Gazeta Transilvaniei, iunie 1910 (Anul 73, nr. 119-140)

1910-06-01 / nr. 119

­ Biruinţa de la Făgăraş. (fag). Cine ar fi putut crede, că în ultima campanie electorală Românii din comitatul Făgăraşului să-şi elupte prin izbânda lor în amândouă cercu­rile locul întâiu de onoare între cele trei milioane de Români de sub co­roana sfântului Ştefan?! Făgărăşenii erau doară cunoscuţi ca unii dintre cei mai puţin însufleţiţi şi mai slab organizaţi şi pregătiţi pentru lupte atât de glorioase. Şi dacă în cercul de jos al Arpaşului alegătorii noştri erau totuşi mai disciplinaţi şi prin mulţimea lor numerică mai siguri de izbândă, cu atât mai greu să prezenta situaţia în cercul de sus, unde nici­odată în era constituţională ungară nu se dase o luptă serioasă pentru reuşita unui deputat român, şi unde mulţi­mea alegătorilor streini grămădiţi în centrul cercului la Făgăraş şi Şercaia forma o redută aproape inexpugnabilă. A voit însă bunul Dumnezeu ca în aceste zile mari să uniască pe conducătorii poporului din acest co­mitat într’o formidabilă solidaritate na­ţională. In urma politicei nefaste in­augurată de nematurul fişpan şi de militantul inspector de şcoale, politică dictată de cea mai făţişă dujmănie faţă de interesele culturale şi econo­mice ale poporului, conducătorii po­porului au fost aşa zicând cu forţa mânaţi în această frăţească solidaritate în scopul celei mai legitime apărări. Intr-adevăr de trei ani încoace ne­dreptăţile şi şicanările contra Româ­nilor din comitat n’au mai contenit. Funcţionarii administrativi de naţiona­litate română, începând cu prim pre­torul Urdea, au fost unul după altul delăturaţi din posturile lor şi în­locuiţi cu venetici. învăţătorii con­fesionali, harnici, respectaţi şi cinstiţi mai înainte, au fost tractaţi în modul cel mai neomenos. Tendinţia pe faţă mărturisită era desfiinţarea pe ori­ce cale a şcoalelor confesionale şi înlo­cuirea lor cu şcoale comunale sau de stat. Pentru uşurarea stării materiale şi economice nu s’a făcut nimic ci din contră s’a pus în mişcare tot aparatul întru sleirea forţelor lui economice.­­ Numai acela îşi poate face o ideie de stările nenorocite din acest comitat, care cunoaşte referinţele administrative vrednice de invidiat, în care trăeşte poporul din comitatele vecine al Sibiului şi al Braşovului. Comitatul Făgăraşului de trei ani de zile încoace a fost un adevărat paşalic, în care toţi slujbaşii fişpanului făceau politică şi earăşi po­litică după capriţiile şefului lor răs­făţat, căruia i s’au făcut cele mai gre­ţoase reclame în fiţuica maghiară dela Făgăraş. Nu numai noi, Românii, eram sătui de această politizare copilăroasă, ci şi Maghiarii erau convinşi, că aşa nu mai poate merge şi că trebuia să vie asupra elicei de la cârma comita­tului­­, zi de plată şi râspală. Aceasta a fost ziua de 1 Iunie, când alegătorii români însoţiţi de sim­patia tăcută a cetăţenilor maghiari din Făgăraş, în ciuda tuturor opintirilor desperate ale fişpanului au cucerit cele 2 mandate de deputat. Ţinuta pacinică şi absolut nepă­­sătoare, lipsită de orice gălăgie sau animositate ostilă faţă de ai noştri, pe care au observato în ziua alegerii Maghiarii din Făgăraş, cum nu s’a mai petrecut la nici o alegere de mai înainte, a fost o dovadă eclatantă că lupta electorală n’a fost îndreptată de Români contra Maghiarilor, ci în contra micilor satrapi din fruntea comitatului și în contra unui sistem păcătos de guver­nare, ce nu se mai putea suporta. Şi este absolut sigur, că mulţi dintre Maghiari au resimţit în fundul inimei lor bucuria în urma biruinţei noastre. încă înainte de alegere oamenii fişpanului zvoniseră, că vor protesta mandatul lui Şerban, dacă va reuşi să fie ales deputat. Şi această ştire a apărut acum şi în ziare. Aceiaşi oameni se mângâie şi după alegere cu gândul protestării şi nimicirii ace­lui mandat. Conducătorii Românilor au însă convingerea, că la o eventuală a doua alegere Dr. Nicolae Şerban va da piept cu fişpanul Széll în fruntea a cel pu­ţin 800 alegători, şi-l va birui cu o majoritate, nu de 27, ci de 270 de voturi. Abuzurile 88 confirmă. Comitetul cen­tral al comitatului Sălagiu a luat următoa­rea hotărîre: Comitetul îşi esprima adâncile sale regrete pentru faptul că funcţionarii co­­mitatenşi şi comunali au fost întrebuinţaţi ca agenţi electorali în timpul alegerilor. Co­mitetul constată cu părere de rău că corni­ţele Pechy Imre a abuzat de autoritatea sa spre a exercita presiuni asupra alegătorilor în favorul guvernului. Comitetul a hotărât să ceară minis­trului de interne, ca să rânduiască o cerce­tare severă în această privinţă şi să pedep­sească pe cei abuzivi. Iată abuzurile de la alegeri constatate oficios! Alegeri contestate. După ştiri din Budapesta, alegerea din Vinţul­ de­­jos, unde guvernamentalul Dr. Meyer a fost ales contra Iuliu Maniu va fi contestată. De asemenea se va con­testa alegerea de la Ighiu, unde d-rul Vaida a căzut numai cu un vot: întrunirea comitetului nostru. Comite­tul central al partidului naţional român va ţinea în 23 i. c. o şedinţă. Se va discuta situaţia politică şi se va fixa atitudinea de tactică a partidului naţional şi a deputaţilor pentru viitorul apropiat. Stare de asediu în cercul Chişi­­neu. Cercul Chişineului, unde Octavian Goga a căzut în balotaj cu candidatul guvernamental este ocupat de jan­darmi, cari patrulează satele şi dru­murile. Goga sosind alaltieri în Za­­rand şi oprind trăsura la casa paro­hului Iancu a fost înconjurat numai­decât de 5 jandarmi. Comandantul a făcut cunoscut d-lui Goga, că n’are voie a se da jos din trăsură şi l-a provocat a părăsi comuna. După ce Goga n’a voit să respecte această pro­vocare, jandarmii au luat arma de pe umăr şi l-au somat, ameninţând, că vor uza de armă. In urm­ă Goga a părăsit comuna şi s-a reîntors la Chi­şinău. * Sâmbătă dimineaţa o deputaţiune condusă de fostul deputat Vasile Goldiş, s-a prezentat la biroul fişpanului pen­tru a-i cere lămuriri asupra stărei de asediu, în care este pus cercul Chişi­neului. Nefiind fişpanul prezent depu­­taţiunea a fost primită de vice-corni­ţele. Conducătorul deputaţiunei a expus domnirea jandarmeriei în toate sa­tele, a relevat că oamenii sânt opriţi a merge doi câte doi, a se vizita unii pe alţii, şi că candidatul este escortat de jandarmi. Vice-corniţele a invitat deputaţiunea a prezenta în scris recla­maţi­unea ce o are . In aceiaşi cauză s’a prezentat Vineri d-l dep. Dr. Ştefan C Pop la ministrul Khuen, cerându-i intervenţia. Ministrul Khuen a promis, că va da ordin a se înceta abuzurile şi ticăloşii­le administraţiei în cercul Chişineului. Convenţia între România şi Austro-Un­­garia. Săptămâna aceasta prim-ministrul Khuen va merge din nou la Viena însoţit de miniştri Sereny şi Hieronymi spre a re­zolva cestiunile ce sunt în litigiu relativ la încheierea convenţiilor comerciale cu Româ­nia şi Serbia. Conziliu ministerial. Vineri, în 10. f. c. s-a ţinut un conziliu ministerial, la care au participat toţi miniştri. Consfătuirea a ţinut de la orele 5-8. Obiectele principale ale şe­dinţei au fost: stabilirea textului mesagiului regal, ordinea de lucru a camerei şi alte agende, cari stau în legătură cu deschiderea și constituirea camerei. De la alegerile pentru cameră, înfrângerea de la Șomcuta-mare. — Raport special. — — 8 iunie­­. Vă comunic raportul acesta ceva mai târziu, fiindcă sufletul mi a fost cuprins după alegeri de o luptă su­fletească prea mare și n-am­ putut pune pe hârtie nici două rânduri. Chiar şi acum îmi dau osteneala să scriu, deşi sunt convins, că raportul nu are să fie complet şi nici aşa cum mi-l închipuesc eu mai bine. Precum s-a întâmplat aproape în toate cercurile electorale, aşa a fost şi în cercul Şomcutei­ Mari — o liber­tate relativ destul de mare în privinţa agitaţiei electorale până în preajma alegerilor. O tactică de război perfidă. Primirea candidatului nostru de deputat era să se facă în 19 Mai, la Valea­ morii. Ca un prese­mn s-a întâmplat că automobilul care aducea pe Dl Dr. Alexandru Vaida a trebuit să fie re­parat pe drum de câte­va ori. Astfe sosirea s-a amânat cu câteva ceasuri şi mulţimea de popor, adunată de prin satele româneşti, cu preoţii în frunte cu muzici şi arcuri de triumf, a fost silită să se împrăştie după o aşteptare îndelungată. In 20 Maiu n. a sosit Dl Dr. Alex. Vaida în cerc, venind cu automobilul din Cluj, după ce isprăvise turneul în cercul Ighiului. O primire oficială nu s-a putut face, fiindcă nu s-a cunos­cut ora sosirii. Cu toate astea vestea s-a răspândit ca fulgerul. Pe întreg drumul ovaţiile nu mai încetau. Ajuns Dl Vaida în casa dlui advocat Nicolae Nyilván, unde a fost găzduit, mulţimea poporului adunat i-a făcut ovaţii sgo­­motoase. începând cu 21 Maiu n. a ţinut turneul prin cerc până în 29 Maiu, fără de întrerupere. Cele 54 comune l-au primit, cum nu se poate mai bine. Am mers din triumf în triumf. Fireşte au fost sate, în cari aveam să ne lovim de puterea baronului — căci contra­candidatul începuse să prelucre cer­cul, promiţând cerul şi pământul să­tenilor, dar­ aproape pretutindeni am dat de inimi calde româneşti şi de un de­lir de entuziasm. Chiar şi numai când se rostea numele lui Vajda, copiii mici, femeile, bărbaţii, toţi n-aveau alt strigăt pe buze decât: „Trăiască Vaida Alexandru!“ Primiri minunate ni s-a făcut în Tul­­gheş, Vălenii Şomcuţii, Frateiuşul­ Mare, Hosufalău şi Lăpuşel. Celelalte co­mune asemenea s-au purtat bine la primire, dar mai cu seamă cele amin­tite mai sus au fost în frunte. Până când contracandidatul Mán Lajos farmacist şi director la o bancă ungurească din Şomcuta-mare, cutre­­era ţinuturile cu zeci de trăsuri şi că­ruţe şi cu o mulţime de steaguri un­gureşti, ca pompa să fie cu atât mai mare, dar a fost primit din partea ţă­ranilor noştri cu o răceală umilitoare, până atunci noi am mers pe sate, a­­fară de două zile, numai vre­o câţiva cu 2—3 trăsuri. Primirile noastre au fost cu atât mai grandioase. In decursul turneului ne-au înto­vărăşit două persoane oficioase ca re­prezentanta ale puterii statului. Un ji­­dănaş — ajutor de notar şi un Şvab maghiarizat, care acum îşi începe ca­riera de solgăbirău. Cei patru jandarmi pedeştrii şi cei doi jandarmi călări completau escorta noastră, băgând groază în oameni, pe unde apăreau. După câteva explicaţii ne reuşia să împăcăm spiritele şi să liniştim teama ţăranilor. O singură observaţie nu ni s-a făcut în decursul turneului, nici măcar cât e negru sub unghie. A­­ceasta era tactica. Cu trei zile înainte de alegere meii blânzi s-au prefăcut în animale sălbatice. Au început să lucreze jandarmii, cum ştiu ei, notarii şi birăii satelor cu ameninţări de pe­depse pentru ga­roaie, pentru pae, pentru absenţele copiilor de la şcoală, cu ameninţări de detrageri de licenţă, şi altele. Cercul electoral al Şomcutei-mari, care are 3500 de voturi româneşti şi abea 600 streine a fost năpădit de REDACŢIUNEA, Tipografia şi Admi­nistra-BRAŞOV, Piaţa-h­.are 80. Scrisori nef mai lente nu w­* primesc. — M­anui scripte nu se retrimit. -INFERA­TE: se primesc la Administra­­ţiune Braşov şi la birou­rile următoare : Vienn la M. Dukes Nachf., Heinrich Schalek, Rudolf Messe - In Buda­pesta la Eckstein Bernát, lulius Leo­pold, Blockner I. PREfUL INSERATELOR : Un sir petit 20 bani pen­tru o publicare. Publicări mai dese după tarifa și învoiala. Reclame pe pag. a 3-a 1 sir 20 bani. MUL LX­XIII Telefon: Nr. 226. »„GAZETA1' apare ZILNIC. Abonamente pentru Austro-Ungar. 24 cor. pe 6 luni 1 2 cor. pe trei luni 6 cor­ — N-rii de Duminecă : patru cor. pe an. Pentru România si străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. N-rii de Dumineca 8 fr­ an. Se poate prenumără la toate oficiile poştale precum şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov: La Administ­aţia „GAZETEI“, pe 1 an 20 C. Pe 6 luni 10 C. pe trei luni 5 C. Cu dusul acasă . Pe un an 24 Cor. Pe 6 luni 12 Cor. Pe trei luni 6 Cor. Un exem­plar 10 baiu. — Atât abonamantele cât şi inserţiunile se plătesc nainte. Nr. 119. Braşov, Luni-Marți 1/14 Iunie 1910.

Next