Gazeta Transilvaniei, decembrie 1908 (Anul 71, nr. 266-287)

1908-12-02 / nr. 266

Pagina 2. Mihályi, Dr. Florent Mihályi, Simeon Ba­­lea, Dr. G. Bilaşco şi Dr­. Hie Mariş. Lipsa regulamentului dă anză la multe neînţele­geri şi nedreptăţi, mai ales la statorirea cheiei după care să se stabilească »inşul«, dreptul folosinţei şi datorinţa de­ a plăti darea. Astfel se întâmplă, că plătesc dare cei ce nu folosesc şi folosesc cei ce nu plătesc dare. Anomalia aceasta a inspirat multe procese de parcelare a »composeso­­ratelor«, pe cari legea silvanistică din 1907 le-a sistat.­­ Pădurile se folosesc mai pe drept, fo­loseşte cine cât poate. Şi cei ce nu au drept. Mai ales săracii, cari din săltarea lemnelor se susţin peste iarnă. Nemeşii scăpătaţi lăzuesc păduri întregi şi astfel se despăgubesc. Fânaţele de munte de pe »răzaştini« sunt foarte preţioase. Ba des­fundă şi câte o moină la umbra de pă­dure. Legea din 1907 sileşte pe nemeşi să răsădească pădurea pe răzăituri. Aceasta dispoziţie amărăşte tare pe oameni, peste 500, 600 jugere catasm­ale, s’au a­­mestecat »domnii« şi »jidanii«, ca să pes­cuiască în tulbere, mai ales, când condu­cerea lor, care nu da de bănuit, era în mâni nu prea de încrezut. Astfel proto­­pretorul Simeon Pop pretinde şi improce­­suiază o pădure de 500.000 fl., sub pre­text, că »Muntele său St­clu« nu se chiamă munte fără pădure. Procese de aceasta na­tură se bazează şi pe câte-o greşală de catastru, mai ales că la timpul său cei chiemaţi nu şi-au bătut capul mult cu treaba iar ţăranii nu i-au dat nici o în­semnătate. Procesele aceste se îngreună pe spatele composesorilor şi demoralizează mult prin exemplul, care tinde la »indivi­dualizarea«, la parcelarea mai întinsă a a­­verilor comune. La ce îi silesc şi opreliş­­tele silvaniştilor. Composesoratele se com­pun, mai mult din păduri, cari dacă s’ar găsi capitalul necesar, ar putea deveni o bogăţie a Maramureşului. Piscul munţilor, păşunile au rămas în mânile composesorilor ca avere privată până la 1867. Cu »restabilirea constituţiei« se schimbă situaţia în favorul »domnilor« şi-a Evreilor. Prin înşelăciuni, şiretenie, terorism şi lege, ajung munţii în mânile lor. Păşunile scumpe, trebue să le plătea­scă scump nepoţii. O păreche de boi, mâ­naţi la vărat în ’munte costă 30—40 fl. pe cari îi primeşte »sindicatul Evreilor«. Mi­nistrul Kristoffy s’a năzuit, că baremi munţii statului să fie închiriaţi din »mână liberă« comunelor, ca să se poată ţinea concurenţă proprietarilor de munte şi să scăriţeze ’preţurile horibile ale »Sindicatu­lui«. I-a şi succes. Dar cu coaliţia se schimbă beneficiul acesta. Munţii erariali ajung iar la Jidani. Kaffka, marele prietin al poporului sugrumat de interesele Evrei­lor şi-a pierdut influenţa binefăcătoare. Cauzele sărăcirei poporului sunt: lipsa de cultură şi de conducători. Obice­iurile rele şi mai ales procesele multe şi costisitoare isvorîte din lipsa unui sistem de moştenire. Birocratismul greoi şi for­malist,­care numai spre paguba poporului analfabet este şi spre folosul Jidanului, cari nu aleg mijloacele. Advocaţii neconştien­­ţioşi şi păcătoşi. Corupţie de care n’a ră­mas strein nici ţăranul, încă de mult era învăţat la »anticuri«, iar de la jidan a învă­ţat ce-i »hapisul« şi »memb­ratul«. A lipsit organizaţie economică, organizaţie de bănci. Cele jidoveşti lucră în dragă voie cu 50%. In timpul din urmă se înfiinţează băncile filiale ale »Centralei« din Budapesta şi du­­ghenele de consum ale »Hangzei«. Cultura pomilor, a albinelor, a vier­milor de mătase şi un mai bun soiu de vite vor putea schimba bilanţul economic în­spre bine. Bancă românească de st at şi face »mare patrie« abia ar scăpa de pă­catul uzurei. Altcum nu ţi se asociază ca­pitalul. Avem şcoală de pomărit în Nagy­­bocskó, dar nici un popă nu şi-a adus aminte să îndemne poporul să o cerceteze. Va curge multă apă pe Mara, până vor veni apostolii să prevestească altă viaţă, alte vremi. Budapesta, la 30 Noemvrie 1908. Dr. Gherghe Râp­ea, medica­ tului a făcut comunicări autentice. In deo­sebi importante pentru naţionalităţi sunt declaraţiunile lui Polonyi în ce priveşte votul universal, din cari rezultă că guver­nul conform pactului încheiat a fost da­tor să facă reforma electorală pe baza vo­tului universal, egal şi secret. De interes pentru noi este şi părerea lui Polonyi, că în ce priveşte deslegarea cestiunei naţio­nalităţilor, el este aderentul unei rezolvări pe bază de pace. Dep. Mihali aprobă de asemenea şi temerile lui Polonyi în ce priveşte conducerea finanţelor statului şi îndeosebi cu privire la investiţiunile colosale ce le contemplează guvernul în situaţia economică gravă de astăzi. După aceste oratorul trece la plân­gerile ce le au Românii pe diversele te­­rene în deosebi pe terenul justiţiei şi ad­ministraţiei şi expune pe scurt punctul de vedere, pe care stă partidul naţional ro­mân, în faţa situaţiunei politice actuale. Constată că guvernul ocupă o poziţie atât de respingătoare faţă de cererile juste ale naţionalităţilor, încât am ajuns la con­vingerea, că în situaţiunea de astăzi ni i-a făcut imposibilă desvoltarea noastră pe teren cultural, economic şi politic. Vor­bind în special despre proiectul reformei electorale, arată că prin acest proiect se întăreşte poate pentru secoli dominaţiunea feudală. Aminteşte în deosebi dispoziţiunea proiectului de lege, prin care aşa numiţilor »agitatori« li se ia pentru 5—10 ani drep­tul activ şi pasiv de alegător. Astfel gu­vernul poate intenta fiecărui deputat na­ţionalist, care nu-i e pe plac, pentru o vor­bire de program un proces, luându-i drep­tul de a mai alege sau a mai fi ales deputat. Relevând plângerile concrete spuse de deputaţii naţionalişti în dietă, arată modul uşuratic şi condamnabil cum răs­pund miniştrii în dietă la cererile juste ale deputaţilor. Atitudinea aceasta respingă­toare produce în sufletele poporului o ast­fel de neîncredere faţă de guvern, încât avem impresia că ne aflăm sub guvernul actual într-o situaţie afară de lege. Amin­tind apoi declaraţiunea ministrului de in­terne, care a spus că în cele mai multe cercuri ale naţionalităţilor au fost aleşi deputaţi guvernamentali şi că aceştia au câştigat favoruri alegătorilor lor, arată că o astfel de enunciaţiune e direct demora­lizatoare, căci prin ea se provoacă poporul să aleagă numai deputaţi guvernamentali, deoarece numai în cazul acesta li­ se va face dreptate. Insă nici în cercurile aceste elec­torale nu se face dreptate poporului şi spre a ilustra aceasta citează mai multe cazuri, între cari şi afacerea stipendiilor năsăudene, care, deși cercul Năsăudului e reprezentat printr’un deputat guvernamen­tal (Ioan Ciocan) nu e încă rezolvită. Cere guvernului, ca să rezolve odată această afacere, care se trăgănează de ani de zile. De încheiere dep. Mihali declară, că în această țeară numai acel guvern va avea viitor, care va lua în programul său democratizarea ţării, rezolvarea cestiunei sociale şi a naţionalităţilor, promovarea cestiunilor economice şi, dacă e necesar, desvoltarea independentă a ţării. * Din dieta ungară. Discursul dep. Mihali. — Programul ministrului Apponyi în afacerea cazului din Iaurin (Győr). In şedinţa de Sâmbătă a dietei dep. Dr. T. Mihali a rostit un discurs mai lung­­ la desbaterea legei financiare. In partea­­ primă a vorbirei sale dep. Mihali s’a ocu­­pat cu discursul dep. Polonyi, a cărui de­stăinuiri cu privire la pactul încheiat sunt de mare importanţă, deoarece dânsul ca fost ministru şi martor la încheierea pac­ GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 266 —1908. In aceiaşi şedinţă ministrul Apponyi a răspuns interpelaţiunei dep. Eitner în afacerea eliminărei studenţilor dela pre­parandia din Iaurin (Győr). Din raportul ce l’a primit dela episcopul Szécsenyi s’a convins, că complicaţiunil, cari au urmat din aceasta afacere, nu se pot altfel re­­solvi, decât prin aceea, ce juriştii numesc »aboliţiunea« unui proces. Prin urmare a provocat pe episcop, să introducă status quo-ul de dinaintea zilei de 2 Dec., de­oarece studenţii n’au avut intenţiunea (?!) de a ofensa pe rege. Aceasta va corăs­­punde mai bine şi intenţiunilor Maj. Sale. In urma acestei provocări — a zis Ap­ponyi — episcopul a restabilit status quo­­ul din ajunul zilei de 2 Dec. şi cu aceasta afacerea s’a rezolvat. Răspunsul lui Apponyi s’a luat cu mare alaiu la cunoştinţă. Complicaţiunile în Orient. Intr’o întrunire secretă, ţinută Vineri în Constantinopol comitetul de boicotaj a luat următoarele hotărâri: 1) Ca să continue cu cea din urmă energie boicotul în contra mărfurilor aus­triace. 2) De a se încuraja ori­ce marfă de provenienţă turcă. S’a numit o co­­misiune specială, ca să controleze aceste mărfuri şi să le prevază cu o etichetă ca să fie scutite de vamă. 3) Noi subsemnaţii asigurăm pe onoare de a respecta liberta­tea comercianţilor şi de a da în publici­tate, în presa locală, pe ori­cine se opune la prescripţiunile noastre de mai sus. O altă circulară dispune următoa­rele : 1) Toate mărfurile cari vor veni din Germania sau Sviţera la Haidar-Paşa în­­tr’un vapor austriac trebue să fie vizate de comisiune. 2) Toţi comercianţii cari au relaţiuni cu fabricile din streinătate, vor lăsa libertatea comitetului de a trata cu aceştia din urmă, şi toţi acei cari vor face acestea vor fi consideraţi ca adevăraţi pa­trioţi. 3) Sunt mai departe câteva alte ar­ticole mai puţin importante cari leagă de comisiunea comitetului de boicotare pe comercianţi­ şi îi ameninţă în cazul când nu vor asculta de prescripţiunile comite­tului. — Din Belgrad se anunţă, că sub îndemnul mişcărei de boicotare din Turcia s’a format şi aci un comitet de boicotare. Comitetul central e alcătuit din 12 mem­brii şi are subcomisiuni în toate oraşele din provincie. S-au asociat mişcărei toţi furnizorii, funcţionarii de la vămi şi lucră­torii din porturi. Boicotul va începe în toată ţeara în prima zi de Crăciun şi se va întinde asupra tuturor mărfurilor aus­tro-ungare. Comitetul central e în legă­tură cu comitetele din Salonic şi Constan­­tinopol, de unde se deduce că mişcarea de boicotare se află și aici sub conducerea acelora cari au întrodus-o în Turcia. — Ziarul »Le Matin« publică o rela­tare a evenimentelor, cari au motivat a­­nexarea Bosniei. In anul 1906 urmau să aibă loc manevre austriace în Bosnia, cu care prilej Maj. Sa monarchul şi archi­­ducele Francisc Ferdinand urmau să fie divizitaţi de prinţul Danilo şi de o delegaţiune turcă. Ministeriul de externe austriac a fost înştiinţat că Bosniacii nu sunt mulţumiţi cu desfăşurarea manevre­lor în Bosnia şi deci s’a renunţat la acest plan. Faptul acesta a supărat pe vremuri pe moştenitorul tronului. Mai târziu el a plecat la Ragusa, unde se găsea şi prinţul moştenitor muntenegrean Danilo. Publicul jubila, dar ovaţiunile se adresau prinţului Danilo. Faptul acesta a înfuriat şi mai mult pe prinţul moştenitor, care a stăruit pe lângă baronul Aehrenthal ca să gră­bească anexarea Bosniei. — In cercurile neguţătoreşti din Moscva se vorbeşte că guvernul sârbesc a făcut comande însemnate de arme la fabricile ruseşti. Însemnate transporturi de muniţiune au plecat deja din Rusia la Belgrad. — »Pravda« din Belgrad spune că toţi ofiţerii sârbeşti cari petrec în străină­tate au fost chiemaţi în Serbia la corpu­rile de armată cărora aparţin. — Ştirile despre un tratat ofensiv şi defensiv între Serbia şi Muntenegru se desmint din partea oficială sârbească. — Ministrul de finanţe bulgar Salabaşev spuse într’o convorbire cu un ziarist bul­gar că negocierile dintre Bulgaria şi Tur­cia decurg foarte încet dar aceasta ar fi un semn că se desfăşură normal. La în­trebarea dacă e vorba de încheierea unei convenţiuni politice, ministrul bulgar a răspuns: »Nu e vorba numai de regularea cestiunilor financiare. Turcia cere ca Bul­garia să ia asupră-şi şi o parte din dato­ria de stat turcească, dar eu cred că se va mulţămi cu capitalizarea tributului ce l’am plătit pănă acum pentru Rumelia o­­rientală și care era de 2,950,000 franci. Noi stăm pe baza că Poarta poate pre­tinde numai ceea ce de fapt i­ se cuvine; capitalizarea tributului ar recere 59 mili­oane de franci. De aici avem să subtra­­gem o pretenziune a noastră de 28 de milioane ce derivă de la o datorie a Tur­ciei de când s’a cumpărat calea ferată Rusciuk-Varna«. La întrebarea dacă Bul­garia vrea să plătească restul de 31 mili­oane, ministrul de finanțe răspunse : »Nu pot să zic nimic în numele Bulgariei dar­in zilele viitoare cabinetul va da o decla­rare«. membre, cerându-le să servească cu zel cauza Reuniunii. D-na Elena Sabadealm în un discurs avântat vorbeşte despre D-na Susana Andr. Mureşicau, care prin stăruinţa sa lăuda­bilă a dat fiinţă Reuniunii, îi aduce omagii şi propune a i se exprima mulţămita şi recunoştinţa adunării generale. D-l secretar Dr. I. Blaga ceteşte apoi raportul general despre activitatea comi­tetului ; cassiera d-na Virginia Vlaicu ce­teşte raportul special despre starea averii Reuniunii şi mişcarea cassei în decursul anului 1907/8. Averea Reuniunei constă din : a) fondul Reuniunii, de col. 24348-82; b) fondul Eufrosina Axente Sever, de cor. 2135-03 ; c) fondul Elena A. Popovici, de cor. 1024-19 şi d) fondul Victoria C. Iuga de Baciu, de cor. 400; total averea este de cor. 2790804. Faţă de anul trecut a sporit averea cu cor. 1132.14. S-au împăr­ţit 680 cor., ca ajutoare la văduve sărace. Membre fundatoare sunt 34 şi 6 membrii fundatori. In decursul anului s’a înscris d-na Elena Sabadeanu în şirul membrelor fun­datoare. Membre ordinare au fost 93, un număr prea mic în raport cu mulţimea de femei fruntaşe, cari ar trebui găsite în şirul membrelor. Comitetul a decis a se adresa cătră toţi preoţii de pe teritoriul Reuniunii, rugându-i a da mână de ajutor Reuniunei stăruind a face membre nouă pentru Reuniune. In presără anului nou se va da pe­trecerea îndatinată şi cu acea ocaziune se va serba şi aniversarea de 25 ani de exi­stenţă a Reuniunii prin un festival, cu un program artistic, la care vor colabora tot dame, artiste de samă, invitate de co­mitet. In ziua de S­tat Andreiu s’a cele­brat în biserica româna din Braşov-cetate un parastas, în memoria binefăcătoarelor răposate ale Reuniunii. D-na Elena Saba­deanu tot prin un discurs avântat arată meritele deosebite ale d-nei Virginia Vlaicu, care de 18 ani serveşte, cu mult zel şi dragoste Reuniunea, în calitate de cassieră, propune şi adunarea exprimă d-nei Vlaicu mulţumită viuă. 3 Se prezintă budgetul, care se prime­şte cu 1800 cor., la venite, şi tot atât la eşite. Pentru cenzurarea socotelilor anului următor se aleg d-nele : Maria Baiulescu, Maria Burduloiu şi Maria Mercheşan şi pentru verificarea sumariului adunării d-nele: Emilia Aron, Ana Marica şi Elisa­­beta Popp. rep. Adunarea generală a Reuniunei Femeilor române pentru ajutorarea văduvelor sărace din Braşov şi Săcele. Braşov, 1 (14) Dec. Bri, în ziua Satului Andreiu, şi-a ţi­nut Reuniunea femeilor române pentru ajutorarea văduvelor sărace din Braşov şi Săcele, adunarea sa generală în sala festivă a gimnaziului românesc. Adunarea a deschis-o presidenta Reu­niunii, d-na Balaşa Blebea. In vorbirea de deschidere d-na Blebea comunică, că Reu­niunea împlineşte acum 25 de ani de viaţă , caracterisează împrejurările din Braşov când s’a înfiinţat Reuniunea şi apelează la ŞTIRILE ZILEI. —­1 Decemvrie v. Colecte pentru trupele noastre din Bosnia­­Dela comanda corpului 12 de ar­mată c. şi reg. primim spre publicare ur­mătoarele : Pentru ca soldaţilor noştri din Bosnia, Herţegovina şi din sudul Dalma­ţiei să li­ se facă o bucurie de sărbătorile Crăciunului, s’au făcut şi se fac colecte în oraşele mai mari. Comanda corpului de armată 12 a dispus pe lângă aceasta, ca muzica regimentelor din acest corp de ar­mată să dea concerte şi petreceri, al căror venit curat să se folosească spre ajuto­rarea soldaţilor încredinţaţi cu păzirea graniţelor. Pentru ca să nu se trimită toate într’un loc, comanda corpului e apli­cată a primi atât bani cât şi alte lucruri pe cari le va împărţi între soldaţi sau dacă cineva vrea să trimită o sumă oare­care de bani la un anumit loc să facă cu­noscut aceasta corpului de armată. Tot astfel cine vrea să trimită alte obiecte sau virtualii (cari să nu se strice în decursul transportului) e rugat a încunoştiinţa des­pre aceasta pănă în 20 Dec. n. comanda corpului de armată . Intr’o listă alătu­rată sunt notate obiectele, cari ar fi mai potrivite pentru soldaţi ca: albituri (schim­buri) călduroase, tutun, ţigarete, slănină, salam, prăjituri, ceai, cafea, fum, zahar şi altele cari nu se strică pe drum şi se pot conserva timp mai îndelungat. Ar fi de dorit ca cât mai mulţi să contribue cu bani şi cu virtualii cauzând astfel o mare bucurie soldaţilor noştri, cari pe lângă timpul greu de iarnă mai au şi un serviciu atât de anevoios. In legătură cu apelul de mai sus ni­ se comunică din partea magistratului oraşului Braşov, că Vineri în 18 Dec. n. se va aranja de către musica militară şi a oraşului un concert, al cărui venit curat e destinat pentru soldaţii noştri din Bosnia. Conferenţă publică. Dri seara d-l pro­fesor Aurel Ciortea a ţinut o interesantă conferenţă despre »Cucerirea aerului«. Ex­punerile d-lui Ciortea au fost însoţite de

Next