Gazeta Transilvaniei, iunie 1910 (Anul 73, nr. 119-140)

1910-06-01 / nr. 119

Pag. 2, agenţii cei mai devotaţi ai ori­cărui guvern: de corteşii jidovi şi de sol­­gabirăi. Cârciumile erau ziua şi noap­tea deschise, iar beutura curgea gârlă. Şi bea „valahul“ până ce-i sticleau ochii şi primea banii lui Iuda, înghi­ţind înjurăturile nevestei lui şi pe de­asupra capetelor cuprinse de beţie flu­tura steagul unguresc cu inscripţia românească: „Să trăiască candidatul nostru Ludovic Man, deputatul nostru!“ Vre­o câteva exemple din zecile din sutele, cari pot să le amintesc, vor lămuri şi mai bine această cam­panie furioasă dusă în numele liber­tăţii, a frăţietăţii şi egalităţii cetă­ţeneşti. Ceteşti fapte de acestea şi crezi, că sunt hiperbolele unui cap bolnav, dacă n-ai avut ocazie vre­odată să vezi cu ochii tăi proprii o campanie electorală. Cu atât mai mare ţi-e grea­ţă, când constaţi, că rapoartele au spus adevărul curat, fără de nici o înfrumseţare poetică. Ca să se înspăimânte populaţia românească cât mai mult, a venit mi­liţie cu o săptămână înainte. Bieţii oameni au fost siliţi să găzduiască o companie din regimentul 58 din Sta­­nislau (Galiţia), apoi o companie de dragoni (Nr. 14) de 109 oameni, cu 106 cai, două companii de dragoni (Nr. 8.) cu 214 oameni şi 211 cai, toţi din Pr­emist (Galiţia). Pe lângă aceştia a fost de faţă o parte a regi­mentului 64 de pedestrime din Timi­şoara, 6 jandarmi călări şi 63 jan­darmi pedeştri. In ziua alegerei au fost de faţă nici mai mult, nici mai puţin, decât 650 de militari şi jandarmi. Contrarii noştri s-au folosit de toate mijloacele, ca să intimideze pe alegătorii noştrii. Aşa, spre pildă în comuna Bozinta­­mare li s-a permis oamenilor, prin scri­itorul solgabirăului, că hârtile de stat, cumpărate mai înainte cu sila (kény­­szerkölcsön) şi destinate de comună pentru ridicarea unei biserici gr. cat. pot fi răscumpărate şi date în mânile comitetului comunei numai dacă sol­­gabirăul va vedea, că oamenii ţin cu deputatul guvernamental. Preotul lo­cal, Aurel Marinescu, a dus o luptă zadarnică cu poporenii săi, orbiţi de puterea banului şi a beuturii. Numai cinci inşi au votat pentru Vaida din comuna aceasta. Alt caz tot atât de ruşinos este cel din Remeţi. Preotul de acolo Ion Petrişor, a lăsat să se încheie în casa sa protocol formal cu ţăranii, în care se leagă aceste oi pierdute, să voteze cu Mán Lajos pentru suma de 400 coroane, dăruite bisericei locale. Ca şi când­ satul acesta va avea noroc cu suma aceasta de bani, câştigată prin vinderea neruşinată de suflete! Alt caz: In Lucăceşti au scos jan­darmii şi armata cu puterea toate vitele ţăranilor dela păşune. Pământul e al contelui Teleki László. Contractul între conte şi ţărani e legat pe 6 ani de zile. Numai atunci vor avea ce să mănânce vitele, li­ s’a spus ţăranilor, dacă vor vota beţii Români cu Mán Lajos. Abia târziu, după nenumărate intervenţii din partea advocaţilor noş­trii, s’a ajuns atâta, ca vitele să nu piară de foame, deşi ameninţarea a fost spusă din nou şi pusă în perspec­tivă pentru viitor. In comuna Bucium vice-solgăbirăul şi notarul Erdős Aurel au mers din casă ’n casă şi au ameninţat pe rând cu pedepse până la 200 cor., după cum găsiau gospodăriile oamenilor cu paie prea multe sau cu paie prea puţine. „Dacă vă place să mergeţi cu Vaida, vă va plăti el cele 200 cor.!“ — era ameninţarea lor cinică. In Varaiu au dat foc unei case, ca să se lăţiasca spaima între alegă­tori şi să nu poată fi de faţă la vor­birea lui Vaida. Pe conducătorul banderiului călăreţi din Tulghieş, Leş Vasilică a lui Ifton, l-au prins de la munca câmpului­­ şi l-au dus aşa desculţ, cum era la Şomcuta-mare, ţinându-i în temniţă o noapte întreagă — fiind-că a scris nişte versuri ocazionala, în cari prea­­măria pe Vaida. Tânărul de 18—19 ani a fost silit să cunoască temniţele ungureşti, pentru că e Român adevărat şi pentru­ că e sufletul satului, care-l ascultă bucuros în cele naţionale. Două zile înainte de alegere au primit ţăranii sute de citaţii, „soroace pentru gunoi“ subscrise de contele Teleki. Veneau bieţii oameni speriaţi la d-l Nyilván şi se tânguiau, căci li se punea în vedere o pedeapsă până la 200 de coroane, fiind­că au ţ­iut o cantitate prea mare de gunoi acasă! (Când găseşti prea puţin gunoi, dacă vrei să fie prea mult?) In Văleni o comună fruntaşă, li s-a dat pedepse oamenilor pentru ab­senţe de la şcoala de repetiţie. Astfel au fost pedepsiţi: Hăgan Vasilică cu 39 cor., Buda Petre cu 31 cor , Bohan Vasilică cu 31 cor., etc. Părintelui Ion Coza din Pribileşti i s-au dat vitele afară de la păşune, de pe moşia contelui Telelei Géza; morarul şi fierarul din slujba contelui s-au codit să-i macine şi să-i potco­­viască caii. Din Coruia au luat jandarmii cu puterea pe Pop Ioon a lui Lupuţ, pe Horie Ştefan, şi pe Avram a lu Todor. De frica jandarmilor au fugit mulţi peste câmpuri, ca să nu fie bătuţi şi schilodiţi. Cea mai mare barbarie a fost însă cea de la Tulghieş, unde doi jandarmi armaţi până ’n dinţi au cercat să con­vingă pe doi ţărani români, pe Bârle Ion a lui János şi pe diacul Tordai despre marea bunătate a candidatului guvernamental. Când era să străpungă un jan­darm pe Bârle Ion a lui János a sărit să-l apere fiul acestuia Bârle János a lui Ion în primărie și a fost el străpuns în locul tatălui său, încât a murit pe loc. Om de 25 ani, cu nevastă, cu un copilaş de 3 luni, om cinstit. Român adevărat. Despre omorul acesta va mai fi vorba în gazetele noastre, de­­oare­ce fapta aceasta cere pedeapsă exemplară. (Va urma), de­­ pe acela care ne va da garante, că va fi aderentul votului universal pe baze mai extinse. Purcezând din acest principiu am căutat, că dintre candidaţii de deputaţi în chestia aceasta care ne dă mai multe ga­­ranţe că va fi aderent sincer al votului uni­versal. Am venit la convingerea, că noi în cercul nostru în sensul hotărârei conferinţei naţionale trebue să sprijinim pe candidaţii guvernamentali, pentru că: a. ) Malonyay Dezső ne-a dat în scris, cum că dânsul e aderent al votului universa­l egal, secret şi comunal; b. ) în vorbirea de program, ţinută în Reghin şi Topliţa română încă s-a declarat aderent al votului universal, în sensul acesta sa declarat totodată, că şi în contra guver­nului va susţinea acest principiu; c. ) candidaţii opoziţionali din comita­tul Murăş-Turda, cum ştie toată lumea, în frunte cu contele Bethlen István şi sub pre­zidiul acestuia sunt membrii i­yei formate contra votului universal. Ar fi fost deci o absurditate şi o sinu­cidere a nu merge contra lor. Pe lângă aceste cauze principiare, şi bazate pe hotărîrea conferinţei naţionale, — ne-au convins şi alte motive locale — de­ a merge cu partida guvernamentală. Aşa d­­e, candidaţii oposiţionali au fost aceia, sub egida, cărora coaliţia, administraţia coaliţiei a comis cele mai mari atrocităţi şi nedrep­tăţi faţă de Români.­­ Dar de altă parte cerinţele suprem ne-a asigurat, că unele drepturi înscrise în lege, dar până acum nerespectate, le va respecta cu toată loialitatea şi în toate afacerile comitatente şi administrative va purcede în modul cel mai achitabil şi faţă Români. Acestea şi de natura acestora sunt mo­tivele, cari ne-au înduplecat a merge cu candidatul guvernamental. Respingem cu indignare calumnia, că pe noi ne-au condus interese private. Pro­cesele criminale, cari le vom intenta în contra „Eremitului“ şi „unui român“ vor dovedi, că aceşti oameni, cari nu îndrăznesc a eşi din întunerec sunt caluminiatori simpli plini de patimă şi plini de ură. Ştiu ei înşişi bine, că plutesc în marea de calomnii, — de aceea nu au bărbăţia de a eşi la lumina soarelui şi a se numi cine sunt ! Primiţi On. Redacţie espresiunea deo­sebitei stime: Dr. Ioan Harsa. Dr. loan Popescu. advocat. advocat. Iosif Popescu director de bancă. GAZETA TRANSILVANIEI O rectificare. Din cercul Reghinului. Dăm rectificarea de mai jos, ce ni se tri­mite, încât corespondentul nostru ar afla de lipsă să facă reflexii, are cuvântul. Iată rectificarea: Reghin 9 Iunie. Apărând în diferite ziare române, pre­cum în „Tribuna“, „Lupta“ şi mai în ur­mă în anul 114—1910 a. c. al „Gazetei Transilvaniei“ diferite rapoarte tendenţioase calomniatoare cu privire la alegerile din comitatul Murăş-Turda, pentru a stabili a­­devărul. Vă rugăm a comunica următoarele clarificări: 1. ) E calomnie răutăcioasă, că sub­­scrişii am fi întrat în partidul muncei şi acolo am­ fi fost aleşi de presidenţi vice­­prezidenţi etc. Din contră, când în Reghin s’a format partidul muncei în prezenţa co­mitelui suprem, voind a ne da şi nouă di­ferite posturi,­­ subscrisul Dr. Ioan Harşia, care cu mai mulţi Români am luat parte la acea adunare ca privitori, ma am sculat şi am protestat, ca oare­care dintre Români să fie ales în comitet, de­oarece noi Românii din Reghin cu toţi aparţinem partidului na­ţional român. Dovezi ne pot fi sutele de alegători prezenţi. 2. ) E adevărat, că ne-am hotărât să sprijinim în cercul nostru candidatul gu­vernamental, dar hotărârea aceasta a noas­tră stă pe baza hotărârei conferinţei naţio­nale. Şi anume: conferinţa naţională din Sibiiu a hotărât, că acolo, unde nu vor fi candidaţi de deputaţi naţionali să sprijinim Tipografia Ciurcu & Comp., Braşov. ŞTIRI. * Teatru românesc în Braşov. După timp mai îndelungat ni se dă nouă Braşovenilor din nou plăcutul şi doritul prilegiu de a gus­ta jocul artistic al distinşilor noştri actori d-na şi d-l Zaharie Bârsanu, cu concursul cărora se­­vor da prima şi a doua zi de Ru­salii două reprezentaţiuni teatrale. Progra­mul sălii dintâi e următorul: 1) Revolta, dramă 1 act (din franţu­zeşte) 2). Declamaţii şi 3) Cartea III, cap. 1, comedie 1 act (din franţuzeşte). Pentru ziua a doua: 1.) Jurământul, dramă 1 act de Z. Bârsan. 2.) Declamaţii şi 3) D-na Doctor, comedie­­ act (din fran­ţuzeşte). Bilete se află de vânzare la libră­ria A. Mureşianu. Cei ce doresc a lua parte la aceste două reprezentaţiuni — şi aceasta credem că o doresc toţi Braşovenii şi Ro­mânii din jurul Braşovului — sunt învitaţi a-şi asigura locuri bune la timp. Din Braşov d-l şi d-na Bârsanu vor în­treprinde un turneu prin Sibiiu, Blaj, Ca­ransebeş, Oraviţa, Orăştie şi alte centre ro­mâneşti. De la Şcoalele medii gr. or. române din Braşov: a) ’Examenul oral de maturitate la gimnaziu se va ţinea în zilele de 8/21—12/25 iunie în sala festivă a şcoalei. b) Examene­le private (particulare) se vor ţinea în zilele (18­14—18 Iunie v. c) Examenul public de gimnastică se va ţinea în curtea de gim­nastică (intrarea din strada băilor de aburi) în 13/26 Iunie, la 5 oare p. m. La caz de timp nefavorabil în ziua următoare, d) Exa­menele publice de încheiere se vor ţinea: Vineri şi Sâmbătă în 25 şi 26 Iunie v. după următorul program: I. La gimnaziu, Vineri în 25 Iunie. v. II. La şcoala reală. Sâmbătă în 26 Iunie. v. e) Inchierea solemnă a anului şcolar se va face Duminecă în 27 Iunie v. în sala festivă la oarele 10 şi 1/2, după­ ce şcoalele vor fi asistat în corpore la servi­ciul divin în biserica Sf. Nicolae din Şcheiu. După închiderea festivă a anului şcolar se vor distribui între şcolari, testimoniile şi anuarul şcoalei. O telegramă a domnului Stroescu Răs­punzând telegramei, ce îi s’a adresat dela congresul Ligei culturale, prin care îi se aduc omagii şi i se notifică proclamarea sa de membru onorar al Ligei, d-l Vasilie Stro­­iescu a adresat preşedintelui Ligei urmă­toarea telegramă: O faptă, odată simplă, firească, azi pro­duce mirare şi atâta zgomot. Ce au devenit urmaşii oamenilor, cari şi-au jertfit averile pentru binele moşiei? Ţăranul de o parte, Parizul şi Monte-Carlo, de alta, ar putea numai spune. Mulţumesc pentru onoare. Promoţiune. Dl Aurel Moldovan din Blaj, a fost promovat Sâmbătă în 11 iunie a. c. doctor juris la universitatea din Cluj. Finanţare. Sâmbătă a avut loc în pa­latul familiei E. Popovici din Str. Prundului logodna bisericească a d-lui Petru A. Po­povici cu gentila d-şeară Luiza Vorkert. La actul logodnei au participat pe lângă mem­brii familiei, d-l dep. Dr. A. Vaida, pro­topopul I. Hamzea, vicarul Macaveiu, dl I. Săbădeanu şi părintele C. Proca. Adresăm tinerilor finanţaţi sincere felicitări. Necrolog. In­ternatul Săcelelor a în­cetat din viaţă preoteasa Eufrosina Urdea­n. Verzea, înmormântarea a avut loc Sâmbătă Odihnească în pace. Comitetul filial din cercul Dej al „So­cietăţii pentru fond de teatru român“ Invi­tă la Adunarea ordinară, care se va ţinea în 26 iunie 1910, st. n. la oarele 4 p. m. în Dej, în sala cea mare a hotelul­ui „Hungaria.“ Cu această ocaziune diletanţii cercu­lui dau o reprezentaţie teatrală în favorul societăţii în aceiaşi zi seara la 8 oare în sala cea mare a hotelului „Hungaria" cu următorul program: I. Creditorii. Comedie într’un act de V. Alexandri. II. Barbul lău­tarul de V. Alecsandri. Predată de loan Bacociu. III. Pentru ochii lumii. Comedie în 2 acte de Labiche. După teatru dans. Da­mele sunt rugate a se prezenta în toaletă simplă şi după posibilitate în costum naţional, întreruperea liniei Predeal-Ploeşti. Din Ploeşti ni se scrie: Ploile, cari continuă să cadă pe valea Prahovei împiedică lucrările pentru restabilirea circulaţiunei pe porţiu­nea căei ferate Comarnic-Valea Largă. Tu­nelul e complect astupat dinspre Valea Largă, de­oare­ce o stâncă enormă barează intra­rea. Lucrările se urmează cu mare greutate, de­oare­ce nu se poate întrebuinţa dinami­ta de teamă să nu se surpe tunelul. Pe de altă parte ploile au distrus din nou re­­paraţiunile făcute liniei. Se crede, că tune­lul nu va putea fi destupat mai înainte de o lună de zile. Pentru victimele alegerilor. In consfă­tuirea de Sâmbătă ţinută la sediul soc. „Hora“ în localul Ligei Culturale, din Bucureşti cu delegaţii întruniţi, în urma propunerilor d-lor Const. Dobrescu şi Juarez Movilă, s’a hotă­rât în principiu, să se dea mari serbări po­pulare în parcul Carol I, în zilele 27, 28 şi 29 Iunie. Duminecă dimineaţa, 27 Iunie, se va oficia un parastas la care vor fi invitate toate societăţile cu drapele. Nr. 119.—1910. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu Succesorii. Redactor respons: Ioan Spuderea. In tipo^i'află „C*ascetei4* află aplicare inmediat în condiţii fa­vorabile stabile culegători tipo­graf­i, precum şi 2—3 ucenici de tipografie, se vor preferi cei cu 2 cl. superioare în etate de 14 ani.

Next