Gazeta Transilvaniei, decembrie 1908 (Anul 71, nr. 266-287)
1908-12-02 / nr. 266
Pagina 2. Mihályi, Dr. Florent Mihályi, Simeon Balea, Dr. G. Bilaşco şi Dr. Hie Mariş. Lipsa regulamentului dă anză la multe neînţelegeri şi nedreptăţi, mai ales la statorirea cheiei după care să se stabilească »inşul«, dreptul folosinţei şi datorinţa de a plăti darea. Astfel se întâmplă, că plătesc dare cei ce nu folosesc şi folosesc cei ce nu plătesc dare. Anomalia aceasta a inspirat multe procese de parcelare a »composesoratelor«, pe cari legea silvanistică din 1907 le-a sistat. Pădurile se folosesc mai pe drept, foloseşte cine cât poate. Şi cei ce nu au drept. Mai ales săracii, cari din săltarea lemnelor se susţin peste iarnă. Nemeşii scăpătaţi lăzuesc păduri întregi şi astfel se despăgubesc. Fânaţele de munte de pe »răzaştini« sunt foarte preţioase. Ba desfundă şi câte o moină la umbra de pădure. Legea din 1907 sileşte pe nemeşi să răsădească pădurea pe răzăituri. Aceasta dispoziţie amărăşte tare pe oameni, peste 500, 600 jugere catasmale, s’au amestecat »domnii« şi »jidanii«, ca să pescuiască în tulbere, mai ales, când conducerea lor, care nu da de bănuit, era în mâni nu prea de încrezut. Astfel protopretorul Simeon Pop pretinde şi improcesuiază o pădure de 500.000 fl., sub pretext, că »Muntele său Stclu« nu se chiamă munte fără pădure. Procese de aceasta natură se bazează şi pe câte-o greşală de catastru, mai ales că la timpul său cei chiemaţi nu şi-au bătut capul mult cu treaba iar ţăranii nu i-au dat nici o însemnătate. Procesele aceste se îngreună pe spatele composesorilor şi demoralizează mult prin exemplul, care tinde la »individualizarea«, la parcelarea mai întinsă a averilor comune. La ce îi silesc şi opreliştele silvaniştilor. Composesoratele se compun, mai mult din păduri, cari dacă s’ar găsi capitalul necesar, ar putea deveni o bogăţie a Maramureşului. Piscul munţilor, păşunile au rămas în mânile composesorilor ca avere privată până la 1867. Cu »restabilirea constituţiei« se schimbă situaţia în favorul »domnilor« şi-a Evreilor. Prin înşelăciuni, şiretenie, terorism şi lege, ajung munţii în mânile lor. Păşunile scumpe, trebue să le plătească scump nepoţii. O păreche de boi, mânaţi la vărat în ’munte costă 30—40 fl. pe cari îi primeşte »sindicatul Evreilor«. Ministrul Kristoffy s’a năzuit, că baremi munţii statului să fie închiriaţi din »mână liberă« comunelor, ca să se poată ţinea concurenţă proprietarilor de munte şi să scăriţeze ’preţurile horibile ale »Sindicatului«. I-a şi succes. Dar cu coaliţia se schimbă beneficiul acesta. Munţii erariali ajung iar la Jidani. Kaffka, marele prietin al poporului sugrumat de interesele Evreilor şi-a pierdut influenţa binefăcătoare. Cauzele sărăcirei poporului sunt: lipsa de cultură şi de conducători. Obiceiurile rele şi mai ales procesele multe şi costisitoare isvorîte din lipsa unui sistem de moştenire. Birocratismul greoi şi formalist,care numai spre paguba poporului analfabet este şi spre folosul Jidanului, cari nu aleg mijloacele. Advocaţii neconştienţioşi şi păcătoşi. Corupţie de care n’a rămas strein nici ţăranul, încă de mult era învăţat la »anticuri«, iar de la jidan a învăţat ce-i »hapisul« şi »membratul«. A lipsit organizaţie economică, organizaţie de bănci. Cele jidoveşti lucră în dragă voie cu 50%. In timpul din urmă se înfiinţează băncile filiale ale »Centralei« din Budapesta şi dughenele de consum ale »Hangzei«. Cultura pomilor, a albinelor, a viermilor de mătase şi un mai bun soiu de vite vor putea schimba bilanţul economic înspre bine. Bancă românească de st at şi face »mare patrie« abia ar scăpa de păcatul uzurei. Altcum nu ţi se asociază capitalul. Avem şcoală de pomărit în Nagybocskó, dar nici un popă nu şi-a adus aminte să îndemne poporul să o cerceteze. Va curge multă apă pe Mara, până vor veni apostolii să prevestească altă viaţă, alte vremi. Budapesta, la 30 Noemvrie 1908. Dr. Gherghe Râpea, medica tului a făcut comunicări autentice. In deosebi importante pentru naţionalităţi sunt declaraţiunile lui Polonyi în ce priveşte votul universal, din cari rezultă că guvernul conform pactului încheiat a fost dator să facă reforma electorală pe baza votului universal, egal şi secret. De interes pentru noi este şi părerea lui Polonyi, că în ce priveşte deslegarea cestiunei naţionalităţilor, el este aderentul unei rezolvări pe bază de pace. Dep. Mihali aprobă de asemenea şi temerile lui Polonyi în ce priveşte conducerea finanţelor statului şi îndeosebi cu privire la investiţiunile colosale ce le contemplează guvernul în situaţia economică gravă de astăzi. După aceste oratorul trece la plângerile ce le au Românii pe diversele terene în deosebi pe terenul justiţiei şi administraţiei şi expune pe scurt punctul de vedere, pe care stă partidul naţional român, în faţa situaţiunei politice actuale. Constată că guvernul ocupă o poziţie atât de respingătoare faţă de cererile juste ale naţionalităţilor, încât am ajuns la convingerea, că în situaţiunea de astăzi ni i-a făcut imposibilă desvoltarea noastră pe teren cultural, economic şi politic. Vorbind în special despre proiectul reformei electorale, arată că prin acest proiect se întăreşte poate pentru secoli dominaţiunea feudală. Aminteşte în deosebi dispoziţiunea proiectului de lege, prin care aşa numiţilor »agitatori« li se ia pentru 5—10 ani dreptul activ şi pasiv de alegător. Astfel guvernul poate intenta fiecărui deputat naţionalist, care nu-i e pe plac, pentru o vorbire de program un proces, luându-i dreptul de a mai alege sau a mai fi ales deputat. Relevând plângerile concrete spuse de deputaţii naţionalişti în dietă, arată modul uşuratic şi condamnabil cum răspund miniştrii în dietă la cererile juste ale deputaţilor. Atitudinea aceasta respingătoare produce în sufletele poporului o astfel de neîncredere faţă de guvern, încât avem impresia că ne aflăm sub guvernul actual într-o situaţie afară de lege. Amintind apoi declaraţiunea ministrului de interne, care a spus că în cele mai multe cercuri ale naţionalităţilor au fost aleşi deputaţi guvernamentali şi că aceştia au câştigat favoruri alegătorilor lor, arată că o astfel de enunciaţiune e direct demoralizatoare, căci prin ea se provoacă poporul să aleagă numai deputaţi guvernamentali, deoarece numai în cazul acesta li se va face dreptate. Insă nici în cercurile aceste electorale nu se face dreptate poporului şi spre a ilustra aceasta citează mai multe cazuri, între cari şi afacerea stipendiilor năsăudene, care, deși cercul Năsăudului e reprezentat printr’un deputat guvernamental (Ioan Ciocan) nu e încă rezolvită. Cere guvernului, ca să rezolve odată această afacere, care se trăgănează de ani de zile. De încheiere dep. Mihali declară, că în această țeară numai acel guvern va avea viitor, care va lua în programul său democratizarea ţării, rezolvarea cestiunei sociale şi a naţionalităţilor, promovarea cestiunilor economice şi, dacă e necesar, desvoltarea independentă a ţării. * Din dieta ungară. Discursul dep. Mihali. — Programul ministrului Apponyi în afacerea cazului din Iaurin (Győr). In şedinţa de Sâmbătă a dietei dep. Dr. T. Mihali a rostit un discurs mai lung la desbaterea legei financiare. In partea primă a vorbirei sale dep. Mihali s’a ocupat cu discursul dep. Polonyi, a cărui destăinuiri cu privire la pactul încheiat sunt de mare importanţă, deoarece dânsul ca fost ministru şi martor la încheierea pac GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 266 —1908. In aceiaşi şedinţă ministrul Apponyi a răspuns interpelaţiunei dep. Eitner în afacerea eliminărei studenţilor dela preparandia din Iaurin (Győr). Din raportul ce l’a primit dela episcopul Szécsenyi s’a convins, că complicaţiunil, cari au urmat din aceasta afacere, nu se pot altfel resolvi, decât prin aceea, ce juriştii numesc »aboliţiunea« unui proces. Prin urmare a provocat pe episcop, să introducă status quo-ul de dinaintea zilei de 2 Dec., deoarece studenţii n’au avut intenţiunea (?!) de a ofensa pe rege. Aceasta va corăspunde mai bine şi intenţiunilor Maj. Sale. In urma acestei provocări — a zis Apponyi — episcopul a restabilit status quoul din ajunul zilei de 2 Dec. şi cu aceasta afacerea s’a rezolvat. Răspunsul lui Apponyi s’a luat cu mare alaiu la cunoştinţă. Complicaţiunile în Orient. Intr’o întrunire secretă, ţinută Vineri în Constantinopol comitetul de boicotaj a luat următoarele hotărâri: 1) Ca să continue cu cea din urmă energie boicotul în contra mărfurilor austriace. 2) De a se încuraja orice marfă de provenienţă turcă. S’a numit o comisiune specială, ca să controleze aceste mărfuri şi să le prevază cu o etichetă ca să fie scutite de vamă. 3) Noi subsemnaţii asigurăm pe onoare de a respecta libertatea comercianţilor şi de a da în publicitate, în presa locală, pe oricine se opune la prescripţiunile noastre de mai sus. O altă circulară dispune următoarele : 1) Toate mărfurile cari vor veni din Germania sau Sviţera la Haidar-Paşa într’un vapor austriac trebue să fie vizate de comisiune. 2) Toţi comercianţii cari au relaţiuni cu fabricile din streinătate, vor lăsa libertatea comitetului de a trata cu aceştia din urmă, şi toţi acei cari vor face acestea vor fi consideraţi ca adevăraţi patrioţi. 3) Sunt mai departe câteva alte articole mai puţin importante cari leagă de comisiunea comitetului de boicotare pe comercianţi şi îi ameninţă în cazul când nu vor asculta de prescripţiunile comitetului. — Din Belgrad se anunţă, că sub îndemnul mişcărei de boicotare din Turcia s’a format şi aci un comitet de boicotare. Comitetul central e alcătuit din 12 membrii şi are subcomisiuni în toate oraşele din provincie. S-au asociat mişcărei toţi furnizorii, funcţionarii de la vămi şi lucrătorii din porturi. Boicotul va începe în toată ţeara în prima zi de Crăciun şi se va întinde asupra tuturor mărfurilor austro-ungare. Comitetul central e în legătură cu comitetele din Salonic şi Constantinopol, de unde se deduce că mişcarea de boicotare se află și aici sub conducerea acelora cari au întrodus-o în Turcia. — Ziarul »Le Matin« publică o relatare a evenimentelor, cari au motivat anexarea Bosniei. In anul 1906 urmau să aibă loc manevre austriace în Bosnia, cu care prilej Maj. Sa monarchul şi archiducele Francisc Ferdinand urmau să fie divizitaţi de prinţul Danilo şi de o delegaţiune turcă. Ministeriul de externe austriac a fost înştiinţat că Bosniacii nu sunt mulţumiţi cu desfăşurarea manevrelor în Bosnia şi deci s’a renunţat la acest plan. Faptul acesta a supărat pe vremuri pe moştenitorul tronului. Mai târziu el a plecat la Ragusa, unde se găsea şi prinţul moştenitor muntenegrean Danilo. Publicul jubila, dar ovaţiunile se adresau prinţului Danilo. Faptul acesta a înfuriat şi mai mult pe prinţul moştenitor, care a stăruit pe lângă baronul Aehrenthal ca să grăbească anexarea Bosniei. — In cercurile neguţătoreşti din Moscva se vorbeşte că guvernul sârbesc a făcut comande însemnate de arme la fabricile ruseşti. Însemnate transporturi de muniţiune au plecat deja din Rusia la Belgrad. — »Pravda« din Belgrad spune că toţi ofiţerii sârbeşti cari petrec în străinătate au fost chiemaţi în Serbia la corpurile de armată cărora aparţin. — Ştirile despre un tratat ofensiv şi defensiv între Serbia şi Muntenegru se desmint din partea oficială sârbească. — Ministrul de finanţe bulgar Salabaşev spuse într’o convorbire cu un ziarist bulgar că negocierile dintre Bulgaria şi Turcia decurg foarte încet dar aceasta ar fi un semn că se desfăşură normal. La întrebarea dacă e vorba de încheierea unei convenţiuni politice, ministrul bulgar a răspuns: »Nu e vorba numai de regularea cestiunilor financiare. Turcia cere ca Bulgaria să ia asupră-şi şi o parte din datoria de stat turcească, dar eu cred că se va mulţămi cu capitalizarea tributului ce l’am plătit pănă acum pentru Rumelia orientală și care era de 2,950,000 franci. Noi stăm pe baza că Poarta poate pretinde numai ceea ce de fapt i se cuvine; capitalizarea tributului ar recere 59 milioane de franci. De aici avem să subtragem o pretenziune a noastră de 28 de milioane ce derivă de la o datorie a Turciei de când s’a cumpărat calea ferată Rusciuk-Varna«. La întrebarea dacă Bulgaria vrea să plătească restul de 31 milioane, ministrul de finanțe răspunse : »Nu pot să zic nimic în numele Bulgariei darin zilele viitoare cabinetul va da o declarare«. membre, cerându-le să servească cu zel cauza Reuniunii. D-na Elena Sabadealm în un discurs avântat vorbeşte despre D-na Susana Andr. Mureşicau, care prin stăruinţa sa lăudabilă a dat fiinţă Reuniunii, îi aduce omagii şi propune a i se exprima mulţămita şi recunoştinţa adunării generale. D-l secretar Dr. I. Blaga ceteşte apoi raportul general despre activitatea comitetului ; cassiera d-na Virginia Vlaicu ceteşte raportul special despre starea averii Reuniunii şi mişcarea cassei în decursul anului 1907/8. Averea Reuniunei constă din : a) fondul Reuniunii, de col. 24348-82; b) fondul Eufrosina Axente Sever, de cor. 2135-03 ; c) fondul Elena A. Popovici, de cor. 1024-19 şi d) fondul Victoria C. Iuga de Baciu, de cor. 400; total averea este de cor. 2790804. Faţă de anul trecut a sporit averea cu cor. 1132.14. S-au împărţit 680 cor., ca ajutoare la văduve sărace. Membre fundatoare sunt 34 şi 6 membrii fundatori. In decursul anului s’a înscris d-na Elena Sabadeanu în şirul membrelor fundatoare. Membre ordinare au fost 93, un număr prea mic în raport cu mulţimea de femei fruntaşe, cari ar trebui găsite în şirul membrelor. Comitetul a decis a se adresa cătră toţi preoţii de pe teritoriul Reuniunii, rugându-i a da mână de ajutor Reuniunei stăruind a face membre nouă pentru Reuniune. In presără anului nou se va da petrecerea îndatinată şi cu acea ocaziune se va serba şi aniversarea de 25 ani de existenţă a Reuniunii prin un festival, cu un program artistic, la care vor colabora tot dame, artiste de samă, invitate de comitet. In ziua de Stat Andreiu s’a celebrat în biserica româna din Braşov-cetate un parastas, în memoria binefăcătoarelor răposate ale Reuniunii. D-na Elena Sabadeanu tot prin un discurs avântat arată meritele deosebite ale d-nei Virginia Vlaicu, care de 18 ani serveşte, cu mult zel şi dragoste Reuniunea, în calitate de cassieră, propune şi adunarea exprimă d-nei Vlaicu mulţumită viuă. 3 Se prezintă budgetul, care se primeşte cu 1800 cor., la venite, şi tot atât la eşite. Pentru cenzurarea socotelilor anului următor se aleg d-nele : Maria Baiulescu, Maria Burduloiu şi Maria Mercheşan şi pentru verificarea sumariului adunării d-nele: Emilia Aron, Ana Marica şi Elisabeta Popp. rep. Adunarea generală a Reuniunei Femeilor române pentru ajutorarea văduvelor sărace din Braşov şi Săcele. Braşov, 1 (14) Dec. Bri, în ziua Satului Andreiu, şi-a ţinut Reuniunea femeilor române pentru ajutorarea văduvelor sărace din Braşov şi Săcele, adunarea sa generală în sala festivă a gimnaziului românesc. Adunarea a deschis-o presidenta Reuniunii, d-na Balaşa Blebea. In vorbirea de deschidere d-na Blebea comunică, că Reuniunea împlineşte acum 25 de ani de viaţă , caracterisează împrejurările din Braşov când s’a înfiinţat Reuniunea şi apelează la ŞTIRILE ZILEI. —1 Decemvrie v. Colecte pentru trupele noastre din BosniaDela comanda corpului 12 de armată c. şi reg. primim spre publicare următoarele : Pentru ca soldaţilor noştri din Bosnia, Herţegovina şi din sudul Dalmaţiei să li se facă o bucurie de sărbătorile Crăciunului, s’au făcut şi se fac colecte în oraşele mai mari. Comanda corpului de armată 12 a dispus pe lângă aceasta, ca muzica regimentelor din acest corp de armată să dea concerte şi petreceri, al căror venit curat să se folosească spre ajutorarea soldaţilor încredinţaţi cu păzirea graniţelor. Pentru ca să nu se trimită toate într’un loc, comanda corpului e aplicată a primi atât bani cât şi alte lucruri pe cari le va împărţi între soldaţi sau dacă cineva vrea să trimită o sumă oarecare de bani la un anumit loc să facă cunoscut aceasta corpului de armată. Tot astfel cine vrea să trimită alte obiecte sau virtualii (cari să nu se strice în decursul transportului) e rugat a încunoştiinţa despre aceasta pănă în 20 Dec. n. comanda corpului de armată . Intr’o listă alăturată sunt notate obiectele, cari ar fi mai potrivite pentru soldaţi ca: albituri (schimburi) călduroase, tutun, ţigarete, slănină, salam, prăjituri, ceai, cafea, fum, zahar şi altele cari nu se strică pe drum şi se pot conserva timp mai îndelungat. Ar fi de dorit ca cât mai mulţi să contribue cu bani şi cu virtualii cauzând astfel o mare bucurie soldaţilor noştri, cari pe lângă timpul greu de iarnă mai au şi un serviciu atât de anevoios. In legătură cu apelul de mai sus ni se comunică din partea magistratului oraşului Braşov, că Vineri în 18 Dec. n. se va aranja de către musica militară şi a oraşului un concert, al cărui venit curat e destinat pentru soldaţii noştri din Bosnia. Conferenţă publică. Dri seara d-l profesor Aurel Ciortea a ţinut o interesantă conferenţă despre »Cucerirea aerului«. Expunerile d-lui Ciortea au fost însoţite de