiei şi diecezei văduvite adânca lor con­­dolenţa pentru moartea episcopului, Popea, iar poporul român gr. or. şi întreg neamul românesc deplânge în răposatul perderea unui archiereu de­votat chemării sale, a unui fiu cre­dincios al neamului său, care in floa­rea vieţii sale a stat în primele rân­duri de luptă pentru drept şi li­bertate. Odi­hnească în pace şi în veci amintirea lui ! Din viaţa, plină de fapte româneşti, ale episcopului Popea reţinem următoa­rele : S’a născut la 17 (29) Februarie 1826 în Satulung (lângă Braşov). Terminân­­du-şi studiile liceale, drepturile şi teologia, a intrat mai întâiu în serviciul adminis­traţiei politice sub era absolutistă. Murind la 1854 secretarul episcopesc Pantazi, a a­­juns secretar episcopesc, mai târziu pro­­tosincel, archimandrit şi vicar archiepisco­­pesc, servind pe fericitul Şaguna până la moarte cu credinţă şi devotament. După moartea episcopului Popazu a fost ales în 1889 episcop al Caransebeşului. La 1890 a fost ales membru al »Academiei Române« pentru scrierile sale despre viaţa şi faptele lui Şaguna, despre vechia Metropolie a Ro­mânilor, etc. In viaţa politică a luat deasemenea parte activă, in 1863 a fost deputat în dieta Transilvaniei, iar la 1884 a prezidat conferenţa naţională a Românilor şi a fost prezidentul primului comitet naţional. * Imediat după moartea episcopului Po­pea sa întrunit consistoriul plenar luând dispoziţiunile prescrise de statutul organic. Testamentul numeşte de moştenitor general dieceza Caransebeşului, întreaga avere de 250.000 cor., are să formeze »Fundaţiunea Nicolae Popea« şi serveşte spre scopuri bisericeşti, şcolare şi de binefacere. Consistoriul plenar a predat condu­cerea interimară a diecezei P. Cuv. Sale Archimandritului Filaret Musta. * Marţi a avut loc înmormântarea cu mare pompă bisericească. mea ueia o care uimineaţa pompierii oraşului au tras un cordon de la reşedinţa Anici/irinnoortQ nono lo KîciAt»î/lo T o amaIa Q Cjiiovv/[/vucivi* pcuu» iu uioui ivai iju­­ji viu , preoţimea pleacă în sunetul clopotelor de la biserică la reşedinţa episcopească. Aici episcopul se îmbracă în odăjdii şi se cele­brează un scurt prohod. Coşciugul este ridicat apoi de cătră preoţii îmbrăcaţi în odăjdii şi cortejul funebru, în fruntea că­ruia merg diferitele corporaţiuni cu stea­gul lor şi corurile din Lugoş şi Caranse­beş, se pune în mişcare. In urma coşciu­gului merg rudeniile mortului, fraţii Alexe şi Victor Popea şi d-na Maria Penciu­. Apoi urmează representantul Academiei Române d-l loan Bianu, apoi delegaţii arhidiecezei Vasile Domşa protopop,Pantelimon Lucuţa, Victor Tordăşianu asesor consistorial şi Dr. C. Popescu protopop; delegaţii diece­zei greco-catolice a Lugoşului loan Boroş canonic, I. Nestor canonic şi Gheorghe Po­­povici protopop, delegatul P. S. Sale nou alesului patriarch de Carlovăţ, Gavril Smo­­ianovici, protosinghelul Ştefan Nicolici, de­putaţii naţionali Coriolan Brediceanu şi Dr. Ştefan Petrovici, comunitatea de avere în frunte cu preşedintele Constantin Bura *) Şi celelalte foi române sunt rugate a pu­blica aceasta lucrare, pentru lăţirea ei cât mai mare la poporul nostru. (Număr de Duminecă 31.) Telefon: Nr. 226. GAZETA apare în fiecare zi Abonamente pentru Austro-Dagaria: Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rll de Dumineci 4 cor. pa an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rli de Dumineca 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate ofi­ciile poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov, Administraţiunea, Piaţa mare târgul anului Nr. 30, Stagiu I. Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul acasă . Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele, cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA: Ai­ostriţmea ?! TiDOhraf la Braşov, piaţa mare nr. 30. TELEFON Nr. 226. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. Inserate se primesc la Administraţiune Braşov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI : In Vlena la M. Dukes Naohf., Nux. Augenfeld & Emeric Lea­ner. Heinrich Schalek, A. Op­­pelik Nachf.. Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Golber­­ger. EksteinBernat, Iuliu Le­opold (YII Erzsébet-körut). Preţul Inserţiunilor; o serie garmond pe o coloană 10 bani ■ pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învo­ială. — RECLAME pe pagina I 3-a o serie 20 bani. Nr. 169—Anul LXX­. Braşov, Vineri 1 (14) August 1908.

Next